Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1662-1739)
1973-07-01 / nr. 1662
Pag. 2 1*iil K I III I II I I Unitate închisă pe caz de... gestionar „Noi, muncitori la C.P.L. Topliţa am vrea să aflăm, prin intermediul ziarului, cînd se va redeschide centrul de legume şi fructe din comuna noastră, care de mai bine de o lună stă închis, acum în plin sezon de vară, pentru că, chipurile, gestionarul Găsite Bogdan, este bolnav? Noi ne întrebăm, care nu se găsește nimeni să-l înlocuiască? Aceasta nu se întîmplă pentru prima oară. De altfel, chiar cînd nu este bolnav, gestionarii nu respectă orarul, închide cînd vrea, iar dacă-l întrebi de ce, răspunde necuviincios: „Nu am marfă de vîndut!“ Ne mai întrebăm, în legătură cu cele afirmate mai sus, oare acest gestionar nu are superiori care să-l controleze din cînd în cînd, şi să ne mai ceară şi nouă, cumpărătorilor de rînd, părerea? De ce să fim mereu nevoiţi să ne deplasăm la alte centre pentru a ne procura legumele, fructele, cînd un magazin stă nefolosit cu diferite pretexte? BARTI Alexandru şi ANTAL loan, C.P.L. Topliţa N.R. I Centrul de legume şi fructe din Gheorgheni trebuie să ia măsuri concrete pentru a rezolva situaţia creată la Gălăuţaş. ! !! !! !! în dimineaţa zilei de 27 iunie 1973 am avut „ghinionul“ de a dori să iau micul dejun la „Corso“ din Miercurea- Ciuc. Ghinion, deoarece după 35 de minute de stat, la o masă murdară, fără ca vreunul din cei patru ospătari care pierdeau vremea prin local să se sinchisească de prezenţa mea, mi-a pierit pofta de mîncare. Notez că între timp făcusem atent pe unul dintre ospătari, care mi-a replicat să stau liniştit, căci o să fiu şi eu odată şi odată servit, de o colegă a domnieisale. După şi acest efort de răbdare a urmat cererea mea către barmană (cred justificată) de a-mi prezenta condica de sugestii şi reclamaţii. Un timp a lipsit tot personalul localului din sală, pentru ca ulterior, să constat cu stupefacţie că pentru a „mă lămuri“ au trimis un practicant care se străduia să salveze situaţia! Poate că în felul acesta, responsabilul va avea ocazia să decupeze din ziar notiţa mea şi să o lipească acolo unde îi era locul în condica pe care în zadar am cerut-o! Ing. Nicolae OFRISlU mim OPINIhSESIZA Rl» PROPUNERI Cetăţenii sesizează... un local de clasa intii, cu servire de... clasa a treia!!! III II II ! II II IIII1 Pogeană sau pe... sprinceană? Pe bună dreptate spunea cineva că la Căminul de zi din cartierul Tudor Vladimirescu al oraşului Miercurea-Ciuc „se intră“ tot atît de greu ca la facultate. Ba, poate şi mai greu. Intrucît pentru a intra la facultate se emite programa de pregătire, care prevede şi condiţiile de admitere, în timp ce pentru a-ţi fi primit copilul la cămin există în afara condiţiilor pe care le cunoaştem (să ai doi copii, să fie ambii soţi în cîmpul muncii, să nu ai spaţiu locativ suficient etc.) cîteva cerinţe „speciale“. Unele dintre ele le aflăm de la Kolumban Ida, directoarea căminului, altele le deducem noi. Dar să începem cu primele. Cerind înscrierea copilului, dintr-u început directoarea se va scuza, cu amabilitate) Credeţi-mă, nu mai am locuri, deci nici posibilitate de a primi copilul. Depuneţi o cerere şi, eventual, la