Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)
1972-05-14 / nr. 1311
ANUL V, nr 1311 (Urmare din pag. 1) — peste 10 miliarde kwh anual. Mai bine de opt ani de muncă încordată a zeci de mii de oameni a fost necesară pentru a învinge natura, pentru a-i smulge puterea, şi a-i înnobila frumuseţea. Hidrocentrala de la „Porţile de fier“ situată la 12 km in amonte da oraş a creat un imens lac de acumulare, întins pe 117 km pe firul Dunării, pină in apropiere de Moldova Veche, înlesnind circulaţia navelor, care nu mai sunt nevoite să „penduleze“ printre cataracte. Ecluzele construite pe malurile românesc şi iugoslav au făcut să dispară meseria de „pilot al Cazanelor". Dar au creat altele. Aceste amenajări fără precedent au avut ca efect micşorarea de patru ori a timpului necesar unei nave pentru parcurgerea distanţei dintre Moldova Veche şi Tr. Severin şi simultan, sporirea traficului fluvial. In numai o oră prin ecluze pot trece 9 vase de diferite capacităţi. Pină acum, de altfel, au trecut prin ele mai mult de 50.000. Dar mai presus de toate imensul efort constructiv a fost materializat în hidrocentrală. Puternicele sale turboagregate pe care s-au încrustat priceperea, hărnicia şi talentul reşiţenilor, a specialiştilor de la Uzina de maşini grele — Bucureşti, sau a celor de la Electroputere — Craiova, alcătuiesc un astru de primă mărime ale cărui raze de căldură şi lumină sunt răspindite cu dărnicie în toate colţurile ţării, prin mii şi mii de fire. Dar, ar fi greşit să credem că ţinutul Severinului, întins în treptele sale distincte, cuprinzînd păduri seculare, dealuri şi peşteri, sau cîmpii mănoase peste care se întind de cind îi lumea, tufărişuri de liliac, este reprezentat numai de marea Hidrocentrală de la Porţile de Fier. Nu! Aceasta, de o însemnătate enormă, e drept, pentru viaţa economică a zonei şi a întregii ţări este numai una — cea mai recentă — dintr-o nesfirşită salbă da înfăptuiri petrecute aici in anii construcţiei socialismului. Vechi centru administrativ, comercial şi cultural, oraşul Turnu Severin este posesorul unei bogate zestre industriale reprezentată prin mari unităţi ca Uzina de vagoane, Şantierul naval, Atelierele C.F.R., Fabrica de confecţii, un mare Combinat de exploatare şi industrializare a lemnului, care pune în valoare bogatul patrimoniu forestier al Mehedinţilor, fabrici de spirt, de bere şi de pline şi multe altele. Nu e om in ţara asta care să nu-şi amintească şi acum, după aproape douăzeci de ani, de nestăvilitul avint ce-i cuprinsese pe lucrătorii Şantierului naval, cind partidul le-a cerut să-şi sporească rodnicia muncii. Revăd evenimentele ca azi. Se vorbea atunci de „întrecerea intuitorilor“. Recordurile cădeau cinci la Galaţi şi Brăila, cinci la Turnu Severin. A fost această emulaţie un adevărat preludiu la şirul lung de realizări pe care aveau să le înregistreze severinenii in anii următori. Ce spun azi lucrătorii celui mai vechi şantier naval din ţară ? Că dacă in cei 86 de ani premergători eliberării au construit doar 337 vase fluviale, din 1945 încoace au dat „botezul apei“ de trei ori mai multe nave şi de tonaje incomparabil mai mari. Că de la Turnu Severin pornesc pe fluvii şi pe mări cargouri de 2000 tdw, şalande autopropulsate, cargouri frigorifice, tancuri petroliere, toate realizate la un înalt grad de tehnicitate. Dar, muncitorii de la Uzina de vagoane ? Ei sunt mai lapidari, 20 la sută din producţia de vagoane a întregii ţări. Până acum au construit aproape 30 de tipuri, cel mai recent, realizat in aceste zile, un uriaş ce poate transporta pe drumul de fier 60 de tone de mărfuri generale. In „termeni“ asemănători vorbesc şi muncitorii de la C.E.I.L., de la Combinatul de celuloză şi hirtie, care a început să producă cu o primă unitate şi din celelalte întreprinderi. Toţi la un loc vor face ca la sfîrşitul actualului cincinal potenţialul economic al oraşului să se tripleze faţă de anul 1970. Acesta este aspectul economic. Dar cel urbanistic, cultural sau turistic . Transformările sunt la fel de vizibile. De altfel, Turnu Severin, este supranumit oraş „al florilor“ şi „al monumentelor“. De cum cobori in