Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1976 (Anul 9, nr. 2009-2021)
1976-01-06 / nr. 2009
Anul IX., nr. 2009 — Pag. a 2-a SEMNE BUNE ANULARE! „90“ de revelioane la locul de muncă La pricina despărţitoare dintre un an neterminat şi altul neînceput, feroviarii complexului C.F.R. Ciceu, ca şi cei de pretutindeni, şi-au aliniat contribuţia la succesele raportate partidului de către oamenii muncii, hotărîţi să-şi îndeplinească, şi in viitor, cu cinste sarcinile ce le revin. Revelion ’76. Cînd mai toţi se distrează, inchinind pahare pentru succesele prezente şi cele viitoare, pentru fericire şi voie bună, trei oameni, trei colegi, prieteni de 30 de ani, sînt la datorie. Veghează la siguranţa circulaţiei trenurilor de călători şi de marfă. Trei comunişti — Alexandru Mladin, şeful staţiei C.F.R. Ciceu, Lukács Eugen, şeful reviziei de vagoane, şi Virgil Mihălache, şeful depoului de locomotive, toţi trei la un loc au sărbătorit 90 de revelioane lungă şi printre ceferiştii aflaţi la datorie. Din nou s-a urat tradiţionalul „La mulţi ani!“ la difuzoarele triajului, din cabina turn a postului de centralizare electrodinamică, de la posturile de radio emisie-recepţie direct către personalul de serviciu la mişcare, la vagoane sau celor de pe locomotivele trenurilor aflate undeva, in parcurs. De prin 1945, toţi trei, tot împreună. Atunci impiegat de mişcare, lăcătuş de revizie, mecanic de locomotivă. Au trecut decenii, şi prin muncă plină de pasiune, cei trei au progresat, ajungind astăzi să conducă cele trei mari unităţi din complexul C.F.R. Ciceu. Cabina de centralizare electrodinamică a staţiei, „turnul“ cum îi zic ceferiştii. La post, impiegaţii de mişcare Szakács Francisc şi Florica Pădure , în triaj exteriorii Nicolae Avrămescu, Sárosi Adalbert, Vass Ioan, Lőrincz Ştefan, mai vechi eroi ai reportajelor noastre de revelion. Nu-şi amintesc exact cite revelioane au făcut „acasă“. „Dar nu-i nimic. Dimineaţă, după analiza-program, vom face şi noi un mic revelion, împreună“ — ne mărturisea impiegatul Avrămescu. In triaj, comenzile scurte şi precise ale şefilor de manevră Tamás Árpád şi Kelemen Adalbert sunt executate cu precizie şi siguranţă de manevranţii Kovács Eugen, Nicolae Suciu, Molnár Adalbert, Jakab Iosif, Domokos Iosif, Kopacz Koloman... La „comercial“, Timár Gheorghe şi Dumitru Rusu, Füstös Dionisie şi Balla Iosif , magazineri, au făcut totul ca mărfurile să fie încărcate şi expediate conform documentelor de transport, pentru ca clienţii să le primească la timp. La analiza-program de dimineaţă, bilanţul a fost de bun augur pentru început de an, de cincinal, peste 1000 vagoane manevrate, 21 de trenuri formate şi expediate în depline condiţii de siguranţă şi regularitate ; nu s-au înregistrat reclamaţii în servirea călătorilor, s-au respectat normele de protecţia muncii... La realizările de mai sus o contribuţie de seamă au adus şi cei de la revizia de vagoane şi de la depoul locomotive. De fapt, fără aceştia, cei de la „mişcare“ nu ar fi putut realiza nimic. Lăcătuşii de revizie Antal Iosif, Fodor Béla, Kiss Dezideriu şi Mihai Chindea, dispecerul de la centrul de probare a frînelor automate Péter Albert, echipa de reparatori frîne formată din Pavel Voşloban, Dumitru Chiriluş şi Lorenzovici Andrei au asigurat condiţiile corespunzătoare expedierii trenurilor, verificîndu-se peste 1500 osii, reparîndu-se 30 frîne automate şi 7 vagoane fără detaşare din trenuri. Depoul de locomotive ... Constantin Vîgă se prezintă pentru plecarea în cursă. La ora 1,00, mecanicul de locomotivă Vîgă este îndrumat cu trenul de călători 4015 în direcţia Deda. A lăsat acasă, in faţa televizorului, soţia şi cei patru copii, musafirii. încă de la ora 17,30 a plecat în cursă şi comunistul Farkas Alexandru — mecanic şi ajutorul său — Ágoston Ernő. Ei vor mai prinde ceva din „revelion“, spre dimineaţă, sosind din cursă. Două ore mai tîrziu au plecat la drum, spre Moldova, mecanicul Gheorghe Chifan şi ajutorul său — Lakatos Vilmos, oameni şi comunişti de nădejde. Au fost îndrumaţi apoi în curse comuniştii Gábor Ludovic — secretarul organizaţiei de partid nr. 2, utecistul Viorel Suciu... In total, 34 de mecanici de locomotivă şi cam tot atîţia mecanici ajutori au sosit, sau au fost îndrumaţi la drum, în noaptea de revelion, din dependicea. La înapoiere din cursă, toţi au raportat realizarea transportului în condiţii optime de siguranţă, conform graficelor de circulaţie. Desigur, puţinele