Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)
1971-05-16 / nr. 1000
COLOCVIU DESPRE ANCHETĂ ŞCOLARĂ PRINTRE VIITORII ABSOLVENŢI iaşi ASPIRAŢII DE VIITOR CU PROMOŢIA SEMICENTENARULUI Adeseori opinia elevului este revelatoare pentru fenomenele specifice ale procesului instructiv-educativ dintr-o şcoală sau alta, pentru modul în care acesta a crescut de-a lungul anilor şcolarităţii, şi, desigur, pentru climatul general oferit de şcoală— familie—mediu social, dezvoltării personalităţii sale. Şi afirmaţia de sus se verifică cu prisosinţă, cită vreme viitorul absolvent, omul în plină formare, dotat deja cu un mod propriu de a gindi, îşi exprimă cu sinceritate părerile, opţiunile. Şi poate nici o dezbatere nu este mai fecundă pentru achiziţii-le intelectuale şi gradul de maturitate al elevului absolvent, ca dialogul pe tema alegerii profesiunii de viitor, a integrării profesionale ulterioare încheierii perioadei de şcolaritate. Ancheta pe care am întreprins-o printre elevii din Odorheiu Secuiesc, de la Liceul „Dr. Petru Groza“, Liceul economic, Şcoala profesională, Liceul agricol, ne-a relevat cîteva din elementele definitorii profilului actual al cetăţeanului de mîine, premise îmbucurătoare în conturarea unei personalităţi puternice, constituind în acelaşi timp un test de gîndire, ca şi un reper deloc neglijabil în activitatea educatorilor, a părinţilor, a organizaţiilor de tineret în instruirea şi formarea pentru viaţă a celorlalte contingente de absolvenţi. RED. — Ce impuls determinant aţi avut în alegerea profesiunii ? — „O discuţie cu un inginer horticultor m-a influenţat decisiv in a- Iegerea meseriei mele viitoare“ (Soc Ştefan, anul IV Liceul „Dr. Petru Groza“). — „Un prieten al familiei, contabil, m-a determinat să urmez Liceul economic, o meserie pe care o găsesc foarte utilă“ (Kovács Magdalena, Liceul economic). — „Îmi place viaţa de întreprindere productivă, şi munca de contabil este puternic legată de ea“ (Vass Andrei, Liceul economic). — „Nu m-a influenţat nimeni, deşi în alegerea unui drum în viaţă, un sfat bun dat la timpul potrivit este foarte folositor oricînd“ (Floarea Macarie, Liceul economic). — „Părinţii, ei au reuşit să-mi formeze gustul pentru meseria de contabil“ (Elena Osvath, Liceul economic). — „Mie îmi place să muncesc în agricultură; după terminarea Liceului agricol, vreau să-mi adîncesc cunoştinţele in această ramură a economiei ; este un vis al meu pe care nimeni nu mi-l poate influenţa sau schimba“ (Bordy Ioan, anul IV, Liceul agricol). RED. — Ce satisfacţii aşteptaţi de la profesiunea îmbrăţişată, ce împliniri umane vă doriţi? — „Marea mea bucurie va fi aceea de a realiza ceva Nou şi Folositor pentru oameni, pentru patrie“ (Szabó Pavel). — „Ca eventual viitor medic vreau să gust din bucuria victoriei vieţii asupra morţii; vreau să-mi ajut semenii in clipele grele“ (Florin Băcanu). — „In calitatea mea de viitoare contabilă, mă voi strădui să mă achit cu conştiinciozitate de toate obligaţiile locului de muncă. Dar satisfacţiile sufleteşti cele mai mari mi le voi împlini printr-o veche pasiune — literatura“ ... (Floarea Macarie). RED. — Aveţi modele pentru viaţa de viitor (profesori, oameni de ştiinţă şi cultură, scriitori, artişti, savanţi etc.) ? — „Il admir pe botanistul Rudolf Palocsay“ (Soó Ştefan). — „N-am nici unul; vreau să rămin EU (Szabó Pavel). — „Da ! Un prieten al familiei de meserie contabil“ (Kovács Magdalena). — „Admir un om inteligent, respectat de toţi cei din jur pentru înţelepciunea sa; nu-i dau numele“ (Jakab Ladislau). — „Pe tatăl meu şi o profesoară de literatură română“ (Floarea Macarie). — „Nu am un prototip anume; in tot cazul mă pasionează omul multilateral, interesat de toate problemele pa care le ridică viaţa“ (Molnár Estera). — „Un tovarăş profesor, om in înţelesul adevărat al cuvintului“ (Keresztes Ignaţiu). Aşadar, din răspunsurile reproduse mai sus (precum şi din unele ... neformulate) nu e greu de conchis că, în mare măsură, problema „modelului“ de viaţă, a opţiunii finale a tînărului, îi preocupă pe elevi, linii nu s-au fixat asupra unui anume prototip uman, fie dintr-o firească atitudine de frondă jubilă, fie pentru că sunt insuficient de maturizaţi spre a avea un clar spirit de discernămînt între mai multe soluţii posibile, fie pentru că (şi am vrea să fie aşa!) au atins acel grad optim de evaluare, cînd îşi pot etala deschis aspiraţiile spre un model al lor, original, pe care îl vor acredita ulterior. Satisfacţiile profesionale scontate la anii maturizării depline, au în vedere considerente de fond, fiind rezultate ale unei bune cunoaşteri a posibilităţilor şi capacităţilor individuale. Din opţiunile fundamentale nu lipsesc nici pasiunile colaterale, venind ca o complinire a registrului intelectual şi afectiv al viitorului om al muncii. Omul specializat strict, om al societăţii moderne, simte acut nevoia de a-şi îmbogăţi orizontul spiritual, spre a-şi spori randamentul în munca de zi cu zi. Supranumitele „hobby“-uri nu sînt numai nişte simple capricii ! Hotărîrea fiecăruia de a deveni „un om în înţelesul adevărat al cuvintului“ este o nobilă angajare atestînd conştiinţa clară a unui destin luminos, deschis în faţa generaţiei de tineri constructori ai societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In ancheta noastră, la întrebări de genul — „Ce este munca şi creaţia umană ?“ — am primit răspunsuri lipsite de echivoc, unele foarte inteligente („munca este activitatea cotidiană, necesară, condiţia însăşi a existenţei umane ; creaţia este o condiţie sine qua non a progresului uman, bazată pe o muncă perseverentă, intuiţie, pe o gîndire eliberată de orice fel de prejudecăţi“ — F. B. ; „munca nu este numai o necesitate obiectivă a vieţii de toate zilele, ci şi un etalon al cinstei ; creaţia umană este rezultatul unei munci cinstite depuse într-o viaţă de om — V. P."). Contingentul de absolvenţi — 1971 din municipiul Odorheiu Secuiesc, ne dă în primul rînd, certitudinea unei frumoase evoluţii ulterioare. Copii oamenilor muncii români şi maghiari din municipiul de pe Tîrnava Mare, dovedesc o bună pregătire pentru viaţă, conştienţi de rolul lor în dezvoltarea societăţii româneşti, în deceniile următoare, pe drumul trasat de Partidul Comunist Român de-a lungul istoriei sale. Promoţia acestui an poate fi numită simbolic „promoţia semicentenarului“. Ne imaginăm o splendidă întîlnire peste ani a promoţiei 1971, cu ocazia centenarului gloriosului nostru partid comunist, şi ne încearcă un sentiment de îndreptăţită mîndrie pentru acest viguros schimb de ştafetă. • „îmi place viaţa întreprinderilor productive“ . ..un sfat bun dat la timpul potrivit este foarte util..." • „munca pe ogoare — un vis al meu dintotdeauna“ 1® Necesitatea unui puternic impuls în alegerea profesiunii 9 „o mare bucurie va realiza ceva Nou şi Folositor pentru oameni" 0 „vreau să gust din bucuria victoriei vieţii asupra morţii" 9 ..am un model de viitor , un om inteligent, respectat de cei din jur, pentru înţelepciunea sa“ 0 Opţiune fundamentală și pasiuni complementare. • „MUNCA — ETALON AL CINSTEI". LICEUL „DR. PETRU GROZA“ DIN ODORHEIU SECUIESC Un tineret viguros, oştean de nădejde al partidului Organizaţiile de tineret joacă un rol de seamă în formarea şi dezvoltarea multilaterală a tinerilor. Prin specificul său, prin formele şi mijloacele de care dispune, organizaţia revoluţionară a tineretului a obţinut succese remarcabile în lunga şi bogata sa activitate, contribuind alături de şcoală şi familie, la educarea unor personalităţi de frunte ale societăţii noastre. In zilele noastre organizaţiile U.T.C. şi-au sporit considerabil atribuţiunile. Ţinînd seama de