Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)
1971-11-25 / nr. 1166
Anul IV, nr. 1166 JOI 25 noiembrie 1971 După cum se ştie, planul de dezvoltare econonaico-socială a României pe perioada 1971—1975 adoptat de Marea Adunare Naţională prevede o creştere de 16—20 la sută a producţiei în industria lemnului, creştere ce se va realiza în primul rînd prin reducerea pierderilor şi a consumurilor specifice, atît în exploatări, cît şi la prelucrare, precum şi prin intensificarea valorificării deşeurilor. Valorificarea superioară a masei lemnoase constituie în ţara noastră o problemă de stat. Gospodărirea raţională a pădurilor, economia în consumul de lemn şi eficienţa utilizării acestei materii prime sunt preocupări care se regăsesc în mai multe documente ale partidului şi statului nostru referitoare la dezvoltarea economiei naţionale. Studii de specialitate la nivel mondial, tratînd perspectivele diferitelor materiale, atribuie lemnului și produselor bazate pe lemn un viitor cert, asigurat de un raport supraunitar dintre cerere și ofertă. „Foamea“ de lemn în viitorii cinci ani se concretizează într-un deficit mondial de circa 30 milioane metri cubi anual. Rezultatele acestor calcule conduc la polarizarea eforturilor pen Blaza Deşeurile lemnoase — baza producţiei de plăci aglomerate in judeţul nostru tru prevenirea unei crize a lemnului în perioadele următoare. Prin această prismă trebuie privită preocuparea şi grija permanentă a partidului şi statului nostru pentru gospodărirea raţională a pădurilor şi utilizarea judicioasă a lemnului. Judeţul Harghita, avînd o puternică bază pentru industria forestieră şi perspective deosebite datorită însemnatelor investiţii prevăzute pentru anii următori, se aliniază activ în frontul general pentru gospodărirea raţională a „aurului verde“. Deşi exploatează anual aproape un milion de metri cubi de lemn, unităţile Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului Miercurea-Ciuc primesc din afară încă aproximativ 250.000 metri cubi diferite produse brute — buşteni fag pentru decalaj, cherestea, buşteni de stejar etc.—sau semifinite — plăci aglomerate, doage, frize, plăci fibrolemnoase etc. Din prelucrarea mecanică a unui volum de circa 900.000 metri cubi de materiale lemnoase diferite anual, rezultă, inevitabil, cantităţi a-Inginer N. GEORGESCU, consilier la C.E.I.L. Miercurea-Ciuc (Continuare in pag. a 22 a) ICINCINALTIL" Schimb de experienţă Zilele trecute a avut loc, la Ciceu, un schimb de experienţă pe tema : „Munca politică de masă în sprijinul dezvoltării sectorului zootehnic şi al producţiei animaliere“, care a prilejuit un fructuos schimb de opinii între secretarii organizaţiilor de partid, preşedinţii cooperativelor agricole de producţie din bazinul Ciucului, şefi de ferme şi brigadieri zootehnici. MisacuasA-Give PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! 4 pagini 30 baniHARGHITEI BIBLIOTECA JUDEŢEANĂORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Industria judeţului Harghita a îndeplinit planul producţiei globale pe 11 luni Din datele centralizate la Direcţia judeţeană de statistică, rezultă că INDUSTRIA JUDEŢULUI NOSTRU A ÎNDEPLINIT PLANUL PRODUCŢIEI GLOBALE PE 11 LUNI ÎN ZIUA DE 24 NOIEMBRIE, cu şase zile înainte de termen. Este o realizare notabilă, urmare firească a muncii avîntate, plină de dăruire a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, tuturor salariaţilor din întreprinderile industriale harghitene — români şi maghiari — pentru înfăptuirea sarcinilor puse de partid, pentru îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe anul 1971. Calculele preliminare arată că în zilele care au mai rămas pînă la sfîrşitul lunii se va obţine de către industria judeţului nostru O PRODUCŢIE GLOBALĂ SUPLIMENTARĂ DE APROXIMATIV 57 MILIOANE LEI, mai mult decit angajamentele pe care şi le-au asumat colectivele de muncă ale întreprinderilor industriale în întrecerea socialistă pe acest an. Volumul de producţie globală suplimentară obţinută în 11 luni se materializează în producerea peste prevederile planului a unor însemnate cantităţi de fontă, utilaje tehnologice pentru industria metalurgică şi pentru industria alimentară, cherestea din răşinoase, plăci din particule aglomerate din lemn, mobilă (în unităţile aparţinînd Ministerului Industriei Lemnului), confecţii, textile, tricotaje, aţă în diferite sortimente şi alte produse. Participarea plenară a oamenilor muncii, români şi maghiari, din industria judeţului nostru la activitatea înflăcărată pentru înfăptuirea sarcinilor de plan, a