Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)
1972-06-23 / nr. 1345
în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a P. C. R. şi a celei de-a XXV-a aniversari a Republicii Fapte şi rezultate grăitoare în lupta pentru ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN! SECVENŢE DIN MAREA ÎNTRECERE Intr-o consfătuire de lucru pe care membri ai biroului Comitetului orăşenesc de partid Gheorgheni au avut-o cu constructorii de pe şantierul fabricii de stofă de mobilă din localitate, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de pe şantier — printre care Laczko Francisc, Szilágyi Vencel, Baricz Ştefan, Mezei Francisc şi alţi lucrători constructori — şi-au exprimat hotărîrea de a munci în aşa fel încît, în contextul avîntatei întreceri ce se desfăşoară în cinstea celor două mari evenimente din viaţa poporului nostru — Conferinţa Naţională a P.C.R. din 19—21 iulie a.c. şi a XXV-a aniversare a proclamării Republicii — să termine lucrările de construcţie a obiectivului cu 15 zile înainte de termen şi încă în acest an să poată fi începute probele tehnologice. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din toate secţiile ÎNTREPRINDERII JUDEŢENE DE METAL-LEMN-CHIMIE din Miercurea-Ciuc obţin zilnic noi succese în muncă, înzecindu-şi eforturile în cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii. Astfel, producţia lunară la menghine paralele a crescut cu 2500 bucăţi, ceea ce va permite ca producţia realizată în primele şase luni ale acestui an să fie egală cu întreaga producţie realizată anul trecut. La sectorul metal, s-au realizat peste plan 792 dulapuri vestiar, 351 fişete metalice de diferite tipuri, 80 dulapuri pentru scule, 213 tone piese turnate, 437 roabe metalice pe pneuri şi cu roţi de oţel etc. Importante succese în muncă s-au obţinut şi în producţia de mobilă, realizîndu-se peste sarcinile de plan 55 garnituri combinate tip „Păltiniş“ cu furnir exotic, 161 garnituri combinate tip G-65, 200 bucătării „Marga“ din plăci melaminate, 65 mese rotunde etc. DtmrnTAPi nri TnxTptxvitv rrxrr*rii/*i Anul V nr. 1345 VINERI 25 Iunie 1972 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cu planul semestrial îndeplinit Antrenat într-o avîntată întrecere pentru a întîmpina cu noi succese în muncă Conferinţa Naţională a Partidului, colectivul de muncă al U.E.I.L. Topliţa şi-a realizat planul producţiei industriale pe primul semestru al anului. Pînă la sfîrşitul acestei luni, se va obţine producţie marfă peste plan in valoare de 3.800.000 lei concretizată în 1.000 mc. buşteni fag, 920 mc. buşteni răşinoase pentru derulaj, 450 mc. lemn de mină, 130 mc. cherestea diverse specii, 110 mc. lăzi placaj, 19.000 mp. panouri cofraje. La obţinerea acestor rezultate s-au evidenţiat brigăzile complexe de la sectoarele de exploatare Capu Corbului şi Topliţa, precum şi de la sectoarele de industrializare Hodoşa şi Topliţa. Concursul nostru de reportaje şi fotografii Pe lotul şcolar, elevii pun în aplicare cunoştinţele teoretice. Foto : Barabás Géza — Ocland . Constructorii fabricii de subansamble şi piese de schimb au hotărît să dea în funcţiune obiectivul cu 15 zile înainte de termen „DOAR ÎN PLUS DE AMBIŢIE ŞI DE EFORT...“ Unul din şantierele cele mai mari din judeţ cel din partea de vest a oraşului Miercurea-Ciuc, se remarcă prin amploarea lucrărilor ce se desfăşoară acolo, prin efervescenţa muncii sutelor de oameni de pe această viitoare platformă industrială a oraşului, care-i va conferi un mai puternic potenţial economic. După cum amintea inginerul Teodor Vecerdi, şeful Şantierului de construcţii industriale Harghita, aparţinînd Trustului de construcţii industriale Braşov — cu toată amploarea şi, implicit, cu dificultăţile rezultate din aceasta, şantierul este „printre cele mai frumoase din