sarcinile sporite care ne stau în faţă, Comitetul municipal al Uniunii Tineretului Comunist se preocupă în permanenţă de iniţierea unor acţiuni care să concure la pregătirea tinerilor patriei pentru anii maturităţii depline, răspunzînd grijii permanente pe care Partidul Comunist Român o acordă generaţiilor tinere, întîlniri cu membrii Biroului Comitetului municipal de partid, cu activişti ai organizaţiei U.T.C. — au rolul de a sedimenta în conştiinţa uteciştilor, semnificaţia unor noţiuni politice, să-i înarmeze pe aceştia cu principiile de bază ale politicii interne şi externe ale partidului nostru, să ducă in final la dezvoltarea conştiinţei socialiste a cetăţeanului de mîine, la întărirea sentimentelor lui patriotice şi internaţionalistsocialiste. Simpozioane, seri literare, concursuri pe teme ca : „Poeţii cîntă România", „Oameni de ieri şi de azi", „Trecut de glorie pe meleagurile patriei“, „Mai uniţi ca oricînd“, „Participarea tineretului la marile înfăptuiri ale partidului“ etc., şi-au dovedit o maximă eficienţă în sensul celor de mai sus-Excursii, vizite şi drumeţii organizate de tinerii din şcoli şi întreprinderi, au prilejuit intrarea într-un contact nemijlocit cu măreţele realizări ale anilor socialismului. Formaţiile artistice ale tineretului, activităţile desfăşurate la Clubul tineretului, matineoe devenite tradiţionale, sunt alte forme directe, de pronunţată valoare agitatorică şi propagandistică, care îmbogăţesc repertoriul afectiv al personalităţii tînărului. In munca noastră ne-am orientat pe organizarea unor acţiuni care să ducă la stimularea respectului faţă de tot ceea ce poartă însemnele efortului creator uman. Taberele de muncă patriotică organizate cu tinerii pe şantierele de construcţii, în silvicultură, la cercetările arheologice, în agricultură etc., le-au întărit convingerea că munca este factorul esenţial al vieţii de care se leagă marile împliniri omeneşti, că în socialism munca este o chestiune de onoare, îndatorire patriotică a fiecărui cetăţean. Elevii Şcolii profesionale, cei ai Liceului „Dr. Petru Groza“ au obţinut succese remarcabile pe şantierele muncii patriotice. Comitetul municipal U.T.C., graţie dăruirii cu care tineretul odorheian a muncit în acţiunile patriotice, a obţinut locul al II-lea pe judeţ. Preocuparea organizaţiilor U.T.C. de la Tehnoutilaj, Cooperativa „Voinţa", Şcoala profesională, Liceul agricol, Liceul „Dr. Petru Groza“, pentru iniţierea şi participarea la competiţiile sportive de amploare este, de asemenea, lăudabilă. Cercurile foto, cercurile tehnice, literare şi artistice, de mare audienţă în multe unităţi şcolare contribuie şi ele la formarea unor temeinice deprinderi de muncă. Prin toate acţiunile întreprinse în cadrul organizaţiilor de tineret, avem certitudinea că vom contribui la educarea unui tineret viguros, cu înalte sentimente patriotice, oştean de nădejde al Partidului Comunist Român. ION REZAN, secretar al Comitetului municipal U.T.C. It ' ^ » 11 » " Ştiam despre profesorul odorheian László Béla că a absolvit facultatea de maghiară-istorie în urmă cu peste treizeci de ani la Cluj, mai ştiam că predă la acelaşi liceu de trei decenii, că actualmente este şef de catedră — aveam aşadar o „fişă personală“ destul de sumară, suficientă totuşi a spera într-o discuţie plină de miez cu acest dascăl... Un dialog cu un profesor de literatură, avind o vastă perspectivă istorică a obiectului şi a timpului ca atare, rămîne o satisfacţie gazetărească rară, plină de învăţăminte pentru toţi cei aflaţi sau proaspeţi ieşiţi de pe băncile şcolii. RED. — Cum pregătiţi elevii pentru viaţă, cum le influenţaţi sau Ie orientaţi opţiunile alegerii unei profesiuni ? Prof. László Béla : Un elev a cărui sensibilitate, al cărui mod de a gindi, ale cărui preocupări ne rămîn străine, este. O necunoscută ! Se cade a