Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-10-28 / nr. 1142

Anul IV, nr. 1142 JOI 28 octombrie 1971 4 pagini 30 bani I #,8U£I!CA JUD6í£AMA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Constituirea Comisiei judeţene pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economică şi socială Ieri, 27 octombrie a.c., la Comitetul judeţean I de partid, a avut loc şedinţa de constituire a Comisiei judeţene pen­tru elaborarea progno­zelor de dezvoltare eco­nomică şi socială. Au participat membri ai Bi­roului Comitetului jude­ţean de partid şi Comi­tetului executiv al Con­siliului popular jude­ţean, conducători de organizaţii şi instituţii. Componenţa comisiei este următoarea­­ preşe­dintele Comisiei judeţe­ne pentru elaborarea prognozelor tovarăşul Ludovic Fazekas, prim secretar al Comi­tetului judeţean de partid, preşedintele Con­siliului popular jude­ţean ; membri : Kovács B. Mihai prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului popular judeţean ; Pe­tru . Ţăran secretar al Comitetului judeţean de partid; Szekeres Ale­xandru secretar al Co­mitetului judeţean de partid; Ovidiu Muntea­­nu, secretar al Comitetu­lui judeţean de partid ; Ioan Oprea şef de secţie la Comitetul judeţean de partid ; Burjan Io­sif preşedintele Consi­liului judeţean al U.G.S.R.; Raduly Alexe prim-secretar al Comite­tului orăşenesc de partid Miercurea-Ciuc; Obor­ny Mihai prim-secretar al Comitetului munici­pal de partid Odorheiu Secuiesc; Pakot Alexe vicepreşedinte al Consi­liului popular judeţean ; Kömives Ioan vicepre­şedinte al Consiliului popular judeţean ; Al­bert Antal redactorul şef al ziarului „Hargita“ Antal Emeric preşedin­tele Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară ; Cristi Marin directorul general al Combinatului minier Bălan ; Erdély Elemér inspector şef al Inspectoratului judeţean al securităţii statului Bú­zás Blaziu preşedintele Uniunii judeţene a Coo­perativelor Agricole de Producţie; Fabian An­drei prim-secretar al Co­mitetului judeţean U.T.C.; Pethe Ilona pre­şedinta Comitetului ju­deţean al femeilor ; Du­mitru Gâţă redactorul şef al ziarului „Informa­ţia Harghitei“; Ioan An­­gheleanu vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean ; Simon Andrei vicepreşedinte al Con­siliului popular jude­ţean ; Patak­ Emeric şef sector la Comitetul ju­deţean de partid ; Am­brus Zoltán directorul Direcţiei sanitare jude­ţene ; Antal Vidor direc­torul întreprinderii de industrializare a lapte­lui ; Becze Anton preşe­dintele Comitetului jude­ţean de cultură şi edu­caţie socialistă; Eugen Hancu directorul Direc­ţiei judeţene de statisti­că ; Ilyés Ladislau in­spector general al In­spectoratului şcolar ju­deţean ; Lajos Zoltán directorul întreprinderii judeţene de construcţii; loan Maer inspector şef al Inspectoratului jude­ţean al miliţiei; Mezei Iuliu preşedintele Uniu­nii judeţene a coopera­tivelor de consum ; Ioan Platon directorul Şcolii profesionale Topliţa; Sárkány Árpád direc­torul Inspectoratului ju­deţean silvic; Veres Lu­dovic directorul Direc­ţiei judeţene pentru pro­blemele de muncă şi o­­crotire socială; Ioan An­tal secretarul Comitetu­lui orăşenesc de partid Topliţa; Jakab Emeric secretarul Comitetului orăşenesc de partid Gheorgheni; Varra Do­minic directorul Cabine­tului judeţean P.C.R.; Olah Iosif secretarul Co­mitetului comunal de partid Remetea ; David Alexandru membru de partid cu stagiu în ile­galitate ; Ehman Iosif membru de partid cu sta­giu în ilegalitate ; Mol­nár Imre preşedintele C.A.P. Tuşnad ; Dime­­ny Alexandru inginer şef, C.A.P. Sîntmartin ; Orbai Ioan directorul Sucursalei judeţene a Băncii de Investiţii; Bi­ró Andrei preşedintele Uniunii judeţene a coo­perativelor meşteşugă­reşti ; Gheorghe Paşca­­nu directorul Su­cursalei judeţene a Băncii Naţionale a R.S. România ; György Emeric directorul Sucursalei judeţene a Băncii pentru agricultu­ră şi industria alimenta­ră ; Kovács Dezideriu directorul Inspectoratu­lui judeţean pentru con­trolul calităţii produse­lor ; Ambrus Matei di­rectorul Direcţiei plan şi salarizare ; Constan­tin Burtea directorul Di­recţiei de industrie la­(Continuare in pag. a 2-a) informaţia ZILEI • Aflată în deplasare pe valea Ghimeşului, brigada ştiinţifică a Casei de cultură din oraşul reşedinţă de judeţ, va susţine, în cursul zilei de azi, un ciclu de expuneri, pe diverse teme econo­mice şi social-politice, în localităţile Valea Rece, Poiana Fagului şi Gura Văii. • Ieri, în organi­zarea Agenţiei de turism din staţiunea Băile Tuş­nad, un grup de iubitori ai naturii au plecat cu autocarul într-o frumoa­să excursie pe Valea Prahovei. Itinerariul cuprinde cunoscutele o­­biective turistice de la Buşteni, Predeal, Sinaia, urmînd ca întoarcerea să se facă pe la Poiana Brașov. • Incepînd din această săptămînă, în fiecare vi­neri O.J.T. Miercurea- Ciuc organizează cîte o excursie la Brașov. Ple­carea se face de la se­diu, la ora 16, iar sosi­rea în jurul orei 23. Preţul excursiei : 29 lei. • La Clubul U.E.I.L. Gheorgheni în organiza­rea Consiliului judeţean al sindicatelor, va avea loc astăzi la ora 16 schimbul de experienţă pe tema : „Munca cultu­­ral-educativă în spriji­nul reducerii consumu­lui specific de material lemnos la unităţile de prelucrare a lemnului“, la care participă consi­liile de conducere ale cluburilor U.E.I.L. din Topliţa, Odorheiu Se­cuiesc, Gheorgheni şi C.P.L. Gălăuţaş, precum şi reprezentanţi ai or­ganelor sindicale din u­­nităţile de exploatare şi de industrializare a lem­nului. • In sala Cinemato­grafului „Progresul“ din Cristuru Secuiesc azi, după-masă, ora 17, pe marginea filmului so­vietic „Omul care nu poate fi acuzat" va avea loc un proces cinemato­grafic intitulat sugestiv „Biruinţa cinstei asupra necinstei“. Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Ieri, a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, care a dezbătut o seamă de probleme legate de realizarea planului de investiţii al Direcţiei gospodăriei comunale pe anul 1971, stadiul fizic al lucrărilor edilitar­­gospodăreşti şi măsurile ce trebuie luate pen­tru executarea prevederilor pe anul 1971, respec­tiv pe anul 1972. De asemenea, a fost prezentată o informare a Administraţiei financiare cu pri­vire la realizarea prevederilor bugetului Consi­liului popular județean. In încheiere au fost adoptate diferite decizii. RECOLTATUL PORUMBULUI POATE SI TREBUIE SA FIE ÎNCHEIAT IN ACEASTA SAPTAMINA! La ora cînd semănăto­­rile încă mai brăzdează ogoarele, însămînţînd cu grîu ultimele hectare, în mod firesc, atenţia uni­tăţilor cooperatiste tre­buie să se îndrepte asu­pra strîngerii între­gii recolte, rămasă încă pe cîmp, şi a cărei grabnică adăposti­­re nu încetează să recla­,­me o maximă operativi­tate. Ne referim la fap­tul că în judeţul nostru mai sunt de recoltat pes­te 1.100 hectare porumb şi că, dacă nu va spori ritmul