noastre cuvinte nu reuşesc să exprime pe deplin dăruirea acestor oameni, strădaniile pe care ei le depun zi şi noapte, pentru a-şi înscrie activitatea pe coordonatele actualităţii, la nivelul cerinţelor partidului. Anton BORȘ Impiegatul de mişcare Bogdan Marin la post. — Un cincinal s-a încheiat, altul a început... Dacă ar fi să caracterizaţi, pe scurt, însemnătatea anilor cincinalului trecut în viaţa întreprinderii, la ce v-aţi ginţit mai întîi ? — La deplina închegare a colectivului nostru de muncitori, ingineri şi tehnicieni care şi-au dovedit întreaga maturitate, învingînd destule greutăţi ce au survenit în procesul de producţie. Astfel, ultimul an al cincinalului trecut a fost pentru noi cel mai dificil, întrucît nu am avut asigurare la timp comenzile pentru acoperirea unei bune părţi a capacităţii de producţie, ceea ce a reclamat eforturi suplimentare din partea tuturor în momentul cînd aceste comenzi au început să sosească, pentru lansarea în producţie a modelelor respective, pentru realizarea lor la termen şi la un înalt nivel calitativ. — In acest an aţi păşit însă „cu dreptul“, avînd pentru primele două trimestre suficiente comenzi pentru acoperirea capacităţilor productive. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că nu mai aveţi greutăţi... — Din păcate, aşa este ... Din pricina unei circulare a centralei industriale şi a ministerului de resort, care anul trecut interzicea completarea forţei de muncă prin noi angajări, ne lipsesc acum — faţă de numărul mediu scriptic — aproximativ 250 de oameni. Evident, nu numai din această cauză, ci şi pentru că constructorii de la I.C.M.J.H. nu au terminat la timp lucrările la căminul de nefamilişti al întreprinderii, avînd 395 locuri. Am recrutat oameni din alte zone pentru a-i califica, fie la locul de muncă, fie prin cursuri de calificare de scurtă durată, sub îndrumarea celor mai buni muncitori, ajutori de maiștri şi instructori, sperînd să reducem timpul necesar calificării, sporind însă bagajul cunoştinţelor teoretice şi practice transmise noilor angajate în această perioadă. Considerăm, însă, că astfel rezolvăm problema cadrelor calificate doar parţial, pentru că — în urma fluctuaţiei naturale a forţei de muncă — este posibil ca şi în acest an să plece cîteva sute de oameni calificaţi, cum s-a întîmplat şi în 1975. — Şi furnizorii de materie primă v-au făcut greutăţi, linele deficienţe ale produselor, atit în ceea ce priveşte calitatea, cit şi în ceea ce priveşte aspectul, datorîndu-se acestei cauze. Ce v-au promis aceştia pentru acest an ? — Cel puţin 70 la sută din produsele oprite de controlul de calitate la capătul fluxului tehnologic, prezentau defecţiuni datorate materiei prime. Există o mai veche neconcordanţă între normele interne de recepţie a firelor din filaturi şi normele de recepţie a produselor finite în întreprinderile de tricotaje, neconcordanţă care va fi înlăturată prin revizuirea acestor norme. Nu este vorba numai de acest aspect. în 1975 am introdus în producţie trei noi tipuri de fire, în acest an vom introduce alte patru, pentru toate aceste fire trimiţîndu-ni-se cartelele de culori, cu o largă paletă coloristică, putînd satisface gusturile tuturor clienţilor noştri. Necazurile reîncep cînd trebuie să lucrăm cu P.N.A. — care rămîne, totuşi, materia primă principală, şi în acest an aproximativ 65 la sută dintre produsele noastre fiind executate din acest fir — unde cartela coloristică este neschimbată de mai bine de doi ani, primind doar fire în culori închise, sumbre, prea puţin atrăgătoare pentru cetăţeni. — In acest an va trebui să asiguraţi creşterea productivităţii muncii cu 14 la sută, faţă de 1975, precum şi o sporire a valorii producţiei globale cu peste 31 la sută, faţă de acelaşi an. Ce măsuri aţi luat în acest scop ? Gîndindu-ne la..faptul că totul depinde, mai ales, de oameni, am acţionat şi vom continua să acţionăm în această direcţie, organizînd cursuri de ridicare a calificării la toate nivelele, separat pentru fiecare categorie de angajaţi, precum şi cursuri speciale în vederea însuşirii principalelor noţiuni economice, pentru formarea conştiinţei economice a fiecărui membru al colectivului nostru. In vederea îndeplinirii şi depăşirii planului, vom generaliza retribuţia în acord global în întreaga secţie de tricotaje, precum şi la echipele de întreţinere a utilajelor, cointeresînd direct oamenii ce lucrează în aceste sectoare la