pătrunde în amănunţime delicata enigmă a adolescenţei şi după aceasta să-i influenţăm opţiunile de viitor. Eu purced la această grea şi frumoasă operaţie, bineînţeles, prin resursele obiectului de literatură , le cer elevilor să citească cit mai mult şi în special cit mai adâncit! Un scriitor, un destin exemplarde creator bine desluşit în semnificaţiile sale umane, este un mare cîştig pentru elev, modelindu-i in măsură dominantă caracterul. RED. — Desigur că toate acestea se înfăptuiesc urmînd o metodă riguroasă, anumite principii . . . L.B. : Fireşte sunt şi metodicile bune la ceva ... dar fără pasiune, fără convingerea ta de profesor să oficiezi un act util, de mare răspundere, oricare metodă devine incoloră ! Unele manuale sunt slabe şi dacă te menţii la litera lor... metodică, nu-i faci pe copii să se apropie de miezul literaturii ! Cea mai bună „metodă“ experimentată de mine este aceea a prezentării vii a scriitorului, a omului creator de valori, omul adevărat ! RED. — De bună seamă obiectul dumneavoastră vă ajută să faceţi o muncă de educaţie multiplă a elevilor, este vorba de o educare a sufletului, dar şi a modului de a gîndi contemporan, în spiritul nobilelor idei ale umanismului socialist. L. B. : Ţin în mod deosebit la acest capitol, şi-i rezerv un loc privilegiat în orele de curs, cînd se ivesc legături între literatura de lim- Cuvinte despre omul de la catedră bă maghiară şi literatura română, stabilesc ample corelaţii, paralele, şi apropieri spirituale.; deşi programa nu prevede un asemenea lucru, eu fac raportări şi comparaţii ori de cîte ori există un text tradus dintr-o limbă în alta, aceasta pentru a realiza dezideratul major al unei bune inter-cunoaşteri : trăim împreună, avem aceleaşi idealuri, români, maghiari, nu ne deosebim întru nimic în vise, gînduri şi aspiraţii, aşa că a ne cunoaşte cît mai amănunţit, mi se pare un lucru firesc şi frumos, necesar pentru a ne preţui şi ne stima reciproc ; vorbesc cu mare dragoste elevilor mei despre primii traducători de nestemate folclorice româneşti în limba maghiară — Ács Károly şi Zilahi Károly, care au trăit la sfîrşitul veacului trecut; aceştia sînt pionierii apropierii sufleteşti dintre români şi maghiari, apropiere cimentată astăzi tot mai mult în sînul naţiunii noastre socialiste ; adevărate leit-motive ale lecţiilor mele sînt relaţiile generaţiei paşoptiste din Transilvania, opera de tălmăcitor a lui Octavian Goga din Madách, prietenia sa cu Ady etc., etc., etc. RED. — Mi pare foarte ilustrativ să vă cunosc preferinţele în materie de profesori . . . Imaginea căror profesori pe care i-aţi avut vă stăruie în amintire ? ! L. B. : Dintre mulţi îi voi pomeni pe puţini, semn că nu toţi au rezistat capriciilor memoriei elevului... Profesorul de istorie universală Constantin Marinescu, un universitar desăvîrşit , desăvîrşit pentru că era un om de mare cultură, că era un OM, un prieten, un părinte, un tovarăş care ştia să se facă respectat respectîndu-te. Nu-l uit pe Kristóf György, pe Mészöly Gedeon. RF.D. -T Calităţi pe care le apreciaţi la un profesor de liceu . . . L. B. : Să nu se limiteze cu trecerea anilor la buchea cărţii (cum se mai întimplă uneori...); să fie un bun pedagog, să ştie să se facă înţeles, să aibă un larg orizont spiritual , să facă din fiecare elev un om cu adîncă cultură generală, spun aceasta pentru că nu întotdeauna sîntem atenţi la devenirea spirituală globală a elevului licean ! Aş spune cîteva cuvinte aici despre profesorul lucrînd la secţia serală, cu care mă ocup şi eu de multă vreme : elevul învăţînd seara,, după orele de serviciu la locul de muncă, venit din fabrici sau din oricare alt mediu, are alte caracteristici, tipologic vorbind ! Elevul acesta mai este la noi o realitate şi trebuie în consecinţă a ne preocupa de creşterea lui, cu acelaşi succes cu care îl