imprimat recoltă­rii acestei culturi zăpa­da ne va prinde cu po­rumbul pe cîmp. Cooperatorii din Ocna de Jos şi din Tărceşti, spre exemplu, abia au reuşit să „dea gata“ cîte 5 (!) hectare de porumb din cele 45, respectiv 125 hectare planificate. La fel de „bravi“ s-au dove­dit a fi cooperatorii din Bisericani, care au re­coltat 10 (zece ! !) hecta­re din 130 cultivate. A­­semenea constatări ne­plăcute se pot face şi la cooperativele agricole de producţie din­­ Lutiţa, Şoimoşul Mare, Şoimoşul Mic, Săcel, Aldea şi alte­le. Dacă ar fi vorba în exclusivitate de întîrzie­­rile înregistrate la re­coltatul porumbului, să zicem, mai treacă-mear­­gă. Dar lucrurile devin mult mai serioase atunci cînd tocmai aceste uni­tăţi sînt codaşele judeţu­lui şi la însămînţările de toamnă şi au de însămînţat griul du­pă porumb. Vorba aceea, „Dă-le doamne zile însorite, bune de lu­cru pînă în luna decem­brie“, căci altfel din nou vom auzi invo­carea „greutăţilor o­­biective" menite să explice slaba organizare a muncii, interesul şi responsabilitatea scăzută de care dau dovadă con­siliile de conducere ale unităţilor în cauză. In speranţa că acest joc riscant cu timpul se va termina, le facem cunos­cut acestor „unităţi mîn­­cătoare de timp“ că în condiţii similare coope­rativele agricole de pro­ducţie din­­ Sînpaul, A­­tid, Cristuru Secuiesc, O­­dorheiu Secuiesc, Me­reşti, Văleni, Ulcani şi al­tele au terminat recolta­tul porumbului, la un pas de încheiere fiind şi unităţile agricole din­­ Dirjiu, Mujna, Sîncrai, Forţeni şi Crişeni. I. ARADEANU La C.A.P. Sîncrăieni, s-a trecut la recoltarea sfeclei de zahăr. Foto : Al. Szakács CINCINALUL 1971-1975 o etapă importantă în procesul istoric de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate Dezvoltarea industriei construc­ţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor (în miliarde lei) Creşterea producţiei în industria construcţiilor de maşini cu un ritm mediu anual de 14,1—15,6 la sută subliniază o dată mai mult rolul acestei ramuri cheie în dezvoltarea întregii eco­nomii naţionale. Volumul şi structura producţiei sunt orientate în raport cu nevoile de dotare tehnică a celorlalte ramuri şi cu cerinţele exportului. în acest sens au fost elaborate programe speciale de dezvoltare pentru electronică, mecanică fină şi opti­că, maşini-unelte, utilaje tehnologice, construcţii navale şi maşini agricole. ANGRENAT ÎN LUPTA PENTRU INTRODUCEREA NOULUI partidul sunt oamenii, istoria sa este istoria oamenilor, conştiinţa lui este conştiinţa oamenilor. Putem spune cu deplin temei: partidul sintem­ noi, membrii săi, reprezentanţii poporu­lui. El nu este nici mai bun, nici mai rău decit sintem­ noi, clarvi­ziunea sa este clarviziunea colectivă a membrilor săi, a conducerii sale. Suntem­ astăzi întru totul îndreptăţiţi să afirmăm: partidul este poporul, reprezentat prin cei mai buni fii ai săi“-— . .­­ . ' • • (NICOLAE CEAUŞ­ESCU) „E un om muncitor, cinstit, priceput în mese­rie. Se străduieşte să producă cît mai mult, convins că în felul aces­ta contribuie la realiza­rea sarcinilor de plan ale întreprinderii, la menţi­nerea prestigiului ei“. Secvenţe dintr-o re­comandare făcută, în ur­mă cu cîţiva ani, la pri­mirea în rîndul comu­niştilor a tehnicianului Dionisie Kiss, de la Fi­latura de in din Gheor­gheni. Pe atunci era aju­tor de maistru în fila­tură ... Acum l-am întîlnit muncind în cadrul ser­viciului mecanic-șef, serviciu care, vorbind metaforic, reprezintă statul major al unei în­treprinderi. Aceleași cu­vinte mi le-a reprodus, recent, secretarul comi­tetului de partid, tova­răşul Ioan Rövid refe­­rindu-se la comportarea de om şi comunist a lui Kiss, adăugind că „e unul dintre cadrele teh­nice cu o bună pregătire politică şi profesio­nală, îndeplinindu-şi sarcinile de partid cu o conştiinciozitate dem­nă de admirat".