Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1976 (Anul 9, nr. 2009-2021)

1976-01-06 / nr. 2009

Anul IX., nr. 2009 — Pag. a 2-a SEMNE BUNE ANUL­ARE! „90“ de revelioane la locul de muncă La pricina despărţitoare din­tre un an neterminat şi altul neînceput, ferovia­rii comple­xului C.F.R. Ciceu, ca şi cei de pretutindeni, şi-au aliniat contribuţia la succesele ra­portate partidului de către oamenii muncii, hotărîţi să-şi îndeplinească, şi in viitor, cu cinste sarcinile ce le revin. Revelion ’76. Cînd mai toţi se distrează, inchinind pahare pentru succesele prezente şi cele viitoare, pentru fericire şi voie bună, trei oameni, trei colegi, prieteni de 30 de ani, sînt la datorie. Veghează la siguranţa circulaţiei trenuri­lor de călători şi de marfă. Trei comunişti — Alexandru Mladin, şeful staţiei C.F.R. Ci­ceu, Lukács Eugen, şeful re­viziei de vagoane, şi Virgil Mihălache, şeful depoului de locomotive, toţi trei la un loc au sărbătorit 90 de revelioa­­ne lungă şi printre ceferiştii aflaţi la datorie. Din nou s-a urat tradiţionalul „La mulţi ani!“ la difuzoarele triajului, din cabina turn a postului de centralizare electrodinamică, de la posturile de radio emi­­sie-recepţie direct către perso­nalul de serviciu la mişcare, la vagoane sau celor de pe lo­comotivele trenurilor aflate undeva, in parcurs. De prin 1945, toţi trei, tot împreună. Atunci impiegat de mişcare, lăcătuş de revizie, mecanic de locomotivă. Au trecut decenii, şi prin muncă plină de pasiu­ne, cei trei au progresat, ajun­gind astăzi să conducă cele trei mari unităţi din comple­xul C.F.R. Ciceu. Cabina de centralizare elec­trodinamică a staţiei, „turnul“ cum îi zic ceferiştii. La post, impiegaţii de mişcare Szakács Francisc şi Florica Pădure , în triaj exteriorii Nicolae Avrămescu, Sárosi Adalbert, Vass Ioan, Lőrincz Ştefan, mai vechi eroi ai reportajelor noas­tre de revelion. Nu-şi amintesc exact cite revelioane au făcut „acasă“. „Dar nu-i nimic. Di­mineaţă, după analiza-pro­gram, vom face şi noi un mic revelion, împreună“ — ne măr­turisea impiegatul Avrămescu. In triaj, comenzile scurte şi precise ale şefilor de manevră Tamás Árpád şi Kelemen A­­dalbert sunt executate cu pre­cizie şi siguranţă de mane­­vranţii Kovács Eugen, Nicolae Suciu, Molnár Adalbert, Jakab Iosif, Domokos Iosif, Kopacz Koloman... La „comercial“, Timár Gheorghe şi Dumitru Rusu, Füstös Dionisie şi Balla Iosif , magazineri, au făcut totul ca mărfurile să fie în­cărcate şi expediate conform documentelor de transport, pentru ca clienţii să le pri­mească la timp. La analiza-program de dimi­neaţă, bilanţul a fost de bun augur pentru început de an, de cincinal, peste 1000 vagoa­ne manevrate, 21 de trenuri formate şi expediate în depli­ne condiţii de siguranţă şi re­gularitate ; nu s-au înregistrat reclamaţii în servirea călăto­rilor, s-au respectat normele de protecţia muncii... La realizările de mai sus o contribuţie de seamă au adus şi cei de la revizia de vagoa­ne şi de la depoul locomotive. De fapt, fără aceştia, cei de la „mişcare“ nu ar fi putut rea­liza nimic. Lăcătuşii de revizie Antal Iosif, Fodor Béla, Kiss Dezideriu şi Mihai Chindea, dispecerul de la centrul de probare a frînelor automate Péter Albert, echipa de repa­ratori frîne formată din Pa­vel Voşloban, Dumitru Chiri­­luş şi Lorenzovici Andrei au asigurat condiţiile corespunză­toare expedierii trenurilor, verificîndu-se