înconjurăm pe elevul de la zi! Să-l facem deci să îndrăgească şi el arta, ideile generoase, imaginea metaforică, cuvîntul frumos spus sau scris, în general vorbind, un profesor autentic, „încărcat“ de calităţi nu trebuie să precupeţească eforturi, oricît de supralicitante ar fi acestea, pentru a-şi împlini menirea, puţind trăi numai astfel sentimentul plenitudinii profesionale , spun aceasta și în calitate de om cu peste trei decenii de muncă la catedră... PROFUNDUL AL PLENITUDINII SENTIMENT PROFESIONALE iciani□ □□□ i □□ era tmi I cm cm II cm cm I Pagină realizată de C. COSTIN hmcm v * Liceul economic din municipiul Odorheiu Secuiesc, frecventat în momentul de faţă, de 368 de elevi, este pe calea deplinei afirmări în munca de pregătire a unor cadre calificate în ramura planificării, contabilităţii şi administraţiei de stat. Prima promoţie a numărat 30 de elevi, a doua, cea de anul acesta, va înregistra 72 de absolvenţii care se vor directa fie înspre facultăţile cu profil adecvat (I.S.E., drept ş.a.), fie spre locurile de muncă de pe întreg cuprinsul patriei. Liceul şcolarizează elevi din toate localităţile ţării, aşa încît reputaţia sa este în continuă creştere, ceea ce obligă corpul profesoral la o permanentă încordare de energii în vederea pregătirii la un nivel superior, a viitorilor contabili, a lucrătorilor din ramura finanţelor, statisticii, în general a oamenilor muncii angajaţi în viaţa economică a întreprinderilor din bogata geografie industrială a României socialiste. Alături de obiectele de specialitate, în planul de învățămînt sunt incluse şi discipline de pregătire generală, care ocupă circa 30 la sută din program; o oarecare reducere a acestui coeficient se impune, date fiind imperativele unei cît mai temeinice specializări. In perspectivă, așa cum ne arăta economista Kolumban Iulia, directoarea Liceului, se va merge mai insistent spre o specializare strictă, insistându-se pe aspectele practice ale procesului instructiv-educativ. Descinderea noastră în acest tur de orizont şcolar la Odorheiu Secuiesc, ne-a relevat cîteva insuficienţe persistînd în cadrul Liceului economic, a căror înlăturare trebuie să preocupe pe viitor Inspectoratul şcolar judeţean. In primul rînd nu există aparatura necesară pentru diferite cercuri menite a adînci tocmai latura practică a muncii viitorului economist; la obiectul „programare“ nu s-au procurat încă aparatele de rigoare. Apoi, dată fiind lipsa cadrelor didactice propriuzise, ale şcolii, se face apel la personal ingineresc şi economic din exterior, ceea ce face imposibilă desfăşurarea orelor de curs în exclusivitate dimineaţa, din care cauză, elevii sunt continuu hărţuiţi în orele de după-amiază, fapt cu totul nefiresc în condiţiile unei organizări optime, judicioase, a unui proces instructiveducativ cu rezultate de înaltă ţinută. Ţinînd seamă şi de faptul că la Liceul economic, elevii se situează vrînd-nevrînd (în urma selecţiilor operate de examenele de admitere), la un nivel mediu, orice altă carenţă suplimentară, este total neavenită. Elevii Liceului economic muncesc cu mare seriozitate, lucru recunoscut de cadrele didactice, şi atestat de notările curente. Intre 15 iunie şi 17 iulie, elevii aceştia îşi vor satisface perioada de practică pe lîngă întreprinderi. Aşadar, ei se vor bucura de o vacanţă mai scurtă decît ceilalţi liceeni (din reţeaua de cultură generală sau pedagogică), ne întrebăm — nu sunt cu toţii de aceeaşi vîrstă, nu s-ar cuveni să se egalizeze numai şi numai pe acest considerent, solicitările şi drepturile la recreaţie ale tuturor adolescenţilor?! Desigur, printr-o mai bună organizare, ca şi o justă intuiţie a exigenţelor obiective, organele de resort pot interveni spre continua perfectibilitate a învăţămîntului nostru. LA LICEUL ECONOMIC Insuficiente ce se cuvin neîntîrziat remediate