gară, indreptindu-te spre Muzeul „Porţile de Fier“, vei fi întovărăşit, cale de ciţiva kilometri de un impresionant „Parcal trandafirilor“, cu alai umbrite, pomi ornamentali, şi un întins covor de flori multicolore. Printre tei şi roze, proiectanţii au înălţat blocuri noi de locuinţe, cuprinzînd mii de apartamente, şcoli, magazine, edificii publice care i-au schimbat înfăţişarea, făcîndu-l mai plăcut, mai atrăgător. Un motiv in plus pentru turişti de a-l înscrie în itinerariul lor ! Amfiteatrul natural al Mehedinţilor, care a găzduit de milenii un spectacol majestuos al luptei apelor cu munţii, dezvăluie azi, noi frumuseţi create de mina şi priceperea omului pe aceste meleaguri care-şi trăiesc era împlinirii. Drobeta de odinioară - citadela energetică de azi HOTARIRE (Urmare din pag. I) de pictură şi sculptură al municipiului Bucureşti, organizat cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Expoziţii asemănătoare se vor deschide în cinstea măreţului eveniment şi în oraşele reşedinţă din judeţ. Se vor edita în limba română şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare lucrări privind istoria patriei şi a Partidului Comunist Român trecutul, de luptă al poporului român şi cultura sa milenară, momente ale istoriei contemporane a României, semnificaţia evenimentului de la 30 decembrie 1947. In perioada 1—10 decembrie 1972, se va organiza „Decada cărţii româneşti“, dedicată aniversării Republicii. Se vor organiza, sub genericul „Slăvim Republica“, manifestări cultural-artistice ale artiştilor amatori, consacrate acestui eveniment: festivaluri, concursuri, treceri în revistă, microstagiuni, expoziţii de artă populară şi de fotografii etc. în luna decembrie va avea loc festivalul anual al filmului la sate, precum şi „Retrospectiva filmului românesc“, în cadrul cărora se vor prezenta cele mai valoroase filme documentare şi artistice realizate în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. Va fi organizată o sesiune ştiinţifică cu tema : „Republica Socialistă România la un sfert de veac de luptă pentru transformări revoluţionare, pentru propăşirea economică şi socialculturală a ţării“. Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România, în colaborare cu Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, Muzeul de artă al Republicii Socialiste România vor deschide expoziţii jubiliare consacrate celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române, în municipiile Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Constanţa, Oradea, Tg. Mureş, Craiova, Braşov, Galaţi şi Suceava se vor organiza expoziţii temporare care vor oglindi cele mai importante succese muzeistice obţinute in ultimii 25 de ani. Sindicatele, organizaţiile de tineret şi femei, celelalte organizaţii din componenţa Frontului Unităţii Socialiste vor organiza manifestări cultural-educative adecvate categoriilor respective: concursuri profesionale şi alte acţiuni menite să contribuie la educarea maselor, la ridicarea nivelului lor de pregătire politico-ideologică, culturală şi profesională. Consiliul naţional, consiliile locale pentru educaţie fizică şi sport, cluburile şi asociaţiile, împreună cu organizaţiile de masă şi obşteşti vor organiza manifestaţii sportive consacrate evenimentului. Presa centrală şi locală, revistele culturale şi literar-artistice, radioul şi televiziunea vor marca evenimentul prin consemnarea multilaterală a momentului istoric al instaurării republicii şi a drumului nou pe care acest act l-a deschis în viaţa poporului şi a ţării, prin publicarea şi transmiterea de materiale legate de semnificaţia proclamării Republicii, consacrate realizărilor din anii construcţiei socialismului, însemnate acţiuni sînt prevăzute în hotărîre pentru marcarea peste hotare, a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Populare Române. In acest scop se vor publica, în limbi de circulaţie internaţională, lucrările tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi se vor organiza, cu ocazia apariţiei ediţiilor din străinătate, acţiuni de popularizare a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Se vor edita în limbi străine lucrări