peste 1500 osii, reparîndu-se 30 frîne automa­te şi 7 vagoane fără detaşare din trenuri. Depoul de locomotive ... Constantin Vîgă se prezintă pentru plecarea în cursă. La ora 1,00, mecanicul de loco­motivă Vîgă este îndrumat cu trenul de călători 4015 în di­recţia Deda. A lăsat acasă, in faţa televizorului, soţia şi cei patru copii, musafirii. încă de la ora 17,30 a plecat în cursă şi comunistul Farkas Alexan­dru — mecanic şi ajutorul său — Ágoston Ernő. Ei vor mai prinde ceva din „revelion“, spre dimineaţă, sosind din cursă. Două ore mai tîrziu au plecat la drum, spre Moldova, mecanicul Gheorghe Chifan şi ajutorul său — Lakatos Vil­mos, oameni şi comunişti de nădejde. Au fost îndrumaţi apoi în curse comuniştii Gábor Ludovic — secretarul organi­zaţiei de partid nr. 2, utecistul Viorel Suciu... In total, 34 de mecanici de locomotivă şi cam tot atîţia mecanici ajutori au sosit, sau au fost îndrumaţi la drum, în noaptea de reve­lion, din depend­­icea. La îna­poiere din cursă, toţi au rapor­tat realizarea transportului în condiţii optime de siguranţă, conform graficelor de circu­laţie. Desigur, puţinele noastre cu­vinte nu reuşesc să exprime pe deplin dăruirea acestor oa­meni, strădaniile pe care ei le depun zi şi noapte, pentru a-şi înscrie activitatea pe coordo­natele actualităţii, la nivelul cerinţelor partidului. Anton BORȘ Impiegatul de mişcare Bogdan Marin la post. — Un cincinal s-a încheiat, altul a început... Dacă ar fi să caracterizaţi, pe scurt, în­semnătatea anilor cincinalului trecut în viaţa întreprinderii, la ce v-aţi ginţit mai întîi ? — La deplina închegare a colectivului nostru de munci­tori, ingineri şi tehnicieni care şi-au dovedit întreaga matu­ritate, învingînd destule greu­tăţi ce au survenit în proce­sul de producţie. Astfel, ulti­mul an al cincinalului trecut a fost pentru noi cel mai di­ficil, întrucît nu am avut asi­gurare la timp comenzile pen­tru acoperirea unei bune părţi a capacităţii de produc­ţie, ceea ce a reclamat efor­turi suplimentare din partea tuturor în momentul cînd a­­ceste comenzi au început să sosească, pentru lansarea în producţie a modelelor respec­tive, pentru realizarea lor la termen şi la un înalt nivel calitativ. — In acest an aţi păşit însă „cu dreptul“, avînd pentru primele două trimestre sufi­ciente comenzi pentru acope­rirea capacităţilor productive. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că nu mai aveţi greutăţi... — Din păcate, aşa este ... Din pricina unei circulare a centralei industriale şi a mi­nisterului de resort, care anul trecut interzicea completarea forţei de muncă prin noi an­gajări, ne lipsesc acum — fa­ţă de numărul mediu scriptic — aproximativ 250 de oameni. Evident, nu numai din aceas­tă cauză, ci şi pentru că con­structorii de la I.C.M.J.H. nu au terminat la timp lucrările la căminul de nefamilişti al întreprinderii, avînd 395 locuri. Am recrutat oameni din alte zone pentru a-i califica, fie la locul de muncă, fie prin cursuri de calificare de scur­tă durată, sub îndrumarea ce­lor mai buni muncitori, aju­tori de maiștri şi instructori, sperînd să reducem timpul necesar calificării,­­ sporind însă bagajul cunoştinţelor teoretice şi practice transmise noilor angajate în această perioadă. Considerăm, însă, că astfel rezolvăm problema cadrelor calificate doar par­ţial, pentru că — în urma fluctuaţiei naturale a forţei de muncă — este posibil ca şi în acest an să plece cîteva sute de oameni calificaţi, cum s-a întîmplat şi în 1975. — Şi furnizorii de materie primă v-au făcut greutăţi, li­nele deficienţe ale produse­lor, atit în ceea ce priveşte calitatea, cit şi în ceea ce priveşte aspectul, datorîndu-se acestei cauze. Ce v-au promis aceştia pentru acest an ? — Cel puţin 70 la sută din produsele oprite de controlul de calitate la capătul fluxului tehnologic, prezentau defec­ţiuni datorate materiei pri­me. Există o mai veche ne­­concordanţă între normele interne de recepţie a firelor din filaturi şi normele de re­cepţie a produselor finite în întreprinderile de tricotaje, neconcordanţă care va fi în­lăturată prin revizuirea aces­tor norme. Nu este vorba nu­mai de acest aspect. în 1975 am introdus în producţie trei noi tipuri de fire, în acest an vom introduce alte patru, pen­tru toate aceste fire trimiţîn­­du-ni-se cartelele de culori, cu o largă paletă coloristică, putînd satisface gusturile tu­turor clienţilor noştri. Neca­zurile reîncep cînd trebuie să lucrăm cu P.N.A. — care ră­­mîne, totuşi, materia primă principală, şi în acest an a­­proximativ 65 la sută dintre produsele noastre fiind execu­tate din acest fir — unde car­tela coloristică este neschim­bată de mai bine de doi ani, primind doar fire în culori închise, sumbre, prea puţin atrăgătoare pentru cetăţeni. — In acest an va trebui să asiguraţi creşterea producti­vităţii muncii cu 14 la sută, faţă de 1975, precum şi o spo­rire a valorii producţiei glo­bale cu peste 31 la sută, faţă de acelaşi an. Ce măsuri aţi luat în acest scop ?­­ Gîndindu-ne la..faptul că totul depinde, mai ales, de oameni, am acţionat şi vom continua să acţionăm în­­ a­ceastă direcţie, organizînd cursuri de ridicare a califică­rii la toate nivelele, separat pentru fiecare categorie de angajaţi, precum şi cursuri speciale în­­ vederea însuşirii principalelor noţiuni econo­mice, pentru formarea con­ştiinţei economice a fiecărui membru al colectivului nos­tru. In vederea îndeplinirii şi depăşirii planului, vom ge­neraliza retribuţia în acord global în întreaga secţie de tricotaje, precum şi la echi­pele de întreţinere a utilaje­lor, cointeresînd direct oame­nii ce lucrează în aceste sec­toare la eforturile întregii în­treprinderi. Pentru ca fiecare utilaj să lucreze la posibili­tăţile sale maxime, vom tre­ce l­a o combinare mai atentă a acestora în cadrul diferite­lor zone din secţii, astfel eli­­minînd cazurile cînd unele utilaje lucrau sub posibilităţi, îmbunătăţiri ale procesului tehnologic vor avea loc şi la secţia de confecţii, mai ales în ceea ce priveşte ambalarea produselor, unde productivita­tea muncii va înregistra creş­teri notabile. Dacă în 1975 am experimentat doar un sistem de urmărire a producţiei, a­­cum vom trece la generaliza­rea acestuia, în, întreaga în­treprindere instalînd puncte de urmărire a semifabricate­lor, putînd astfel cunoaşte în fiecare moment unde se află oricare semifabricat. Desigur, pe parcursul anului vom lua şi alte măsuri în vederea creş­terii producţiei şi a producti­vităţii muncii, pe seama ridi­cării calificării oamenilor, fo­losirii utilajelor la întreaga lor capacitate. Dacă în ulti­mul an al cincinalului trecut am realizat faţă de 1971, o creştere de 30 la sută a va­lorii producţiei globale pînă la sfîrşitul acestui cincinal vom realiza un salt mult mai ma­re. Vom reuşi