eforturile întregii întreprinderi. Pentru ca fiecare utilaj să lucreze la posibilităţile sale maxime, vom trece la o combinare mai atentă a acestora în cadrul diferitelor zone din secţii, astfel eliminînd cazurile cînd unele utilaje lucrau sub posibilităţi, îmbunătăţiri ale procesului tehnologic vor avea loc şi la secţia de confecţii, mai ales în ceea ce priveşte ambalarea produselor, unde productivitatea muncii va înregistra creşteri notabile. Dacă în 1975 am experimentat doar un sistem de urmărire a producţiei, acum vom trece la generalizarea acestuia, în, întreaga întreprindere instalînd puncte de urmărire a semifabricatelor, putînd astfel cunoaşte în fiecare moment unde se află oricare semifabricat. Desigur, pe parcursul anului vom lua şi alte măsuri în vederea creşterii producţiei şi a productivităţii muncii, pe seama ridicării calificării oamenilor, folosirii utilajelor la întreaga lor capacitate. Dacă în ultimul an al cincinalului trecut am realizat faţă de 1971, o creştere de 30 la sută a valorii producţiei globale pînă la sfîrşitul acestui cincinal vom realiza un salt mult mai mare. Vom reuşi să facem acest lucru prin măsurile amintite, cu oamenii pe care îi avem acum. Ridicarea calităţii produselor întreprinderii noastre pătrunderea şi cîştigarea unor noi pieţe externe de desfacere, a constituit pentru noi un succes deosebit, totodată şi un imbold în muncă, pentru că în 1976 peste 70 la sută dintre produsele noastre sunt destinate exportului, în comparaţie cu 45 la sută în 1975. Convorbire consemnată de Radu VECSLER La început de an şi de cincinal — Convorbire cu ing. DEMETER DIONISIE, directorul întreprinderii de tricotaje din Miercurea-Ciuc — Informaţia HARGHITEI Prilej de noi angajamente In afară de o delimitare fixă, periodică a filelor de calendar, Anul Nou nu este decit o dată convenţională, un prilej pentru bilanţ. Să vedem ce-am făcut în 365 de zile. Şi apoi, să aruncăm o privire, spre viitor. Cînd însă acest An Nou a fost ales ca graniţă între două cincinale şi, totodată punte de legătură între ele, cu atât mai mult avem datoria patriotică de a ne analiza munca şi de a stabili punctul de plecare într-o nouă ascensiune în construirea societăţii noastre. Care este acest punct de plecare pentru colectivul Secţiei metal din cadrul Fabricii mixte de industrie locală din Odorheiu Secuiesc ? Pentru a răspunde la întrebare este absolut necesară o expunere de motive şi o scurtă retrospectivă in cei cinci ani trecuţi: marile combinate siderurgice ale ţării — Galaţi, Hunedoara, Reşiţa — au nevoie în prelucrarea minereului de fier de aşa numite site de aglomerare. Sitele se importau pînă anii trecuţi. Faţă de această situaţie, prin 1972, colectivul secţiei metal a unităţii a hotărît să încerce fabricarea respectivelor site. Rezultatul : astăzi combinatele siderurgice ale ţării folosesc site de aglomerare produse la F.M.I.L. Odorheiu Secuiesc, ba mai mult, din august 1974 s-a început fabricarea lor şi pentru export, deoarece s-au dovedit a fi mult mai rezistente la uzură şi căldură decit cele produse peste hotare. Dat fiind succesul obţinut, la 30 decembrie 1975, o nouă suprafaţă de producţie destinată acestei activităţi s-a pus in funcţiune. In prezent, o parte din colectivul secţiei metal lucrează la realizarea a două noi tipuri îmbunătăţite de asemenea site. Primul tip, care a trecut cu bine probele de încercare, este confecţionat din sîrmă de oţel tare — eliminîndu-se astfel pierderile de metal de pînă la 30 la sută în cazul produsului anterior — avînd totodată o suprafaţă utilizabilă de trei ori mai mare. Pentru al doilea tip de sită, matriţele şi probele sînt terminate. Ea va fi făcută numai din cauciuc şi va putea fi întrebuinţată în cariere pentru sortare şi exploatare.Dar gama produselor de largă utilitate şi căutare, în ţară şi peste hotare, fabricate la F.M.I.L. Odorheiu Secuiesc, nu se termină aici. „Neîndoielnic că la baza acestor succese stau eforturile neobosite, speranţele şi încrederea în forţele proprii ale întregului nostru colectiv — ne spunea tovarăşul Simo Ludovic, directorul fabricii. în pragul acestui an nou şi nou cincinal pot spune cu deplină convingere că ne vom îndeplini, ca şi pînă acum, înainte de termen, planul de producţie“. Anul Nou, cumpănă a cincinalelor, prag ce marchează întotdeauna o nouă evoluţie a societăţii noastre socialiste, rămâne astfel un semnificativ prilej de angajamente pentru viitor. Nicolae ŞANDRU