de prezentare a transformărilor revoluţionare şi a realizărilor obţinute de România în viaţa economică, social-politică şi culturală în anii socialismului. Publicaţiile pentru străinătate, cit şi materialele documentare destinate străinătăţii vor prezenta realizările obţinute în industrie, agricultură, construcţii şi alte ramuri ale economiei naţionale, perfecţionarea conducerii şi organizării vieţii sociale şi politice, lărgirea democraţiei socialiste, dezvoltarea ştiinţei şi culturii, ridicarea nivelului de trai al maselor, unitatea dintre politica internă şi externă a ţării noastre, momente din istoria partidului şi a patriei. Se vor organiza peste hotare expoziţii documentare, economice, de artă, carte şi fotomontaje care să ilustreze dezvoltarea ţării noastre în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii. Se vor organiza, de asemenea, conferinţe de presă, gale de filme, seri culturale şi alte acţiuni menite să contribuie la cunoaşterea peste hotare a ţării noastre, a politicii sale interne şi externe, se va iniţia şi sprijini apariţia, in presa din ţara, de reşedinţă, de articole şi ştiri in legătură cu evenimentul marcat, se vor edita buletine speciale. Pentru a cinsti acest eveniment din istoria poporului şi a patriei noastre, se vor organiza o sesiune jubiliară a Marii Adunări Naţionale, iar în centrele judeţene, sesiuni festive ale consiliilor populare. De asemenea, se va institui medalia jubiliară „25 de ani de la proclamarea Republicii“. Se va emite o serie de timbre consacrate aniversării. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste îşi exprimă convingerea că, comuniştii, toţi oamenii muncii, vor depune toate eforturile pentru a intimpina împlinirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii cu noi şi însemnate realizări în toate domeniile de activitate, sporindu-şi contribuţia la înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. MEMENTO TV. DUMINICA 8,15 Gimnastica pentru toţi. 8,30 Cravatele roşii. 10,00 Viaţa satului. 11,10 Să înţelegem muzica: „Anatomia orchestrei“. 12,00 De strajă patriei. 12,30 Emisiune In limba maghiară. 14,00 Post meridian. 16,20 Telesport. Ciclism: aspecte înregistrate din „Cursa Păcii“. 16,50 Fotbal: România — Ungaria. Transmisiune directă de la Stadionul „23 August“. Comentator Cristian Țopescu. 18,50 Vetre folclorice. „Din Pietrari la Vaideeni“. 19,10 Publicitate. 19,15 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Reportajul săptămînii. „Unul dintre miile de constructori..." 20.20 Film artistic: Bătălia de pe Neretva. 23.20 Telejurnal. Sport. Studioul Tîrgu Mureş LUNI, 15 MAI 6.30—7.00 — Dialog pe teme cetăţeneşti. Selecţiuni din opereta „Timpul chitarelor“ de Fr. Lopez. 16.30—18.00 — Cronica de luni. „In vîrtejul dansului“ — muzică. Carnet săptămînal . Personalitate, responsabilitate. Dansuri polovețiene din opera „Cneazul Igor“ de Borodin. Sport. Grupuri vocale folclorice. Calendar 14 MAI 1854 — S-a născut Angliei Saligny, inginer constructor şi om de ştiinţă (m. 1925) 1957 — A murit scriitorul Cărin Petrescu (n. 1894) 1938 — A murit savantul Gheorghe Marinescu, neurolog, fondatorul şcolii româneşti de neurologie (n. 1863) 1921 — Congresul de constituire al Partidului Comunist din Cehoslovacia 1955 — S-a semnat la Varşovia Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între opt ţări socialiste din Europa 15 MAI 1838 — S-a născuit pictorul Nicolae Grigorescu (m. 1907) 1848 — A avut loc la Blaj istorica adunare de pe Cîmpia Libertăţii 1896 — A murit poetul Victor Vlad Delamarina (n. 1870) 1945 — „Ziua Victoriei“. Sărbătoare a R.S.F. Iugoslavia 1960 — In U.R.S.S. a fost lansată prima navă cosmică I* Cinema DUMINICA MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Tran- 11 silvania“ i Duel straniu, film bulgar. i ° Cinematograful „Harghita“: Haiducii, film roll monsc. I ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Hoî morod“ i Puterea și adevărul, seriile I—II, film românesc. I GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa“ i S Semnate pe drum, film polonez. 1 TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ i Cea mai frumoasă soţie, film italian. 