­­In­­cepind de anul acesta ). BORDA (Continuare în pag. a 3-a) In pas cu cerinţele actuale Rolul femeii din so­cietatea noastră capătă astăzi valenţe deosebite, raportate la sarcinile locului unde­ îşi desfă­şoară activitatea, înce­­pînd cu sfera producţiei pînă la activitatea ob­ştească, ori la cea de creştere şi educare a viitorului cetăţean. Or­ganizaţia de femei ca­pătă, aşadar, o pondere tot mai mare în viaţa politică. Pentru a cunoaşte munca şi planul viitoa­relor activităţi ale or­ganizaţiei de femei din Miercurea-Ciuc, am avut o convorbire cu tovară­şa Balogh Elza, pre­şedinta acesteia. „ Organizaţia de fe­mei este menită să lăr­gească şi să întregească munca femeilor în dife­rite domenii, să le dea posibilitatea dezbaterii problemelor actuale şi luării unor măsuri im­portante pentru viaţa publică. Ne-ar interesa cîteva din preocupările actuale ale organizaţiei femeilor din Miercurea- Ciuc. — Ne preocupă în­deosebi traducerea în viaţă a sarcinilor ce revin femeilor, în lu­mina propunerilor de îmbunătăţire a activi­tăţii politico-ideologice, de educare marxist-le­­ninistă a membrilor de partid şi a tuturor oa­menilor muncii. — Organizaţi acţiuni noi, antrenante, deosebi­te de cele din anii tre­cuţi ? — Desigur. Pentru prima dată organizăm cercuri de lectură, al căror program a fost discutat şi unanim ac­ceptat de membrele or­ganizaţiei, fixîndu-se prima şedinţă pentru începutul lunii noiem­brie. Se vor discuta pro­bleme privind activita­tea obştească, rolul so­cial al femeii moderne, probleme gospodăreşti. De asemenea, împreună cu casa de cultură din oraş, vom contribui la organizarea Universită­ţii populare pentru fe­mei. — O citadelă didacti­că, cu alte cuvinte... — Da. Se vor ţine cursuri cu expuneri pe teme sanitare, pedago­gice, gospodăreşti. Dar preocupările noastre nu se opresc aici. In şedinţele noas­tre, cu alte ocazii, mul­te femei şi-au exprimat părerile cu privi­re la faptul că numărul grădiniţelor de copii este prea mic faţă de necesităţile oraşului nostru, astfel încît mul­te sunt nevoite să-şi ţină acasă copiii, fapt ce în­greunează atît munca părinţilor, cît şi însu­şirea unor noţiuni pri­mare atunci cînd copiii intră în şcoala genera­lă. Ca învăţătoare mi-am dat seama cît diferă capacitatea de a­­cumulare, memorare şi reproducere a cunoştin­ţelor, însăşi omogenita­tea clasei, în condiţiile cînd există copii ce au NADIA POP (Continuare in pag. a 3-a) ACTIVITATEA FEMEILOR Telex TEtSUZO TUWA, şe­ful Secretariatului Co­mitetului Central al Partidului Comunist din Japonia, a declarat că votul din Adunarea Ge­nerală a dus la „prăbu­şirea unei ficţiuni fără precedent la O.N.U., menţinută timp de 22 de ani“. Prin acest vot, se spune în declaraţie, „s-a consacrat adevărul ULTIMA ORĂ că singurul guvern le­gitim al Chinei, ţară ca­re se numără printre membrii fondatori ai O.N.U., este guvernul R.P. Chineze". UN NUMAR de 268 de persoane din Irlanda de Nord se află în prezent reţinute, pe un termen nedefinit, fără să fie ju­decate. Telex

Next