Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1975 (Anul 8, nr. 1983-1995)

1975-07-05 / nr. 1983

Anul VIII., nr. 1983 — Pag. a 2-a răspunzînd chemării partidului, toji oamenii Şi încredere pentru lichidarea urmărim Decret prezidenţial cu privire la instituirea stării de necesitate pe teritoriul Republicii Socialiste România * (Urmare din pag. 1) » imediate pentru efectuarea de lucrări în vederea scurgerii apelor și salvarea recoltei. Pe îndată ce se vor crea condiţii favorabile se va trece cu toa­te forţele la strînsul recoltei fiind obligatorie participarea tuturor locuitorilor de la sate, indiferent de domeniul în ca­re aceştia îşi desfăşoară acti­vitatea. ART. 6. — Ministerul Trans­porturilor şi Telecomunicaţii­lor, celelalte ministere, orga­nele locale ale puterii şi ad­ministraţiei de stat vor lua măsuri pentru redarea în cel mai scurt timp în circulaţie a drumurilor publice, căilor fe­rate şi podurilor deteriorate de inundaţii, precum şi pen­tru asigurarea funcţionării normale a liniilor electrice şi de telecomunicaţii care au suferit de pe urma inunda­ţiilor. ART. 7. — Ministerele, ce­lelalte organe centrale, orga­nele locale ale puterii şi ad­ministraţiei de stat vor lua măsuri pentru aprovizionarea neîntreruptă a populaţiei cu produse alimentare, asigurînd folosirea şi repartizarea judi­cioasă a cantităţilor de măr­furi existente în stoc, de a­­semenea, vor lua­­măsurile ne­cesare pentru asigurarea asis­tenţei medicale normale pen­tru populaţia din zonele afec­tate de inundaţii. ART. 8. — întreaga popu­laţie aptă de muncă este obli­gată să participe la toate ac­ţiunile organizate pentru pre­venirea şi combaterea urmă­rilor inundaţiilor. ART. 9. — Organele şi or­ganizaţiile de partid vor ac­ţiona cu toată energia şi fer­­­mitatea pentru mobilizarea organizaţiilor de stat şi ob­şteşti, a tuturor cetăţenilor la acţiunile de înlăturare a ur­mărilor inundaţiilor, la apă­rarea avutului obştesc şi la asigurarea desfăşurării nor­male a activităţii economico­­sociale. Organizaţiile Uniunii Tine­retului Comunist, sindicatele, organizaţiile de femei, organe­le şi organizaţiile­­ Frontului Unităţii Socialiste, toate orga­nizaţiile de masă se vor con­sidera în stare de urgenţă şi vor acţiona cu toate forţele în conformitate cu dispoziţiile şi sarcinile ce­ le vor primi. ART. 10. — încălcarea dis­poziţiilor privind aplicarea prevederilor prezentului de­cret atrage răspunderea pena­lă, contravenţională, discipli­nară sau materială, după caz, potrivit legii. NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Republicii Socialiste România Acţiune unanimă (Urmare din pag. I) de pînă acum ale comunişti­lor, ale tuturor oamenilor muncii au făcut să nu se în­registreze victime omeneşti şi, practic, nici efectivul de ani­male n-a suferit pierderi. .Răspunzînd chemării adre­sate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu tuturor cetăţenilor ţării şi în spiritul Decretului prezidenţial, toţi oamenii muncii din judeţul nostru, ro­mâni şi maghiari, fără să-şi cruţe forţele, acţionează în aceste ore să lichideze cît mai repede urmările calamităţii, să aducă cît mai repede viaţa in făgaşul ei normal. Este dato­ria noastră elementară, uma­nă, să îndeplinim cu cinste partea ce ne revine fiecăruia din marele efort al întregii ţări. Fermitatea noastră va da rezultate şi de această dată ! Munca