programului de înflorire a României socialiste elaborat de partid este o strălucită expresie a adeziunii lor unanime, a încrederii lor neţărmurite faţă de politica înţeleaptă a partidului nostru comunist, politică menită să ridice România socialistă pe cele mai înalte trepte ale progresului şi civilizaţiei. UZINA DE FIER VLĂHIŢA Metalurgiştii vlăhiţeni s-au înscris printre colectivele de muncă care au îndeplinit, înainte de termen, planul producţiei globale pe 11 luni. Conform datelor preliminare, ei vor realiza, în zilele ce au mai rămas pînă la sfîrşitul acestei luni, o producţie globală suplimentară în valoare de 6,5 milioane lei, livrînd beneficiarilor însemnate cantităţi de fontă şi utilaje pentru industria metalurgică, peste prevederile planului. TEHNOUTILAJ ODORHEIU SECUIESC Colectivul de muncă al acestei întreprinderi a înfăptuit cu succes planul producţiei globale pe 11 luni, avînd create toate condiţiile ca pînă la sfîrşitul lunii să realizeze peste prevederile planului, o producţie globală în valoare de peste două milioane lei. Metalurgiştii din Odorheiu Secuiesc pun astfel la dispoziţia beneficiarilor, peste prevederile planului, însemnate cantități de utilaje pentru industria alimentară. 250 ani de existenţă a mişcării teatrale din Miercurea-Ciuc „OPINIA PUBLICĂ“ supusă opiniei publice în cadrul desfăşurării „Săptămînii aniversare“ a mişcării teatrale din Miercurea-Ciuc, în sala de spectacole a Casei orăşeneşti de cultură, colectivul Teatrului maghiar de stat, din Sfintu Gheorghe a prezentat spectacolul cu piesa „Opinia publică“ de Aurel Baranga. Spectacolul, pus in scenă de artiştii apreciatului teatru, în versiunea maghiară, a prilejuit atit spectatorilor cit şi colectivului, vizionarea unei premiere care s-a bucurat de succes. Piesa cunoscutului dramaturg Aurel Baranga satirizează unele aspecte şi laturi negative ale vieţii sociale. Biroratismul, corupţia, servilismul sunt doar cîteva din trăsăturile de caracter ale personajelor atît de bine conturate de autor şi întregite de actori. Directorul ziarului, tipul carieristului, cu substraturi de fineţe a fost interpretat cu măiestrie de Kölö Béla. Bejenaru, administratorul ziarului, tipul corupt al slugarnicului, pricind la dispoziţia şefului, se încadrează printre cei decăzuţi din punct de vedere social ignorîndu-şi personalitatea şi demnitatea. In contextul de acţiune al piesei, personajul care în ansamblu este oarecum pozitiv, prelucrat de dramaturg din realitate, e redactorul Chitlaru, a fost inter NADIA POP (Continuare in pag. a 2.a) Fabrica de stofă de mobilă şi ţesături industriale din oraşul Gheorgheni se află în plină construcţie. Foto ! • \ _ ' ''Z'CymI «SĂI ' A* AL. SZAKÁCSi încheierea vizitei de prietenie în ţara noastră a tovarăşului IOSIP BROZ TITO încheierea convorbirilor oficiale româno -ve Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Miail, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Iiie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitrea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarăşi Genial Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanţ, preşedintele in funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneţ, şef adjunct al Cabinetului Preşedintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Miloş Milovschi, consilier al preşedintelui republicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Părţile au constatat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la convocarea Conferinţei în, problemele securităţii europene, exprimîndu-şi convingerea că trebui® (Continuare în pagina a 4-a) inotimpul friguros ridică probleme deosebite in circulaţia rutieră Aflîndu-ne în pragul crnii, al apariţiei gheţii şi poleiului pe şosete, se impune, cu necesitate, luarea unor măsuri eficiente menite a preveni producerea evenimentelor rutiere. In primul rînd, e vorba de pregătirea minuţioasă a autovehiculelor pentru a fi apte să răspundă tuturor solicitărilor pe care le reclamă circulaţia în astfel de împrejurări. Uzura pneurilor, pe timp de gheaţă, polei sau mîzgă favorizează producerea derapării, aderenţa roţilor autovehiculelor, se micşorează în mod simţitor direct proporţional cu uzura pneurilor, şi viteza de deplasare.Autovehiculele pe timpul iernii trebuiesc dotate cu lopeţi, lanţuri antiderapante, saci cu nisip, pene şi alte accesorii, fără a mai sublinia necesitatea stării tehnice ireproşabile a autovehiculelor. Revizorii tehnici şi şoferii au datoria să controleze cu deosebită atenţie, înainte de plecarea în cursă autovehiculul, buna funcţionare