Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)

1971-01-03 / nr. 886

ANUL III,nr. 886 DUMINICĂ 3 ianuarie 1971 Cuvintarea tovarăşului mmicEmEscu rostită la posturile de radio şi televiziune cu p ragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, In aceste clipe solemne, cînd se termină încă un an de activitate rodnică şî înfăptuiri remarcabile, cind ne aflăm in pragul unui an nou, vă adresez tuturor un călduros mesaj de salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România. Pentru poporul nostru, această sărbătoare are o semnificaţie deosebită deoarece ea marchează nu numai sfirşitul unui an de viaţă şi muncă, ci şi încheierea planului cincinal 1966-1970 cu rezultate bune, cu un bilanţ bogat. In aceşti ani, România socialistă a urcat o nouă treaptă în ascensiunea ei continuă pe calea civilizaţiei. S-au dezvoltat şi modernizat forţele de producţie ale ţării, a crescut avuţia naţională. Ca urmare a rezultatelor obţinute în producţia materială, a crescut venitul naţional, au fost luate noi măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei de la oraşe şi sate. In această perioadă s-a înfăptuit majorarea generală a salariilor, îndeosebi a celor mici, au fost sporite pensiile, alocaţiile pentru copii, s-a intensificat construcţia de locuinţe. Statul nostru socialist a alocat fonduri însemnate pentru dezvoltarea învăţâmintului, culturii, ocrotirii sănâtăţii. Putem spune că întregul program de edificare economică şi socială adoptat cu cinci ani în urmă de Congresul al IX-lea al partidului a fost îndeplinit cu succes. Anul 1970 a fost, după cum se ştie, şi un an de grele încercări pentru poporul român; inundaţiile din primăvară au pricinuit pagube mari economiei naţionale şi populaţiei. Poporul nostru şi-a dovedit însă cu acest prilej înalta forţă morală, eroismul, patriotismul său fierbinte. In ciuda greutăţilor, planul industrial a fost îndeplinit, agricultura a furnizat economiei naţionale importante cantităţi de produse. Măsurile luate au permis asigurarea fondului de mărfuri agroalimentare necesar aprovizionării populaţiei. Toate acestea sunt o dovadă elocventă a trăiniciei şi superiorităţii orînduirii noastre socialiste, a capacităţii poporului român de a infringe şi depăşi orice obstacole în mersul său triumfător spre comunism. Progresele pe care le-am obţinut sunt o vie şi pregnantă întruchipare a activităţii neobosite desfăşurate de clasa muncitoare, de ţărănime şi intelectualitate, de toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate, care urmează cu încredere nestrămutată politica partidului - expresie a intereselor fundamentale şi a aspiraţiilor celor mai arzătoare ale poporului nostru. Daţi-mi voie ca pentru toate aceste realizări, pentru munca nobilă închinată înfloririi patriei noastre scumpe, România socialistă, să vă adresez tuturor, dragi concetăţeni, cele mai sincere di cordiale felicitări. O dată cu începutul anului 1971, intrăm într-o nouă etapă a dezvoltării economice şi social-culturale a ţării, concretizată în prevederile noului plan cincinal. Pe drept cuvînt se poate spune că cincinalul viitor, întocmit pe baza Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului, va asigura ridicarea la un nivel superior a întregii economii naționale, atît ca potențial, dar mai ales din punct de vedere calitativ, îndeplinirea planului de stat pe 1971- adoptat recent de Marea Adunare Naţională - va crea premisele pentru realizarea în cele mai bune condiţii a acestui măreţ program. Au fost luate - şi se vor lua in continuare - măsuri pentru perfecţionarea activităţii economice, pentru creşterea eficienţei întregii producţii materiale. S-a trecut la aplicarea măsurilor pentru ridicarea nivelului agriculturii, atît prin (Continuare în pag. a 3-a) Proletar] din toate tarile, unîtî-vâ 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C . ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN OAMENII MUNCII DIN JUDETUL NOSTRU, ROMANI, MAGHIARI SI DE ALTE NATIONALITATI, AU INTIMPINAT NOUL AN CU MÂNDRIA SUCCESELOR DOBÂNDITE SI CU DEPLINĂ ÎNCREDERE IN VIITOR MUNCA — nobilă unitate de măsură a curgerii timpului De unde vine anul nou ? Din munţi, ori de pe ultima filă de calendar, după cum îl silesc capriciile stilistice ale unuia sau altuia. Chiar şi aici, oamenii caută nişte puncte de reper, pentru că existenţa lor, cu tot ce se raportează la ea, are nevoie de puncte de reper, existenţa însăşi este un punct de reper în nemărginirea în care se naşte. De fapt, existenţa, viaţa în sine, ar fi o prea slabă referinţă — munca este cea care umple, care lasă urme — la ea trebuie raportat totul : ani,... kilometri, ... uzine. Munca este cea care dă sens scurgerii timpului şi dacă oamenii se bucură cînd se încheie un an n-o fac pentru că au mai crestat un semn pe răbojul vieţii, ci fiindcă au mai adăugat ceva timpului - alb şi tern altfel. La origine, însuşi termenul care desemnează săr-' bătoarea ultimei nopţi, are un conţinut cu referiri bilanţiere : „revelion". Revelionul este, deci, o sărbătoare a muncii, a împlinirilor - cele care conferă sentimentul plenar al utilităţii. Vorbind despre noaptea Anului Nou, ar fi trebuit, poate, M. POPA (Continuare in pag. a 3-a) Alo I Centrala ? ! Vă rugăm o comandă cu..Anul Nou, de ... Anul Nou ! TOPLIŢA : Sub semnul veseliei, al cîntecului şi jocului ,cele ceasornicului semnalau momentul trecerii de la un an la altul, in clinchetul de cristal al paharelor, forestierii dela U.E.I.L Topliţa — şi-au sărbătorit şi succesele dobîndite în anul 1970. Au dat peste prevederile planului 0 producţie în valoare de 7,7 milioane lei, ceea ce înseamnă că şi angajamentele au fost depăşite cu peste 2,7 milioane lei. Pe chipul muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor se putea citi o satisfacţie profundă, bucuria dorinţelor împlinite, gindul că cincinalul în care am intrat trebuie împodobit cu fapte măreţe. „Ne dăruim anului 1971, spunea Simon Alexandru, cu forţe înzecite şi nu vom precupeţi nici un efort pentru împlinirea sarcinilor de viitor, pentru convertirea gîndurilor în fapte". Intr-o sală a Clubului 23 August din Topliţa, frumos împodobită cu panglici, baloane, arabescuri, beteală şi becuri multicolore, tinerii forestieri, membrii diferitelor formaţii artistice de amatori L. CUSNEVICIU (Continuare în pag. a 3-a) BÁLÁNT noroc bun noului an! Orizonturile subterane coincid undeva, la cotele incandescente ale noii vieţi pe care o trăim cu înălţimile performanţei, cu fluviile de lumină care caracterizează mersul nostru înainte. Cota parte a minerilor, a cuceririlor socialismului este inestimabilă.. Izvor de lumină şi strălucire, de energie şi de nestemate, nesfîrşit labirint subpămîntean se destăinuia perpetuu forţei de prefacere a omului. Din forţă izbucneşte la răscruce de ani bucuria, încrederea în V. AVRAM (Continuare în pag. a 3-a) Tradiţionalele urări de Anul Nou adresate 0e , , . conducătorilor de partid şi de stat de către pionieri şi şcolari In prag de an nou, pionieri şi şcolari bucureşteni, „ambasadori" ai celor mai tinere vlăstare, au venit, cu inimile pline de bucuria copilăriei fericite, să ureze conducătorilor partidului şi statului sănătate şi fericire, să-şi exprime prim versuri avîntate ale „Pluguşorului" pionieresc sentimentele de dragoste şi recunoştinţă faţă de Partidul Comunist Român. La ceasurile dimineţii de ieri, în faţa sediului Comitetului Central clinchetele clopoţeilor şi pocnetele de bici se îngemănau cu sunetele tradiţionalelor buhaie. Micii urători, băieţi şi fete, cu obrajii îmbujoraţi, au fost ifitîmpinaţi cu căldură şi dragoste părintească de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răsutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ionîţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi de Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului. Copiii, îmbrăcaţi la frumosul port popular specific diferitelor zone ale ţării, ori în veşminte caracteristice obiceiurilor strămoşeşti de an nou, îşi încep urarea : Am