să facem acest lucru prin măsurile amintite, cu oamenii pe care îi avem acum. Ridicarea calităţii pro­duselor întreprinderii noastre pătrunderea şi cîştigarea unor noi pieţe externe de desface­re, a constituit pentru noi un succes deosebit, totodată şi un imbold în muncă, pentru că în 1976 peste 70 la sută din­tre produsele noastre sunt des­tinate exportului, în compa­raţie cu 45 la sută în 1975. Convorbire consemnată de Radu VECSLER La început de an şi de cincinal — Convorbire cu ing. DEMETER DIONISIE, directorul întreprinderii de tricotaje din Miercurea-Ciuc — Informaţia HARGHITEI Prilej de noi angajamente In afară de o delimitare fixă, periodică a filelor de calendar, Anul Nou nu este decit o dată convenţională, un prilej pentru bilanţ. Să ve­dem ce-am făcut în 365 de zile. Şi apoi, să aruncăm o privire, spre viitor. Cînd însă acest An Nou a fost ales ca graniţă între două cincinale şi, totodată punte de legătură între ele, cu atât mai mult avem datoria pa­triotică de a ne analiza mun­ca şi de a stabili punctul de plecare într-o nouă ascensiu­ne în construirea societăţii noastre. Care este acest punct de plecare pentru colectivul Secţiei metal din cadrul Fa­bricii mixte de industrie loca­lă din Odorheiu Secuiesc ? Pentru a răspunde la între­bare este absolut necesară o expunere de motive şi o scur­tă retrospectivă in cei cinci ani trecuţi: marile combinate siderurgice ale ţării — Galaţi, Hunedoara, Reşiţa — au ne­voie în prelucrarea minereului de fier de aşa numite site de aglomerare. Sitele se impor­tau pînă anii trecuţi. Faţă de această situaţie, prin 1972, co­lectivul secţiei metal a unită­ţii a hotărît să încerce fabri­carea respectivelor site. Re­zultatul : astăzi combinatele siderurgice ale ţării folosesc site de aglomerare produse la F.M.I.L. Odorheiu Secuiesc, ba mai mult, din august 1974 s-a început fabricarea lor şi pen­tru export, deoarece s-au do­vedit a fi mult mai rezistente la uzură şi căldură decit cele produse peste hotare. Dat fiind succesul obţinut, la 30 decem­brie 1975, o nouă suprafaţă de producţie destinată acestei ac­tivităţi s-a pus in funcţiune. In prezent, o parte din colec­tivul secţiei metal lucrează la realizarea a două noi tipuri îmbunătăţite de asemenea si­te. Primul tip, care a trecut cu bine probele de încercare, este confecţionat din sîrmă de oţel tare — eliminîndu-se ast­fel pierderile de metal de pî­nă la­ 30 la sută în cazul pro­dusului anterior — avînd tot­odată o suprafaţă utilizabilă de trei ori mai mare. Pentru al doilea tip de sită, matriţele şi probele sînt terminate. Ea va fi făcută numai din cau­ciuc şi va putea fi întrebuin­ţată în cariere pentru sortare şi exploatare.­­Dar gama pro­duselor de largă utilitate şi căutare, în ţară şi peste hota­re, fabricate la F.M.I.L. Odor­heiu Secuiesc, nu se termină aici. „Neîndoielnic că la baza a­­cestor succese stau eforturile neobosite, speranţele şi încre­derea în forţele proprii ale în­tregului nostru colectiv — ne spunea tovarăşul Simo Ludo­vic, directorul fabricii. în pra­gul acestui an nou şi nou cin­cinal pot spune cu deplină convingere că ne vom înde­plini, ca şi pînă acum, înainte de termen, planul de pro­ducţie“. Anul Nou, cumpănă a cinci­nalelor, prag ce marchează în­totdeauna o nouă evoluţie a societăţii noastre socialiste, ră­­mâne astfel un semnificativ prilej de angajamente pentru viitor. Nicolae ŞANDRU

Next