a clacsoanelor, farurilor (şi de ceaţă), a sistemelor de semnalizare, ştergătoarelor de parbriz, a sistemelor de frinare, atît la vehiculul trăgător cît şi la remorci. Frînele trebuie să fie eficace la toate roţile şi reglate uniform, iar încărcătura în caroserie trebuie să fie repartizată proporţional pe suprafaţa bazei acesteia. E bine să se intensifice instructajul zilnic cu şoferii privind particularităţile circulaţiei pe timpul iernii şi a drumului nefavorabil. NISTOR COLBAN, ofiţer de miliţie (Continuare în pag. a 2-a) Atenţie, şoferi şi pietoni! Vizita de lucru a tovarăşului Manea Mă în judeţul Harghita Ieri, 24 noiembrie 1971, tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Economic, însoţit de tovarăşii Ludovic Fazekas, prim-secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., şi Ovidiu Munteanu, secretar al Comitetului judeţean de partid, şi-a continuat vizita de lucru în judeţul nostru. In cursul dimineţii, au fost vizitate unităţi economice şi social-culturale din oraşul Miercurea-Ciuc. La fabrica de confecţii — unde a fost întîmpinat de tovarăşii Răduly Alexe, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, şi Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare, — la filatura de bumbac şi fabrica de tricotaje, în (Continuare în pag. a 3-a) Atragerea maselor la conducerea vieţii economico-sociale — condiţie de bază a progresului continuu şi multilateral Societatea socialistă îşi proclamă — pentru prima dată în istoria omenirii — ca lege fundamentală a sa, bunăstarea şi fericirea milioanelor de oameni ai muncii; este orînduirea socială ce descătuşează minţile şi braţele tuturor celor ce muncesc, punîndu-le în slujba unui ţel nobil: emanciparea socială şi naţională. Tot ceea ce se realizează în România — în economie, artă, cultură — spuneţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului — este închinat omului, bunăstării şi fericirii sale. Intr-adevăr suntem martorii — şi totodată făuritorii — unor succese remarcabile obţinute în complexul proces de industrializare a ţării, creşterii continue a agriculturii, realizării unor lucrări de cultură şi artă care se bucură de aprecieri, atît pe plan naţional cît şi universal. Toate aceste succese — obţinute de harnicul nostru popor sub conducerea partidului — se reflectă în progresul continuu al vieţii sociale, în numeroase realizări edilitar-gospodăreşti, în nivelul de trai aflat în permanentă ascensiune. Socialismul este un proces uriaş în care oamenii muncii, descătuşaţi de exploatare şi nedreptăţi, ,îşi unesc energiile fizice şi intelectuale în scopul sfînt al propăşirii patriei şi a cetăţenilor ei. Tocmai complexitatea acestui proces, vastitatea şi importanţa obiectivelor pe care ni le propunem a le realiza, presupune — în mod obiectiv, ca pe o condiţie esenţială a progresului continuu şi multilateral — participarea tuturor oamenilor la înfăptuirea măreţelor sarcini stabilite de partid — o participare totală, deplină şi, totodată, atragerea maselor nu numai la procesul creaţiei materiale, ci şi la conducerea vieţii .(Continuare in pag. a 2_a) KOVACS B. MIHAI, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Harghita Azi, 25 noiembrie, la ora 20, sala de spectacole a Casei de cultură din Miercurea-Ciuc găzduieşte spectacolul de teatru „Scuză“ de Szabó Lajos. Prezentată publicului de către talentatul colectiv al Teatrului din Tg. Mureş, secţia maghiară, piesa de teatru „Scuză“ se înscrie în amplul program teatral dedicat sărbătoririi a 250 de ani de existenţă a mişcării teatrale din Miercurea-Ciuc. Preocupîndu-se de îmbogăţirea sortimentelor oferite populaţiei, întreprinderea de panificaţie îşi sporeşte continuu numărul de produse. De curînd unitatea din Odorheiu Secuiesc a pus în vînzare biscuiţi „Szertels“, precum şi gogoşi. Unitatea invită pe consumatori să-şi spună părerea Ieri, la Casa de cultură din staţiunea balneoclimaterică Băile Tuşnad, colectivul bibliotecii a organizat un medalion literar „Liviu Rebreanu“, medalion ce s-a bucurat de o unanimă apreciere din partea publicului aflat la odihnă în această staţiune. TIMPUL PROBABIL Vremea va fi rece, cu cer variabil, mai mult senin. Vîntul va sufla slab dinspre N. Minimele vor oscila între —9 şi —7 grade, iar maximele vor fi cuprinse între —2 şi +3 grade, în cursul nopţii şi dimineaţa va fi ceaţă. PRONOEXPRES . Rezultatele tragerii: din 24 noiembrie 1971 . Extragerea II 6, 1, 39, 21, 25, 15 . Fond de premii: L070.982 lei; Extragerea a II-a : 26, 4, 13, 20, 32. Fond de premii451.739 lei despre noul de biscuiţi, sortiment