Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)
1970-10-20 / nr. 823
1 . Cuvintarea preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite Domnule preşedinte, Onoraţi reprezentanţi ai Statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizaţiei Naţiunilor Unite prilejuieşte atît o retrospectivă a evoluţiei internaţionale şi a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cît şi trecerea în revistă a activităţii desfăşurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăţi aşteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcţiile activităţii viitoare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între naţiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se ştie, Organizaţia Naţiunilor Unite a fost constituită la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare şi nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă. însăşi denumirea de Organizaţie a Naţiunilor Unite ne reaminteşte faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate naţiunile planetei să-şi unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în faţa popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizaţiei nu s-au statornicit încă pe deplin în relaţiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizaţia noastră a jucat un rol de spamă în viaţa internaţională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenţia O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri şi rezoluţii de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parţial, în acelaşi timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au ştirbit prestigiul şi au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieţii internaţionale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive, cît şi a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învăţămintele in vederea creşterii rolului ei în soluţionarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare şi a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social şi naţionali care au avut loc în lume în aceşti 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist - Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sunt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din (Continuare în pag. a 4-a) 4 Momentul deplinei împliniri Şcoala din satul Rareş, comuna Mărtiniş, a împlinit în aceste zile vîrsta respectabilă de 225 de ani! Aniversarea aceasta este un bun prilej de a vorbi despre binefacerile culturii, aducînd un elogiu celor care an de an răspîndesc lumină în mintea generaţiilor succesive de oameni, omagiindu-i, aşadar, pe dascăli, pe oamenii fermi ai catedrei, care, în condiţiile grele ale veacurilor trecute, au asigurat o continuă permanenţă ştiinţei de carte. Şcoala din Rareş are în prezent numai clasele I-IV, fiind deschisă micului număr de copii ai acestui pitoresc sat harghitean. Este aici o învăţătoare pe nume Nagy Adela, căreia părinţii şcolarilor îi aduc calde cuvinte de mulţumire pentru efortul ei nobil de a sădi primii germeni ai luminii în fiinţa cetăţenilor de mîine ai patriei. In anul 1745, după cum stă atestat in documente, locuitorii din Rareş l-au primit în mijlocul lor pe primul dascăl. Abia în anul 1820 se poate vorbi de o şcoală propriu-zisă cu un local propriu. După relatările unui dascăl contemporan, autorul unei preţioase monografii a şcolii (Dombi Moise), cursurile se desfăşurau seara, la pîlpîitul luminărilor, întrucît ziua se muncea pe cîmp. Pe atunci v lista scoar-ării era de 10-12 ani! Ceea ce este deosebit de interesant în istoria acestei şcoli, rezidă în aceea că examenele de sfîrşit de an aveau loc în prezenţa părinţilor copiilor, care după calitatea fiecărui răspuns puteau aprecia calitatea muncii de peste an a profesorului ! La festivitatea care a avut loc cu ocazia aniversării celor 225 de ani de şcoală la Rareş-Mărtiniş, au participat tovarăşii Bertalan Alexandru, secretar al Consiliului popular judeţean, care a prezentat salutul Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., şi al Consiliului popular judeţean, şi llyés Ladislau, inspector general la Inspectoratul şcolar judeţean. Cu acest prilej a fost înmînat şcolii sărbătorite un premiu din partea Ministerului Invăţămîntului, constînd în cărţi pentru elevi. A urmat apoi un program artistic pregătit de elevi din şcolile comunei, la care au asistat foşti elevi ai şcolii şi profesori de ieri şi de azi. V. EMIL ANULUI, nr. 823 MARȚI 20 octombrie 1970 * LA MUNCĂ PATRIOTICA In acest an, elevii şcolii din Gălăuţaş beneficiază de condiţii de învăţătură mult mai bune