cadrul întregului trust“. „Frumos“, din mai multe puncte de vedere , unul ar fi cel privitor la organizarea de şantier, care a reuşit să rezolve judicios toate marile şi obişnuitele probleme legate de amplasarea şi manipularea materialelor, a maşinilor, a oamenilor. „Frumos“ poate fi şi datorită soluţiilor pe care le solicită lucrările aferente, situaţiile, nu de puţine ori inedite, ce apar şi-şi cer rezolvarea. Dar, în orice caz, frumos este acest şantier datorită oame(Continuare în pag. a S-aj lIHIHIHUSJMffllffllSDiHIBIBBIHSIBIBUBIBIBIBlHnBIBIBIBIBIBIBIBIBIHiniBielHIEI&IBIBIHIHiBIHmi nilor, celor care ştiu să-şi petreacă ziua-lumină printre macarale şi betoniere, în permanentul climat de „provizorat“ ce domneşte, îndeobşte, pe orice şan M. POPA A încheierea vizitei prinţului Norodom Sianuk in ţara noastră Joi dimineaţa, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Monique Sianuk şi-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Alteţele Lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk, au venit, pînă la Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa Elena Maurer, János Fazekas, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lingă şeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca şi aeroportul erau împodobite cu drapelele de stat ale României şi Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi prinţului Norodom Stanik. Urarea „Trăiască prietenia şi solidaritatea militantă dintre poporul român şi poporul cambodgian“ se putea citi pe o mare pancartă înălţată pe platoul central al aeroportului. La aeroport au venit să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarăşii : Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali. Erau de faţă şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sînt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Prinţul Norodom Stanik şi preşedintele Nicolae Ceauşescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele oficiale române prezente pe aeroport. Oaspeţii răspund îndelung aclamaţiilor prieteneşti adresate de mii de oameni ai muncii aflaţi pe aeroport, îşi iau ramas bun de la conducătorii partidului şi statului nostru. La despărţire, prinţul Norodom Sianuk şi preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros mîinile, se îmbrăţişează. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi prinţesa Monique Sianuk îşi iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori. Avionul special cu care călătoresc înalţii oaspeţi cambodgieni decolează, îndreptîndu-se spre R.P. Albania. Pînă la frontiera ţării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacţie ale forţelor armate române. (Agerpres) Bacalaureatul, examenul ce încununează activitatea școlară de pe parcursul a 12 ani. .. Aspect de la examenul la limba română, de la Liceul nr. 2 din Miercurea-Ciuc Foto: AI. VASS Pentru a veni în ajutorul unităţilor agricole din zonele de sud ale ţării, unde recoltatul păioaselor e în toi, marţi dimineaţa, un număr de 10 combine C 12 au fost expediate din gara Miercurea- Ciuc spre judeţul Ilfov, faptul constituind expresia unui ajutor tovărăşesc acordat cooperatorilor din Bărăgan. Azi după-amiază, la clubul „23 August“ din Topliţa, comitetul sindicatului de la U.E.I.L. în colaborare cu Direcţia sanitară judeţeană, a organizat pentru muncitorii forestieri o interesantă acţiune pe teme medicale. Vor fi prezentate filme despre hepatita epidemică, dezinfecţii, precum şi modalităţile de acordare a primului ajutor în caz de accidente. Apoi medicii Mezei Iuliu şi Fodor Irina, vor da explicaţiile necesare pentru o mai bună înţelegere a celor prezentate pe ecran. IN PAG. A 4-A DECLARAŢIA comuna ADOPTATA CU PRILEJUL VIZITEI OFICIALE IN ROMÂNIA A SEFULUI STATULUI CAMBODGIA, PREŞEDINTELE FRONTULUI UNIT NATIONAL AL