toamnă... Fiindcă noi avem program „exact“ ca şi şcoala — primim copiii odată cu începerea anului şcolar“. Dacă cererea s-a învechit — unii părinţi prevăzători o depun înainte cu cîtva timp, pentru a fi siguri de primirea copilului — tot „foarte amabilă“ directoarea te va sfătui s-o reînnoieşti, că aşa copilul va intra în mult rîvnita instituţie. Bine ar fi dacă ar fi aşa... Dar lucrurile stau uneori vice-versa. Pentru că, intervine a doua grupă de condiţii „speciale“. Mamele care doresc să le fie primiţi copiii, trec pe la „cosmetica“ şi îşi aranjează genele şi sprîncenele — vorba cîntecului, pentru că şi aici e cam cu cintec — primirea la cămin se face după geană... sau sprinceană! Dar să exemplifici Profesoara O. I. îşi ia zilnic copilaşul de mină, făcind împreună naveta pînă la Liceul din Sînmartin, unde are catedra. Nu este unicul caz! L-am citat la întîmplare, fiindcă cunosc multe mame într-o situaţie asemănătoare. Şi multe cereri — cu motive întemeiate — pe care tovarăşa directoare, împreună cu „comisia de admitere“ le-au uitat în dosar sau poate... în afara acestuia. In acelaşi timp, alţi copii avînd mame cu „sprîncenele mai bine făcute“ sînt primiţi imediat ca (exemplu, copilul infirmierei M.M.), motivîndu-se că acei copii care au fost la creşă intră obligatoriu la cămin. Dar dacă memoria îi părăseşte pe unii, îi invităm să mai răsfoiască cererile şi să vadă dacă nu au mai fost copii înscrişi la creşă, care la împlinirea vîrstei de trei ani nu au fost „transferaţi“ din oficiu la cămin. Aşadar, parcă ar fi ceva necurat la mijloc. Iar dacă cineva o să mă întrebe pentru ce mă voi... machia de-acum, îi voi spune deschis „ca să-mi fie primit copilul la cămin“. Dacă, sprinceana are atîta trecere... Sperăm că acea comisie ce se ocupă cu aprobarea cererilor de primire a copiilor la cămin, va da dovadă de mai multă principialitate și pe viitor nu vor mai apărea asemenea anomalii. Aș propune ca să se facă vizite la domiciliul celor care au depus cereri în acest sens şi să se vadă condiţiile în care stau copii şi care sunt situaţiile prioritare. In caz de nevoie vom concretiza şi cu alte exemple. Sperăm însă ca fenomenul să fie înlăturat din timp, fiind vorba şi în acest caz de o problemă de echitate. Aura C. TINCA, Miercurea-Ciuc I I I I I I I I I I I I I (Urmări plin pag. 1) Nu punem la îndoială faptul că gestionarei i-o fi fost sete, dar ne întrebăm, cum de şi-a permis să închidă unitatea pentru a sta în bar, unde — intre noi vorbind — a servit şi o cafea ... DE LA BARA LA... APERITIV Braseria „Carpaţi". La o masă trei cetăţeni în jurul unor pahare cu lichid roşu (am aflat apoi că era lichior aperitiv). Legăm conversaţie şi le aflăm numele şi locul de muncă: Vasile Aioanei, jurist la I.C.S.M. Topliţa, Octavian Mitache, jurist la Sectorul de proiectări al I.J.C.M. şi Ioan Ţifrea, de la Consiliul popular judeţean. — Sărbătoriţi vreun eveniment? Cei trei ne spun că nu, dar s-au întîlnit şi — cum primii doi aşteptau pronunţarea sentinţei, la tribunal, în procesele la care au participat — s-au gîndit că ... Nu ne îndoim că toţi trei, mai ales doi fiind jurişti — cunosc Codul muncii, obligaţia ce o are — conform prevederilor acestuia — fiecare angajat de a folosi timpul de lucru în scopul onorării obligaţiilor ce îi revin. De fapt, ne-au şi confirmat acest lucru. Ce folos, insă, că eşti conştient de o obligaţie dacă nu o şi îndeplineşti? ... PREZENŢE... ABSENŢE Ora douăsprezece fără cîteva minute. Cofetăria „Violeta“ cunoaşte afluenţă de consumatori şi nu ne-am permis să deranjăm deservirea. Ni s-a facilitat, însă, o discuţie cu Nagy Rudolf, maistru la Şcoala profesională de construcţii. Era la o masă, împreună cu alţi trei colegi de muncă: Bajkó Carol, Bajkó Emeric şi Sebők Ludovic. Interlocutorul ne spune că dînşii au — în această perioadă — sarcina de a coordona practica de vară a elevilor, ce se efectuează pe un şantier din cartierul Patinoarului, că au fost acolo, au dat indicaţiile necesare şi, în drum spre şcoală, s-au oprit la o cafea. Nu comentăm cele spuse, deşi e clar că prezenţa lor în cofetărie, la ora aceea, era o abatere de la sarcinile ce le revin... LA O PAROLA... Unul din însoţitorii noştri ne spune că unitatea „Mic gros“ de pe strada Coşbuc este un loc obişnuit de ... vorbă lungă, şi intrăm intr-o încăpere mică, plină de jur-împrejur cu rafturi pentru marfă. Una dintre cele trei femei ce stăteau la ... o parolă aici, era gestionara, celelalte erau străine de unitate. Le întrebăm ce fac acolo, şi iată răspunsurile: Csato Elisabeta, funcţionară la Direcţia muncii: — Sunt în concediu medical pentru îngrijirea copilului, care e bolnav. Peter Maria, de la reprezentanţa Uzinei „Electronica“ Bucureşti: — Am venit să ridic nişte materiale. Intervenim cu o întrebare: ■— Aţi ridicat? — Nu, m-am uitat doar... Face o pauză, apoi, privindu-ne strîmb, se burzuluieşte: — Dar ce? N-am voie? N-aveţi subiecte pentru ziar? In definitiv, eu depind de Bucureşti şi nu puteţi să-mi controlaţi activitatea! ! Folosim acest prilej pentru a-i spune că avem subiecte suficiente, şi unul dintre acestea e chiar faptul că dînsa a închis biroul reprezentanței, care — conform programului — trebuie să fie deschis zilnic Intre orele 7—14 — și s-a dus la .. .o parolă, ceea ce presupunem că e o abatere de la Codul muncii... SUB ADIEREA VINTULUI DE VARA Pe terasa Restaurantului „Bradul“ adia un vînt călduț. Sub o umbrelă multicoloră, în faţa a două sticle de bere, două cliente savurau cu poftă lichidul cu guler de spumă. Am intrat în vorbă şi am aflat că sunt Ana Bota şi Ardeleanu Ilona de la I.A.S. Miercurea-Ciuc. — Astăzi n-aţi fost la serviciu ...? — Nu. Stetem în concediu medical. Nu ne-am interesat de afecţiunile de care suferă cele două paciente, dar suntem convinşi că terasa Restaurantului „Bradul“ nu e cel mai propice loc pentru tratament. Şi acum, la sfîrşitul raidului nostru, o singură concluzie: Cei găsiţi de noi, se aflau în timpul orelor de program, în afara locului de muncă, a sarcinilor de serviciu şi a prescripţiilor medicale (cazul de la „Bradul“), de unde rezultă necesitatea unui control mai riguros din partea conducerilor întreprinderilor şi instituţiilor asupra utilizării timpului de lucru, precum şi obligaţia fiecărui om încadrat în cîmpul muncii de a folosi integral şi eficient timpul de muncă. Unii „trag la şaibă“, alţii „trag“ la... halbă! Informafta HARGHITEI Cel în