1 CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Profi greşul“ I Secretul planetei maimuţelor, film american. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ i Floarea soarelui, film italo-sovietic Cinematograful „Izvorul“ i Vulpile și şoriceii, film cehoslovac. I BALAN — Cinematograful “Minerul“ , Sherlock §i Holmes, film german (R.F.G.). I BĂILE TUȘNAD — Cinematograful „Oltul“ i Castanele sunt bune, film italian. HARGHITEI Agenda săptămînală (Urmare din pag. I)roului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.D. Germane. Convorbirile purtate între delegaţia R.D. Germane şi Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, semnat vineri la Bucureşti, precum şi Comunicatul cu privire la această vizită oficială, au creat cadru propice pentru evoluţia ascendentă a raporturilor între ţările, partidele şi popoarele noastre. Căldura cu care populaţia Capitalei a primit delegaţia R.D. Germane, atestă sentimentele de preţuire, de prietenie, de care este animat întregul nostru popor faţă de statul socialist şi suveran — Republica Democrată Germană. Mijloacele de informare, au transmis ştirea, în legătură cu hotărîrea Statelor Unite ale Americii, privind escaladarea războiului din Indochina. Guvernul ţării noastre, poporul român, toate popoarele iubitoare de pace condamnă atentatele la suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Democrate Vietnam, cerînd cu insistenţă să se pună capăt războiului de agresiune din această eroică şi zbuciumată regiune asiatică. Pentru că un popor paşnic, hotărit să-şi apere fiinţa naţională, nu poate fi îngenuncheat ! i de modernizare La U.E.I.L. Topliţa se desfăşoară în prezent ample lucrări de modernizare a depozitului de buşteni prin dotarea cu instalaţii fixe de retezat buşteni şi transportarea mecanică, pentru distribuirea buştenilor, modernizări ce vor contribui în mare măsură la sporirea indicelui de productivitate a muncii. Trebuie remarcat faptul că toate aceste lucrări se fac cu mijloace proprii, prin autoutilaje. Mecanismele care se montează sunt concepute, proiectate și executate de serviciul energomecanic și atelierul mecanic din întreprindere, sub conducerea inginerului Ion Vasile. $ mu - ■ .ff '■*$ «1 tlîaihiHjU ■, ■' 7. i amneo»»’ Aspect de lucru de la Tehnoutilaj Odorheiu Secuiesc Tragerea specială Pronoexpres din 17 mai 1972 Vă oferă cîștiguri : — IN BANI — AUTOTURISME DACIA 1.300, DACIA 1.100, SKODA S. 100 — EXCURSII IN STRĂINĂTATE BILETELE DE 15 LEI VA DAU DREPTUL DE PARTICIPARE LA TOATE EXTRAGERILE. Avancronică la meciul de fotbal România — Ungaria Si PISASUM FLORI PI MAGISTRALA VICTORII Aşadar, ziua mult aşteptată a sosit: marea confruntare işi află astăzi răspunsul, răspuns care ne place să credem şi suntem foarte convinşi în încrederea noastră, că va încununa fruntea lui Răducanu, fruntea celor care stau de veghe în imediata lui apropiere, a celor doi mijlocaşi de superclass şi a cvartetului ofensiv, acordat sub fenta hipnotică a lui Dobrin. Deci, să ne aşezăm frumos in faţa televizoarelor, dacă nu mai avem posibilitatea să prindem un loc în „loja" stadionului 23 August, şi să aşteptăm fluierul arbitrului. Cred că acesta va fi singurul moment mai greu pentru noi. Ce va urma după aceea ? îmi închipui: tricolorii noştri, în marşul triumfal spre reabilitarea fotbalului cu care ne mindream prin 1930 şi ceva, vor fi, cu siguranţă irezistibili. Ne-au dovedit-o pe Wembley, în Mexic, ne-au dovedit-o in meciul tur pe Népstadion! Avem prilejul să asistăm la una din perioadele rare din viaţa unei echipe, atunci cind aceasta înregistrează un salt calitativ. Iar acest salt nu poate fi „prins“ decit in urma unui meci pentru care trebuie să forţezi superlativele pentru a-l exprima la adevărata lui valoare. Şi că astăzi va fi un meci de mare spectacol pe 23 August, un meci ce ne va umple inimile de bucurie, cred că nu mai este cazul să demonstrez. Ar însemna să fac iarăşi biografia celor 11 tricolori români, să vorbesc despre Dumitru, Dinu, Sătmăreanu, Tamango şi, evident, despre Dobrin şi ceilalţi, alături de care sufletele noastre trăiesc clipe de nobilă tensiune. Ar trebui, de