decit în anii trecuţi, avînd la dispoziţie săli de clasă noi, laboratoare bine înzestrate, sală de sport, material didactic pentru cercuri şi multe altele. Aşa cum s-au angajat la începutul anului şcolar, elevii şcolii noastre continuă munca de amenajare a curţii. Pînă în prezent au fost efectuate aproximativ 4.500 de ore de muncă patriotică, evidenţiindu-se în mod deosebit elevii claselor a VH-a A, a Vll-a B, a VH-a C, şi a Vl-a B, întregul colectv didactic al şcolii a participat la această acţiune. Constantin Duşa, comandantul unităţii de pionieri, Traian Tudoran, Ioan Antal, Ioan Ţăran, Nicolae Natea şi alţii au fost mereu în fruntea muncii patriotice. SABIN URZICĂ elev Timpul care a început să fie din ce în ce mai rece, impune dozarea tuturor eforturilor pentru urgentarea strîngerii recoltei. Venind în sprijinul cooperatorilor din Valea Strîmbă, duminică peste 100 de muncitori de la ILE.I.L. Gheorgheni au luat parte la recoltarea cartofilor. Participarea cetăţenilor din Gheorgheni, la asemenea acţiuni patriotice, a devenit o preocupare cotidiană, dovedită cu prisosinţă prin rezultatele frumoase obţinute pînă acum. In ultimele zile, cetăţenii oraşului Bălan, au luat parte la acţiunile iniţiate pentru recoltarea cartofilor la Cooperativa agricolă din Sîndomimir. Numai sîmbătă pe ogoarele cooperativei agricole, peste 100 de muncitori, alături de cooperatori, au scos şi transportat cartofi la baza de recepţie. O dovadă elocventă a datoriei patriotice ce-i animă pe locuitorii Bălanului. Aprovizionarea permanentă a populaţiei cu mărfuri diverse şi de cea mai bună calitate reprezintă o chestiune de maximă importanţă. De modul în care ea se face, de proptitudinea şi priceperea cu care întreprinderile comerciale judeţene răspund solicitărilor mereu crescînde ale populaţiei, depinde în foarte mare măsură desfăşurarea normală a vieţii. In dorinţa aflării unor amănunte privitoare la felul în care se face,,în această perioadă, aprovizionarea localităţilor rurale din judeţul nostru, ara adresat cîteva întrebări tovarăşului Solyom Geza, director economic al întreprinderii economice judeţene a cooperaţiei de consum, care ne-a răspuns cu amabilitate. Red : Congresul al V-lea al cooperaţiei de consum a subliniat locul important pe care îl are cooperaţia în cadrul economiei naţionale şi a pus în faţa lucrătorilor din acest sector sarcina de a ridica activitatea comercială la nivelul corespunzător cerințelor actuale. Cum se reflectă acest lucru în activitatea U.E.COOP.? S. G. : — Un îndreptar permanent în activitatea noastră de fiecare zi îl constituie cuvintele secretarului general al partidului nostru care, la congresul de care aţi amintit, spunea : „O sarcină principală a cooperaţiei este organizarea aprovizionării cu mărfuri de bună calitate, în sortimente variate, care să aibă o desfacere sigură şi să asigure exigenţele crescînde ale consumatorilor”. Traducerea în faptă a acestor cuvinte reprezintă o sarcină fundamentală a lucrătorilor din cadrul cooperaţiei de consum din judeţul nostru, care depun eforturi considerabile pentru cunoaşterea cerinţelor populaţiei, pentru o mai accentuată diversificare a mărfurilor oferite spre vînzare, pentru ridicarea continuă a calităţii lor. Şi, pot afirma că, în cea mai mare parte, aceste deziderate sînt pe cale de a fi îndeplinite. O primă dovadă, şi poate cea mai concludentă, o constituie volumul sporit de mărfuri vîndute populaţiei. Red. : Ce măsuri concrete au fost luate pentru aprovizionarea populaţiei în sezonul rece ? S. G. : — In ansamblul măsurilor menite să contribuie 1° îmbunătăţirea aprovizionării în perioada actuală, pe prim plan stă aprovizionarea unităţilor de desfacere cu amănuntul de la cooperativele cu drumuri ce devin impracticabile în timpul iernii, şi a magazinelor forestiere. N-au fost uitate, evident, nici celelalte unităţi. Concret , pînă în prezent au fost stabilite şi însilozate cantităţile de legume şi zarzavaturi, pentru aprovizionarea muncitorilor forestieri. S-au însilozat astfel peste 120 tone cartofi, 22 tone ceapă, 7,5 tone rădăcinoase şi 83 tone fasole uscată. Pentru unităţile de alimentaţie publică s-au luat măsuri ca, în cadrul fiecărei unităţi să se însilozeze ceapă, rădăciinoase şi murături, în funcţie de spaţiile de depozitare disponibile. Şi fiindcă veni vorba de spaţii de depozitare, în marea lor majoritate a Pentru o mai bună aprovizionare a populaţiei din mediul rural Convorbire cu tovarăşul SOLYOM GÉZA, director comercial al U.E.COOP a cestea au fost verificate, luîndu-se