drept răspund „Ca răspuns la articolul „întrebări la care se aşteaptă răspunsuri concrete“, vă comunicăm următoarele: Orarul de distribuire a apei calde a fost stabilit de către Asociaţia locatarilor, însă nu este respectat din cauză că nu se eliberează de furnizor întreaga cantitate de motorină solicitată la începutul fiecărui trimestru. Din această cauză, atît apa caldă, cit și încălzirea apartamentelor lipsesc în unele perioade. In cea de-a doua problemă, mijloacele de transport din administrarea întreprinderii miniere Bălan, nu pot efectua la timp transportul gunoaielor menajere din cauza stării înaintate de uzură a acestora, necesitînd dese reparaţii în timpul unei săptămâni“. Semnează: vicepreşedintele Consiliului popular orăşenesc Bălan, Constantin Vodă şi secretarul, Gavril Ţinea. N. R.: Răspunsul de mai sus, reprodus întocmai, repetă, de fapt, constatativ, stările de lucruri din materialul apărut. Nici urmă de o măsură menită să curme situaţia existentă! Pe cînd, tovarăşi de la Bălan, un reviriment? Doar minerii, oamenii muncii din Bălan nu au nevoie de ... constatări, ci de apă caldă şi condiţii civilizate de trai! De vorba cu cititorii Simion MACARIE — Sărmaş Apreciem şi noi, ca şi dumneavoastră, noul program al Ansamblului folcloric al Consiliului judeţean al sindicatelor. Dealtfel, precum aţi putut vedea, din numerele anterioare „suntem pe fază“ în ceea ce priveşte oglindirea evenimentului , plecarea ansamblului în Grecia, ce constituie o cinste pentru judeţul nostru, pentru artişti, pentru arta populară în plină afirmaţie internă şi internaţională. Gheorghe P. SIDERAŞ — Gheorgheni Sinceră să fiu, citind scrisoarea trimisă, v-am compătimit. Aţi fost păgubit de un prieten... „Spune-mi cu cine te-nsoţeşti..sau „Mult zgomot pentru nimic“, ca să vorbim în parabole. Dumitru VODĂ — Topliţa Urmare a sesizării dumneavoastră, I.C.S.M. Topliţa ne comunică următoarele : „Avind în vedere faptul că cele sesizate corespund realităţii, in cadrul unei şedinţe cu întreg personalul Complexului „Cerbul“, ospătară Ana Verezan a fost avertizată verbal, iar Viorica Cioată a fost retrogradată cu o treaptă de salarizare, pe timp de trei luni, incepted cu 15 iunie 1973“. Pavel BOŢOC — Borsec pe acardele Transmitem ceastă cale,, dumneavoastră aprecieri privind priceperea şi dăruirea cadrelor medicale din Borsec, în munca lor de restabilire a sănătăţii pacienţilor. Floarea ŢIFREA şi Gavril STOICA — Bilbor Veţi primi răspuns la rubrica noastră „Cadran juridic“. Ion NICULESCU — Borsec Cele sesizate de dumneavoastră sunt în context cu intenţia de a reveni (am mai scris despre aceste lucruri) cu încă un articol privind anomaliile existente în unele sectoare de activitate din Borsec. Vă mulțumim ! M. MARIA ANUL VI, nr. 1662 e Scrisoare din Borsec TREI FURCULIŢE ŞI... MAI TRAGI O DATA! „Se cîştigă obiectul de la număr, restul este decor“. Am transcris Întocmai anunţul care o disculpă pe proprietara „Tirului sportiv“, de comentarii, pe faţa celor frustraţi de neşansă în faţa decorului tentant ! sticle pîntecoase cu băuturi diverse, aparate de fotografiat, ochelari şi ceasuri de mină, un tranzistor „Mamaia“ care cîntă (proprietate personală) etc. Cuminte intru