CAMBODGIEI, ALTEŢA SA REGALA PRINŢUL NORODOM SIANUK ASTĂZI ÎN MIERCUREA-CIUC, IN PAVILIONUL DIN STRADA HARGHITA NR. 56, VA AVEA LOC VERNISAJUL EXPOZIŢIEI REALIZĂRILOR ECONOMIEI HARGHITENE ,,EXPO ’72”, ÎNCHINATĂ CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI ŞI CELEI DE-A XXV-A ANIVERSARI A PROCLAMĂRII REPUBLICII. CE L-A ÎMPIEDICAT PE UN TINÃR SÄ PÅSEASCÄ PE DRUMUL „Subsemnatul Kovács Zoltán, m-am născut la data de 22 martie 1954, în oraşul Braşov. Mama, Kovács Iuliana, locuieşte în oraşul Braşov, str. Iasomiei nr. 12. Pe tata nu-l cunosc, deoarece mama m-a născut nefiind căsătorită. După naştere mama m-a părăsit, adică m-a lăsat la o casă de copii, unde am fost crescut pînă la vîrsta de 3 ani. La această vîrstă, o mătuşă, Nagy Rozalia din Miercurea- Ciuc, m-a scos din casa de copii şi m-a adus aici. In perioada cît am stat la mătuşa mea, timp de 13 ani, ea s-a comportat foarte frumos cu mine, am fost îmbrăcat şi îngrijit, am primit hrană şi numai atunci am fost mustrat sau bătut cînd am făcut diferite abateri. După terminarea şcolii generale, am părăsit pe mătuşă, deoarece mama m-a chemat la ea, în Braşov. La ea am stat 3 luni şi deoarece, între timp, s-a căsătorit, iar eu nu am putut să mă înţeleg cu tatăl vitreg, am părăsit-o, venind din nou la Miercurea-Ciuc. In anul 1969 m-am angajat ca muncitor la I.C.M.J.H. din Miercurea-Ciuc, unde am lucrat numai cîteva luni, deoarece nu mi-a plăcut această muncă. Am rămas fără lucru şi am hoinărit cîteva luni prin oraş şi alte localităţi, după care, văzînd că nici în felul acesta nu-i bine, m-am angajat la Trustul 5 Construcţii Braşov, şantierul Miercurea-Ciuc, tot ca muncitor necalificat. Şi aici am lucrat numai cîteva luni, fiindcă nici aici nu mi-a plăcut, astfel că din nou am rămas pe stradă. După vreo trei luni, din nou m-am săturat de vagabondaj şi m-am angajat la poştă ca radio-telegrafist, însă datorită faptului că mi-am însuşit suma de 200 lei din banii încasaţi, am fost dat afară din serviciu. După aceasta am mai stat fără lucru încă două luni şi din nou m-am angajat la Fabrica de pîine din Miercurea-Ciuc. Munca ce trebuia să o fac mi s-a părut foarte grea, astfel că iarăşi am ales ce era mai uşor şi m-am lăsat de lucru. Intre timp m-am împrietenit cu mai mulţi băieţi tineri, cum sînt Solyom Gábor, Szabó Mihai, Sillo Zoltán, Jakab Ernő, Kopacz László, Petriko András, Botár Francisc, Csibi János, Czaka Zoltán şi alţii. Aceştia umblau zilnic la cofetărie şi în alte localuri şi de la ei am învăţat să consum cafele, ţigări, coniac etc. Fiind elevi, ei primeau bani de la părinţi, însă eu nu aveam nici o sursă de venituri și nu aveam de unde să acopăr cheltuielile. Așa am ajuns să comit primele furturi. Prima dată, aflîndumă lingă Cofetăria „Violeta", am observat că în curte sunt depozitate sticle, de unde am luat 3 sticle, pe care le-am vîndut pentru 5 lei, sumă pe care am cheltuit-o imediat pe cafea şi ţigări. Această faptă am repetat-o un timp îndelungat, fără nici un risc, iar banii procuraţi îi cheltuiam totdeauna pe cafea şi ţigări. Comiţînd asemenea fapte de mai multe ori la acelaşi centru de vînzare a sticlelor, am observat unde se ţin banii şi, într-o zi cînd nu era nimeni înăuntru, am intrat pe fereastră şi am sustras suma de 1.500 lei, lăsînd în tejghea o sumă de peste 2.000 lei, pentru a nu se observa furtul. Cu această ocazie am fost prins de miliţie, mi s-a întocmit dosar penal şi în faţa instanţei de judecată mi-am luat angajamentul că mă voi încadra în muncă şi nu voi mai fura, pentru care mi s-a aplicat doar o amendă. Am fost ajutat de organele de miliţie să mă angajez, găsindumi-se un loc de muncă la I.J.M.L.C. Am văzut că postul oferit era greu, motiv pentru ca-Lt. maj. Ion MALACU, Lt. Rebendics FRANCISC (Continuare în pag. a 3-a) Mărturisirea..