creatoare, viaţa vor triumfa asupra forţelor dis­tructive ! Redăm în continuare, sec­venţe notate de reporterii noştri la faţa locului, din bă­tălia care se dă în aceste zile pentru înlăturarea cît mai grabnică a urmărilor inun­daţiilor. Trei sectoare ale unui front După tăvălugul apelor a rămas doar nămolul pe o ra­ză de jumătate de kilometru în jurul rîului. Griul, ieri în­că galben ca aurul, porumbul fie un verde viu, azi sînt fă­cute una cu pămîntul de mî­lul ce le-a acoperit. Străină şi înfiorătoare ne apare valea Tîr­­navei. Pe drumuri, pe cîm­­puri, rădăcini uriaşe de co­paci, grinzi ce strigă parcă spre cer, coteţe de găini şi de iepuri, garduri dărîmate, gropi şi apă, apă cu­ vezi cu ochii, printre sălcii şi stîlpii de te­legraf. Şi peste tot, prin gră­dini, pe zidurile caselor, pe pomi, o linie cenuşie, murda­ră, semnul cotei apei distru­gătoare. Neiertător şi de ne­tăgăduit arată că pînă aici a ajuns apa în noaptea trecută. La Mugeni şi la Lutiţa apa a depăşit cu 70 de centimetri nivelul din mai 1970. La Cris­­turu Secuiesc mai întii s-a­ re­vărsat pîrîul Goagiu. Şi aici nivelul apei a fost mai mare cu un metru şi jumătate decît în 1970, la podul de cale fera­tă ajungînd la o cotă de opt metri. Pînă şi în centrul ora­şului stratul de apă avea 30 de centimetri. Spre seară şi-a revărsat apele şi Tîrnava, du­­cînd cu sine pînă şi podul de beton lung de 50 de metri. Case, terenuri agricole, patru fabrici au fost acoperite de 1 (Continuare în pag. a 3-a. Apele, într-o furie nestăvilită, s-au năpustit asupra localităților, ogoarelor, căilor de comunicație. Fabricile produc din nou In zorii zilei de joi, apele perfide au inundat fabricile Odorheiului Secuiesc. Şuvoa­iele au pătruns, nestăvilite, în curţile fabricilor şi au inundat, apoi, halele de pro­ducţie. Apa tulbure, înaltă de o jumătate de metru a a­­coperit totul. A acoperit şi re­ţelele electrice. Doar fulgere­le rupeau pentru cîteva se­cunde întunericul de smoală al nopţii în care stăpînea ploaia torenţială. Nu era timp de şovăială. Trebuia acţionat imediat. Ra­pid şi hotărît. Trebuia salvat tot ce se putea salva, trebu­iau reduse la minimum pa­gubele. Şi de această dată au apărut pilde de fermitate muncitorească în lupta îm­potriva forţelor dezlănţuite ale naturii. Grija faţă de a­­vutul lor — fabrica — erois­mul ce sfidează pericolul, do­vedite de comunişti, de toţi muncitorii, sunt singura ex­plicaţie a faptului, că, la nu­mai 24 de ore după retrage­rea apelor, în cele mai multe fabrici odorheiene, adevărat, la unele numai în anumite secţii, din nou a pornit mun­ca productivă. Treceți­ prin largile hale a­­le întreprinderii de apă. For­fotă harnică în jurul maşini­lor. Se face curat. Pentru că acesta e acum principalul. Să dispară urmele inundaţiei, mîlul, să fie puse în funcţiu­ne maşinile scumpe. încă de vineri dimineaţa, în secţia de tors şi cea de preparaţie, pro­ducţia a pornit din plin. Sub supravegherea fetelor cu zîm­­bete­­obosite, maşinile torc din fire, albe­aţa rezistentă. De ieri după amiază a început să producă şi filatura şi, dacă nu s-au ivit greutăţi în asi­gurarea apei industriale, a pornit şi vopsitoria. Toţi cei care au avut posi­bilitatea, erau prezenţi în fa­brică. Dintre navetişti, mulţi lipseau, pentru că podurile distruse au întrerupt circula­ţia pe multe drumuri. Nu pentru mult timp însă, căci şi aici sînt oameni care