în rînd alături de alţi gură-cască. Aici nu se pierde, aici se cîştigă mereu un păhăruţ de ţuică, apoi o furculiţă, apoi alt păhăruţ şi iar o furculiţă. Mă încăpăţînez să nimeresc lozul cel mare, sticla de votcă, de vermut sau „Murfatlarul“, care îmi rîde în nas că nu-l nimeresc. S-au adunat 3 păhărele, 3 furculiţe, 3 carneţele şi 3 chei de scos dopuri. Dau 3 furculiţe şi mai trag odată. La fel fac şi cu carneţelele şi cu păhărelele şi cîştig altele. Mai dau 2 lei şi o furculiţă şi mai trag o dată. De ciudă că nu cîştig sticla mult visată mai că-mi vine să trag temina stăpînei tirului, plină de bijuterii. Ce să fac cu furculiţele, cu carneţelele, cu păhărelele, se găsesc şi la Brăila şi peste tot ? Dacă pe locul lor ar fi fost suveniruri „Made în Borsec“, le-aş fi luat cu plăcere pe toate, cite un cadou pentru fiecare coleg de serviciu. ...O POZA FRUMOASA. O AMINTIRE VESNICA La concurenţă mare cu „particularii“, unitatea foto din cadrul noului complex de deservire şomează. Singurul cerb de paie, „fugărit“ zilnic de ploaie, nu prea atrage clienţii, după cum nici vitrina unităţii nu-ţi inspiră prea mare încredere în arta fotografică, un geam spart prin care răzbate ploaia, cîteva poze uscate de soare, la fel ca şi hîrtia care cîndva a fost poleită. Nici o chemare către frumos, nici o tentaţie de „imortalizare“ pe peliculă. Ba nu, în acest sens există ceva motto-ul vitrinierilor din Topliţa care spune că „o poză frumoasă este o amintire veşnică“. Aşa o fi, dar ultimul cuvînt sună prea trist, iar dacă este vorba de amintiri, care vor fi acelea in măsură să inspire la meditaţie viitoare pe un vizitator al Borsecului ? Vitrine mari, spaţioase, sunt şi cele ale croitoriei la comandă şi ale atelierului de comandă şi reparaţii încălţăminte, dar de ele atîrnă 3 cartoane cu desene şterse în formă de pantofi. Reclamă ieftină, chiar prea ieftină în comparaţie cu miile cheltuite pentru faţa staţiunii. Alături, unitatea de artizanat. Lume multă, marfă la fel, gestionara M. Molnar abia pridideşte să servească pe fiecare. Dar ... dacă au intrat 5 persoane, a şasea trebuie să aştepte afară. In rafturi, pe sus şi pe jos, ceramică, ţesături multicolore, artizanat din lemn încrustat, aşteaptă un locşor in rafturile ticsite ... Mărfurile se află în depozit (la alt etaj). Cînd se termină stocul dintr-un sortiment, clienţii trebuie să părăsească încăperea şi se încuie uşa magazinului. Cînd s® întoarce vinzătoarea cu marfa, cumpărătorii, fireşte, au plecat demult. La frizerie, în schimb, sală mare, spaţioasă, lume puţină, se discută, se comentează despre modă şi vreme, fotbal, şi isprăvile drumeţiilor de săptămîna trecută. Pentru magazinul de artizanat, anunţul „schimb urgent de spaţiu", am sugera să fie publicat pe gratis. ... SIMULTAN DE TABLE LA 11 MESE ... la club , tablagii dau simultane contracost ! 