asemenea, să vorbesc despre adversarul pe care îl înfruntăm — reprezentativa ţării vecine şi prietene, unsprezecele maghiar, care e ambiţionat să creadă că nu a atins treapta supremă pe vremea lui Hidegkuti, Kocsis, Lóránt... Şi dacă adăugăm prezenţa unui public de peste 80.000 de spectatori care ştie, sportiv, să aprecieze sportivitatea, avem toate datele confruntării de astăzi, meciul de mare sportivitate care va hotărî participarea României în turneul celor patru echipe de elită europene. Deci, să luăm flori, cu mai multe flori, și după terminarea celor 90 de minute de joc să presarăm drumul echipelor spre vestiare și... inimile noastre care, pentru 5400 de secunde, nu vor bate decit pentru Victorie ! I. NETE Pag. 3 IN SECVENŢE Colectivul de salariaţi de la U.E.I.L. Topliţa raportează realizări de seamă în prima decadă a lunii mai. Astfel, planul fizic la buşteni gater răşinoase a fost Formaţiile artistice ale Casei orăşeneşti de cultură din Topliţa : grupul vocal, formaţia de dansuri, taraful de muzică populară şi soliştii vocali, se află în febra unor intense pregătiri pentru a reprezenta cu succes oraşul nostru la tradiţionalul festival „Primăvara harghiteană“. ţiuni, la lucrări de întreţinere şi reparaţii pe strada Cascadei, lucrări care vor contribui la îmbunătăţirea aspectului edilitar-gospodăresc al cartierelor. Vineri, 12 mai a.c., una dintre brigăzile ştiinţifice de la Casa de cultură din Topliţa s-a deplasat în mijlocul muncitorilor forestieri de la gura de exploatare Creanga. Cei peste 80 de participanţi au urmărit cu viu interes expunerile făcute şi răspunsurile date de membrii brigăzii : prof. Mihai Butyka, juristul Mihai Şandru şi medicul Gheorghe Hompot. Staţiunea locală „Bradul“ se pregăteşte intens pentru a fi cît mai primitoare în noul sezon estival. Astfel, în momentul de faţă se execută ample lucrări de modernizare , a drumului şi aleelor, se află în construcţie un nou grup sanitar, pe lîngă cel dat recent în folosinţă. Ca o noutate de ultimă oră este terminarea şi darea în folosinţă a unui modern teren de tenis de cîmp care îşi aşteaptă pe viitorii competitori. Valoarea acestor lucrări se ridică la peste 300.000 lei, depăşit cu 160 m.c., la buşteni gater fag cu 145 m.c., la lemn pentru celuloză răşinoase cu 280 m.c. la lăzi din foioase cu 15 m.c. şi la uşi şi ferestre cu 150 m. p. La sfîrşitul acestei săptămîni, datorită unor măsuri organizatorice deosebite, Ocolul silvic Topliţa, a reuşit să termine de împădurit întreaga suprafaţă de 170 de hectare planificată pentru acest an. Este o importantă contribuţie pe care silvicultorii topliţeni, cu sprijinul cetăţenilor oraşului, au adus-o la îmbogăţirea patrimoniului naţional al aurului verde. Pentru a reprezenta oraşul Topliţa la festivalul „Primăvara harghiteană“ au fost desemnaţi soliştii vocali ai casei de cultură, acompaniaţi de orchestra de muzică populară „Doina Mureşului“, cărora li se vor alătura dansatorii şi grupul vocal feminin. In dorinţa de afirmare a folclorului local, toate aceste formaţii participă seară de seară, la repetiţiile, organizate sub îndrumarea colectivului metodic al casei de cultură, pentru a reprezenta cu cinste arta amatoare din oraşul de la poalele Călimanilor. Hotărîrea cu privire la contribuţia în bani şi muncă a tuturor cetăţenilor patriei, a început să se concretizeze şi în oraşul Topliţa. Astfel, zilele trecute peste 80 de cetăţeni din cartierele Zencani şi Zăpode, au participat, în cadrul acestei acarnicii muncitori ai Cooperativei „Munca colectivă“ din Topliţa obţin zi de zi noi rezultate în muncă concretizate atît în realizarea şi depăşirea indicatorilor de plan, cit şi în realizarea unor produse cit mai variate şi de bună calitate. Bunăoară, numai zilele trecute au plecat atît spre magazinele „Romarta“ şi I.C.S. „Victoria“ Bucureşti 2 360 confecţii pentru copii, iar spre bazele din Braşov, Bucureşti şi Iaşi 870 tricotaje pentru copii. De asemenea, se află în curs de ambalare 1500 bucăţi tricotaje şi 1.500.000 bucăţi de cîrlige pentru rufe destinate exportului. V. COŞARCĂ Subredacţia elin Topliţa a ziarului „Informaţia Harghitei“ ■ m m ■ m ■ « ■■»•