de­pun eforturi să redea în fo­losinţă podurile, drumurile. László Gábor, Gálovics Jó­zsef, László Ernő — lucrători la întreţinere — sînt şi acum acolo, lîngă maşini. Au mult de lucru, dar vor face tot ce trebuie, chiar dacă vor pre­lungi ziua de lucru la 20 de ore. Viaţa nu se opreşte, în pofida tuturor greutăţilor. Iar aici, în fabrică, viaţa este munca. Tovarăşul Pakot Lajos, se­cretarul comitetului de par­­dia din întreprindere, evocă evenimentele nopţii de joi. Viitura n-a prins nepregătit colectivul. Oamenii au început din vreme punerea la adă­post a produselor finite sau semifinite care erau prin sec­ţii. Cind au văzut că nu pot zăgăzui apele, au demontat motoarele aşezate la mică î­­nălţime. Muncitoarele umblau în apă pînă la genunchi, că­­rînd pachete de cîte 20—30 kg. Mezei Klára şi Nagy Zita sînt numai două din cele cîteva sute. Nu poţi aminti nume •— spune directorul — poţi vor­bi doar de faptele întregului colectiv de muncă. La întreprinderea vecină — Tehnoutilaj — întunericul nopţii a împiedicat doar pen­tru cîteva minute lucrările de salvare — remarca tovarăşul Borbély Gáspár, secretarul comitetului de partid de aici. Muncitori inventivi au pro­curat repede făclii şi la lu­mina acestora au continuat să pună la adăpost maşinile şi produsele ce puteau fi trans­portate. Fără nici un fel de dispoziţii „de sus“. Sub îndru­marea comuniştilor Hadnagy Sándor, Kolumbán Gábor, Máthé József şi a multor to­varăşi de ai lor, au salvat de la distrugere sau avariere în­semnate Valori. Circa o sută de motoare au fost ridicate pe bancurile de lucru, iar vi­trinele frigorifice, grele şi scumpe, au fost ridicate pe butuci pentru a împiedica apa să ajungă la motoarele lor. Dar greul a urmat abia joi dimineaţa. Au început, în ritm intens, lucrările de reinstala­re a maşinilor şi utilajelor sal­vate. In ritm rapid, pentru ca pierderile din producţie să fie cît mai mici. Şapte strunguri au început să funcţioneze în aceeaşi după-amiază. Vineri, cu excepţia turnătoriei, toate secţiile erau, parţial în func­ţiune. Colectivul, în frunte cu comuniştii, şi-a făcut din nou datoria. Formaţia de pompieri din oraş a muncit şi ea cu dăruire pentru eva­cuarea apei din incinta între­prinderii. Printre eroii lucrărilor de salvare şi de repunere în funcţiune sunt Nyiri József, Szalai Balázs, Józsa Pál, Bá­lint Dénes, János Gyula, Tö­rök Mihály. Cîţiva din cei mulţi. Paralel cu activitatea pro­ductivă, continuă, în trei schimburi, lucrările pentru punerea în funcţiune a între­gii capacităţi a unităţii. Ceea ce se va realiza pînă luni, cu excepţia turnătoriei. Colectivul de muncă de la Tehnoutilaj şi-a îndeplinit de-acum sarcinile din actua­lul cincinal şi va încheia anul cu însemnate cantităţi de produse peste plan. Această voinţă fermă a lor nu poate fi înfrîntă de neaşteptata lo­vitură primită prin inundaţii. Munca continuă dîrz, greu­tăţile sunt învinse. La Fabrica de mobilă pro­ducţia a stagnat o zi şi ju­mătate, iar la Fabrica de con­fecţii maşinile n-au funcţionat joi înainte de amiază. Stag­nări au fost şi la Fabrica mixtă de industrie locală şi la abator. Dar în toate aceste unităţi, vineri dimineaţa mun­ca a intrat în ritm normal. Mulţumită acţiunii energi­ce şi operative a organelor de­ partid şi de stat judeţene şi locale, în scurt timp viaţa municipiului a intrat în făga­șul său obișnuit. Informaţia HARGHITEI

Next