măsuri operative de înlăturare a ■ unor deficienţe, pentru aesigurarea celor mai bune condiţii de păstrare a pro- I duselor. .Avînd in vedere că o * serie de localităţi din raza de activitate a unor co- I operative, în anumite pe-rioade vor fi supuse izolării, conducerea întreprin- z derii a luat şi va lua în continuare măsuri pentru crearea de stocuri tampon la produsele de uz curent. Se vor procura importante cantităţi de zahăr, ulei, o-rez, paste făinoase, conser- I ve de legume, conserve de carne, petrol, sare etc. * Avem certitudinea că în ■ felul acesta, aprovizionarea populaţiei din mediul rural nu va suferi nici o perturbare, chiar dacă _ drumurile vor fi timp mai ’ Îndelungat impracticabile. Red.: — Dar aprovizionarea cu articole textile- Discuție consemnată de I T. RAZVAN (Continuare în pag. a 3-;) Protedand în toate tarile, unid*vă 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Un nou obiectiv industrial In construcţie la Gheorgheni In oraşul Gheorgheni au început lucrările de amenajări, terasamente şi pregătirea fundaţiilor corpului industrialian viitoarei fabrici de ţesături tehnice şi stofă de mobilă. Noua unitate industrială — care va spori considerabil potenţialul economic al oraşului Gheorgheni se distinge prin soluţiile constructive moderne adoptate. Halele de producţie ce vor adăposti utilaje perfecţionate, vor avea o construcţie monobloc, la ridicarea lor folosindu-se prefabricate din beton, în proporţie de 90 la sută. La darea ei în funcţiune — termenul este stabilit pentru finele anului 1973 — fabrica va produce anual 2 milioane metri de ţesături pentru mobile şi 7 milioane metri de ţesături tehnice. ------------------------------------------------------------------------- Eine cînd un important eveniment In zilele trecute, oamenii muncii din întreprinderile oraşului Gheorgheni şi din alte localităţi ale judeţului au participat la un ciclu de expuneri, în cinstea celei de-a 25-a aniversări a Conferinţei Naţionale din octombrie 1945. Membrii colectivului de conferenţiari au subliniat cu această ocazie importanţa hotărîriloraduse acum 25 de ani. Astfel de expuneri au avut loc la turnătoria I.J.I.L., „Partizanul”, la I.G.O., la Cooperativa „Lacu Fiosu" Gheorgheni, precurm şi la alte unităţi economice şi social-culturale. Toate forţele pentru grăbirea lucrărilor agricole! CE SE îNTIMPLĂ CU CARTOFII RECOLTAT! ? întrebarea, la care în cele ce urmează încercăm a da un răspuns, izvorăşte, îndeosebi, din trista experienţă a anilor precedenţi, cînd, din cauza neglijării celor mai elementare măsuri de precauţie, pe cîmp, la bazele de recepţie ori pe rampe, mii de tone cartofi au ajuns victima îngheţurilor timpurii, a căror neluare în seamă s-a soldat cu mari pierderi. Biroul Comitetului judeţean de partid a atras din timp atenţia tuturor factorilor asupra necesităţii punerii în siguranţă a roadelor existente, dînd în acest sens preţioase indicaţii, nominalizînd măsurile ce se cer luate pentru păstrarea fiecărui tubercul. Pentru a vedea cum sunt înţelese şi aplicate aceste indicaţii la faţa locului, am întreprins în ziua de duminică (18 octombrie) un raid în bazinul Ciucului şi Gheorghenilor. LA BAZELE DE RECEPŢIE In decursul vizitei noastre am poposit la Tuşnad, Sîncrăieni, Ciceu, Voşlobeni, Gheorgheni şi Lăzarea. La majoritatea bazelor de recepţie există interes pentru păstrarea în bune condiţii a sutelor de tone cartofi, livrate de către cooperativele agricole de producţie. Cartofii recepţionaţi sînt bine feriţi de îngheţ, aflîndu-se în saci ori în compartimente de scînduri sub protecţia mai multor straturi de rogojini. Văzind aceste măsuri, mare ne-a fost mirarea cînd la bazele din Cîrţa, Gheorgheni şi Sîncrăieni am dat de însemnate cantităţi de cartofi degeraţi: circa 10 tone la Cîrţa, 3 tone la Gheorgheni şi 6 la Sîncrăieni. Am aflat că aceste cantităţi au fost livrate în cursul zilei de sîmbătă şi de duminică de către cooperativele agricole de producţie din Dăneşti, Gheorgheni şi Jigodin. Cît priveşte calificativul de bun gospodar şi existenţa spiritului intransigent al datoriei faţă de muncă, se cuvine să aducem cuvinte, de laudă la adresa lucrătorilor de la bazele de recepţie, printre care am evidenţia în mod deosebit pe Simon Ioan, şeful bazei din Lăzarea, care nu precupeţeşte nici un efort pentru a corespunde întocmai streinii ce i-a fost încredinţată şi de care se preocupă cu cinste nu mai puţin de 21 de ani. In noaptea premergătoare zilei de duminică n-a închis ochii pentru o clipă, fiind încontinuu îngrijorat