2 lei ora (tarif de închiriere). Cînd plouă, în sală, cînd nu, afară, sub molidul pletos ca bateristul de la orchestra care cîntă la „Elysee“. Asistenţă mare, şi gură-cască destui, pentru că clubul este în renovare (nu ştim de ce acum, în plin sezon balnear). Se văruieşte, se vopseşte, se face curăţenie în plină campanie estivală. Responsabila de la sala de jocuri (pe cea de la sala de lectură nu am avut onoarea s-o cunosc), din motive strategice nu ne-a divulgat data cînd biblioteca se va deschide, cînd cel de-al doilea televizor ÎNSEMNĂRI se va repara firma clubului din propriul nu loc cu renume, de destindere. ( terminarea rep nu putem vorbi s-a spus), de manifestări o, sau ceva în ac | care să se ap I actul de cult I jocuri de tabit I şah, 18 de reni ! 11 mese ale cs I televizor ... Asta avei | ne culturaliză | In „schimb centru un afiţă spălăcit cs seară la ora I sala cu num . zesc „Elysee1 dans , mai ' $ pe data de ! se va face' I la București zionarea | fotbal cu F deva, într-T mul zilei î/' P.S.: Ni1" atîta dezin11 | tot ce i să' teanului,°' inului veni“ ment sau lg“ nat de as|p' păsare fat5'® frumoasă arp .rivalizeaz; îi pitoresc ^a" țiuni bal!ma mondială, mă răcor p0* chet dm 'n' chis ptlarc (de 1 ai 119 închisă ges‘ tionara nentan, toaac°lo, undineaţa cu ci »îngheţată în 27 iune albastru Mi-aş fi încetil la Loto-P, dar gestiorfercurea-Cifă. Auşu I IIII III III I ■I II I I I I Despre „curajul" de a semna o perioadă indelungată te frămîntă o problemă de ordin social, şi nevăzind ieşirea din impas, te macini, cauţi o rezolvare şi se întîmplă oricui. Unii se adresează diferitelor foruri, alţii iau condeiul în mină şi scriu la ziar. Le primim cu bucurie scrisorile şi, în limita posibilităţilor, încercăm să le rezolvăm. Le rezolvăm cu înţelegere că ele conţin probleme majore, intereste, sute sau mii de oameni, fie doar necazuri personale. Cu o condiţiei să fie semnate! Cu curaj,, cu simţul răspunderii, cu nume! Dar sunt cazuri ered sosesc la redacţie anonime, sau mai rău, cu nume ... furate. Pare o glumă dar nu este. Iată un caz, cineva ne trimite o recomandată, culmea (!) cu aviz de primire, îl semnăm, răspundem cetăţeanului, iar peste cîteva zile ne trezim cu o scrisoare semnată identic, dar cu alt scris. „Bine, tovarăşi, dar eu nu v-am scris!“ Am clasat ambele scrisori, şi am sperat să se prezinte... hoţul de nume. Nici pînă in ziua de azi nu înţelegem ce a urmărit a-cest anonim, că in condiţiile date tot anonim rămîne. Mai mult, falsificator! Deunăzi, ne scrie „o mamă a mai mulţi copii din Voşlobeni“. Scrisoarea conţinea calomnii la adresa unui medic, care, chipurile ar fi făcut cine ştie ce „nedreptăţi“ expeditorului scrisorii. Stimată „mamă“, păcat că nu ştiu cine eşti, vorbeşti despre doctoriţa care ţi-a îngrijit copiii, cu nişte cuvinte urîte şi nu-ţi dai seama că ele se Întorc şi lovesc în dumneata! „Există, de fapt, o legătură strînsă între două noţiunii dreptate şi curaj, in sensul că cel care are dreptate, sau îşi caută dreptate, nu loveşte din întuneric“, ci are curaj de a se manifesta deschis, cu curaj. Concluzia ar putea fi generalizată dacă ai dreptate, dacă vrei să contribui la înlăturarea unor anomalii existente, ai curajul de a o spune deschis, in catul nostru, de a te semna. Nu am intenţionat să ţinem aici prelegeri de etică, ci de a avertiza amatorii de anonime că şi calomnia are două tăişurii se întoarce întotdeauna împotriva aceluia ce o ticluiește meticulos, sperînd cine știe ce„. Maria MArCOVICI » — Orice spui, nu te cred! Intii uită-te în lui Caricatură de T. STOIAJ