venit noi cei mai mari dintre mari. Cu nişte falnici stejari Din moşi strămoşi Aicea am trăit Şi azi luptăm tot sub Aceleaşi flamuri Români, maghiari, germani şi alte neamuri In numele partidului iubit ! Am venit să vă facem urarea de sărbătoare Dragi conducători de partid şi de Stat, Cum ani de ani v-am urat Fericire, sănătate, bucurie, victorii măreţe Şi tinereţe fără bâtrineţe. Am venit la sfîrşit de glorios cincinal, Cind toată suflarea acestui popor Cînd toată suflarea românească Se pregăteşte să-şi sărbătorească Partidul falnic, călăuzitor, In fruntea căruia cu inima - văpaie Stă tovarăşul scump ca lumina ochilor: Ceauşescu Nicolae, Ale cărui cuvinte se-aud înţelept cumpănite, Din Bucureşti pînă-n Palatul Naţiunilor Unite. (Continuare în pag. a 3-a) O cupă incandescentă de metal, închinată de către jurnaliştii Vlăhiţei in cinstea Noului An. ODORHEIU SECUIESC Lumini pe malurile Tîrnavei Revelionul s-a făcut simţit încă de după-amiază. Marele număr de cumpărători care au invadat prăvăliile au semnalat apropierea sărbătoririi noului an. Locuitorii municipiului şiau petrecut Revelionul în localurile Şi restaurantele din municipiu, iar tinereţea şi-a dat întilnire în clubul tineretului, unde era asigurată o petrecere minunată. Orchestra, meniul, totul a fost la înălţime, însă tinerii au petrecut cea mai mare parte a nopţii de Revelion dansînd, pierzînd foarte puţin timp lingă mesele lor. Generaţia mai în vîrstă şi-a petrecut noaptea de Revelion în restaurantele Harghita şi Homorod lingă mese umplute cu mincăruri şi băuturi alese. Ei n-au dus nici lipsa surprizelor, punctul culminant fiind momentul extragerii numărului cîştigător al tradiţionalului purcel de Revelion, în centrul municipiului lămpile multicolore au asigurat împreună cu pomul de iarnă farmecul acestei nopţi de neuitat. Putem afirma fără cea mai mică ezitare că nu exista locuitor al municipiului care să nu se fi distrat în această noapte. Oamenii cîntau, dansau, luîndu-şi rămas bon de la anul 1970, care a fost un an plin cu rezultate frumoase, şi aşteptau Anul Nou, încrezător, în forţele lor, în obţinerea unor performanţe şi mai mari. Vinul de viaţă lungă - metaforă, simbol, realitate... Mai tineri cu un an Cîntecului atît de tainic al vîrstelor i s-a mai adăugat un acord fundamental, acela al anului 1970 ... Miracolului vieţii i s-au mai limpezit tainele prin sforţarea umană a anului recent încheiat... Suntem cu toţii mai... tineri cu un an ! De mărturie acestui „mai... tineri" stă voioşia cu care, pe toate meridianele lumii a fost întîmpinat anul 1971. Plaiurile carpato-dunărene au vibrat cu fumul,tuoasa intensitate pe care o viaţă liberă, fericită, o poate imprima unui asemenea moment de revărsare în cascade a bucuriei de a trăi ! Pentru că orele Revelionului de asta sînt aşteptate cu atîta emoţie, intrucît sînt un prilej de exteriorizare totală a setei de viaţă, o însumare de aspiraţii şi dorinţi pe care le vrem împărtăşite şi în cadrul sărbătoresc al nopţii de Anul Nou. Secunda primă a lui 1971, ne-a găsit pe toţi reuniţi în jurul pomului de iarnă „cintind „mulţi ani trăiască!“, privindu-ne în luminile ochilor şi ale sufletului cum ni se mai adaugă un an la zestrea de „tinereţe fără bâtrineţe" a fiecăruia, cum intr-un mod ciudat, omenesc, deşi am mai îmbătrînit cu un an, ne simţim la fel de tineri, poate mai tineri, decit am fost... Ne-am întîlnit în noaptea de Anul Nou, venind dintr-un an bogat în înfăptuiri, un an care ne-a solicitat din plin, un an al marilor încercări, ultimul an al cincinalului precedent predînd ștafeta unui nou cincinal, ne-am întîlnit spre a sărbători împreună pe întreg cuprinsul patriei, victoriile obţinute cu trudă asupra timpului, asupra noastră ... Condus de Partidul Comunist Român, poporul nostru, popor al oamenilor muncii fără vreo deosebire de naţionalitate, a reuşit să învingă vitregiile naturale abătute de plaiul străbun, atestîndu-şi nebiruitele virtuţi, eroismul, dîrzenia ! Anul 1970 se C. COSTIN (Continuare în pag. a 3-a)