ca nu cumva cartofii să degere. Nu acelaşi lucru se poate afirma însă despre şeful bazei de recepţie din Voşlobenî, Csiki Ioan, care, se ghidează în activitatea sa, socotind că e mult mai uşor să stai într-un bufet, decit la locul tău de muncă. Aşa se explică de ce nu era de găsit la ora 10 și un sfert nici dînsul, nici lucrătorii lui. Au plecat împreună ,să „savureze" cîte-o tuiin Incînul r*îrr,rt *^0 z-Je tone cartofi „in plata domnului". PE RAMPE Ceea ce sare la prima vedere în ochi, este cantitatea mare de cartofi. I. D. KISS (Continuare în pa. a 3-a) In pag. a 3ia Un moment important în istoria luptei revoluţionare şi democratice a poporului român Printre numeroasele şi variatele maşini-unelte prezentate în cadrul primei ediţii a Tîrgului internaţional Bucureşti se află şi maşini, instalaţii, utilaje, linii tehnologice pentru industria forestieră. Considerăm că n-ar fi lipsit de interes ca specialişti din domeniul exploatării şi industrializării lemnului din judeţul nostru să examineze aceste exponate, să studieze posibilitatea obţinerii unora dintre ele. Aşa de pildă, la pavilionul finlandez sunt prezentate — sub forma produselor propriu-zise, machetelor, fotografiilor, planşelor etc. — gatere de mare productivitate, instalaţii de ferăstraie-gater, maşini de mărunţit lemnul (tocătoare), instalaţii continue de derulat, uscat, tăiat şi sortat furnire, o maşină mobilă pentru decojit, instalată pa tractor şi altele. Cîteva planşe ilustrează rodnica şi reciproc avantajoasa colaborare a unor firme finlandeze şi organizaţii economice româneşti in domeniul construcţiilor industriale forestiere şi de producere a celulozei şi hîrtiei, colaborare facilitată de îndelungata tradiţie finlandeză, ca şi de puternica dezvoltare în ţara noastră a economiei forestiere, îndeosebi a prelucrării superioare a lemnului, ca şi în domeniul producţiei de utilaje, instalaţii, maşini, linii tehnologice din cele mai diverse, folosite la exploatarea şi industrializarea lemnului. In vecinătatea pavilionului central, unde alături de România, Japonia şi firme particulare din mai multe ţări, sunt prezentate exponate ale industriei suedeze, firma suedeză Husquima expune ferăstraie mecanice pentru doborîrea şi secţionarea arborilor. Principala caracteristică a acestor ferăstraie ni se pare a fi gabaritul lor redus şi uşurinţa mînuirii. Vizitatorii pavilionului italian vor fi, fără îndoială, interesaţi să zăbovească şi în faţa maşinii cu opt capete pentru sculptura în lemn, prezentată de firma italiană Bulled. Şi industria românească prezintă cîteva utilaje din această grupă. Este vorba de Grupul de întreprinderi de reparaţii şi control utilaje al Ministerului Industriei Lemnului, care expune diferite maşini pentru întreprinderile de prezuirare a lemnului, precum şi o maşină automată de ascuţit pînze de ferăstrău. Deşi nu prea numeroase, utilajele pentru industria de exploatare şi prelucrare a lemnului prezentate la Tîrgul internaţional de la Bucureşti ni s-au părut a fi de un înalt nivel tehnic, superior celui al multora dintre utilajele în funcţiune în prezent la întreprinderile forestiere din judeţul nostru. Tocmai acest lucru ne-a determinat să afirmăm la începutul rîndurilor noastre că examinarea lor, studierea caracteristicilor tehnice şi economice ale acestor utilaje de către specialiştii din judeţul nostru care ■ vor vizita. Tîrgul internaţional de la Bucureşti, n-ar fi lipsită de interes. C. ŞTEFAN ! UTILAJE PENTRU INDUSTRIA FORESTIERA Notă maximă pentru mecanizatori Recent introdusele reguli de premiere a mecanizatorilor constituie un imbold puternic în activitatea acestora. La adresa lor se pot aduce cuvinte de laudă pentru că ei au muncit şi duminica trecută în sensul cel mai bun al cuvîntului. Acest adevăr pare şi mai evident în cazul mecanizatorilor din cadrul cooperativelor agricole de producţie de pe Valea Homorodului. Din cele 20 de tractoare de care dispune Cooperativa agricolă de producţie din Sînpaul, numai unul singur staţiona, fiind în reparaţie, iar restul de 19 zore au intens aratul hectarelor ce urmează a fi însămînţate la această unitate agricolă. Notă maximă putem acorda şi mecanizatorilor de la Cooperativa agricolă de producţie din Mărtiniş, unde duminică două tractoare discutau, unul semăna şi zece efectuau arăturile de toamnă. Conducerea ambelor unităţi agricole a relevat munca spornică a mecanizatorilor, evidenţiind buna lor comportare în tot cursul campaniei agricole de toamnă. Neajunsurile semnala- A. BÁLINT (Continuare în pag. a 3-a)