Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1982 (Anul 15, nr. 3916-3993)
1982-07-01 / nr. 3916
Anul XV., nr. 3916 - pag. a 2-a Obiective de mare actualitate în sectorul zootehnic: RECOLTATA FURAJELOR.REALIZAREA EFECMOII,CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE LAPTE * * 1 C.A.P. Tuşnad: Doar în 18 zile aproape 15 tone de masă verde de pe un hectar! In aceste zile, ca dealtfel şi în cele ale săptămînii trecute, pe ogoarele Cooperativei agricole de producţie din Tuşnad are loc o impresionantă desfăşurare de mijloace mecanice, scopul fiind — nu e greu de ghicit - recoltarea, transportul şi depozitarea furajelor. Împreună cu inginerul şef al cooperativei, tovarăşul Tulith Francisc, vizităm locurile unde se întimpă recoltarea furajelor, maşinile repartizate la această lucrare fiind împărţite în trei grupe : una larecoltarea fîneţelor de luncă, o a doua grupă la recoltarea suprafeţelor cultivate cu phleum şi o a trea la recoltarea celor 64 ha cultivate cu lolium moltiflorum. Primele două grupe de maşini asigură un furaj semiuscat, tehnologia aplicată fiind următoarea : se coseşte un motocoval, ce — în total au fost puse în lucru la recoltatul furajelor 29 de maşini — ne-a impresionat în mod deosebit faptul, în aparenţă puţin spectaculos, că la Tuşnad cultura de lolium se recoltează pentru a doua oară. Şi aceasta in condiţiile cînd, din cauza timpului ploios din primăvară, vegetaţia a întîrziat foarte mult. Iar la sfîrşitu! primăverii a urmat o secetă foarte puternică. După cum ţinea să sublinieze inginerul Tulith, două elemente au contribuit în mod decisiv la realizarea unei culturi atît de reuşite de lolium, cultură ce din primele două coase a asigurat unităţii o producţie de aproape 30.000 kg masă verde la hectar, semănatul la timp, adică la sfîrşitul lunii august a anului trecut, şi fertilizarea cu îngrăşăminte chimice. Altfel suprafaţa respectivă nu ofertilitate naturală rtă, iar planta* a fost or•~u Itură cele multe că •ji. iui face cu o maşină care taie tulpinile prin forfecare decît cu una care realizează tăierea prin lovire, situaţie în care suprafaţa de tăiere este mult mai mare. Pornind de la producţia obţinută la Tuşnad, la cultura de lolium, nu putem să nu ne gîndim şi acele conduceri de unităţi care nu reuşesc să-şi asigure, an după an, furajele necesare, deşi cultivarea doar a 50 ha cu lolium ar asigura unităţii cam 500 tone fînuri sau echivalentul acestora, deci furaje suficiente pentru a echilibra balanţa furajeră a aproape oricărei unităţi de pe cuprinsul judeţului, la începutul anului (1276 capete), cifră trecută in calcul atunci cînd s-a întocmit necesarul de furaje. In prezent, efectivul este de 1.430 bovine,din care 666 vaci de lapte. Chiar dacă vor mai fi ieşiri din efectiv, tot vor mai rămîne, pentru perioada de stabulaţie peste 1.300 de bovine. Cu toate acestea, aşa cum am afirmat, nu sînt probleme privind asigurarea bazei furajere. Numai pentru această fermă sunt necesare peste 1.000 tone fîn şi circa 4.000 tone siloz, cantităţi care se vor realiza conform prevederilor. Există o o suprafaţă de 1.800 hectare de fineţe naturale bune, cu producţii ridicate de fîn, la care se mai adaugă, la nivelul cooperativei, 350 ha au furaje cultivate (60 ha cu trifoi şi lucerna, 117 ha cu borceag, 49 ha porumb siloz, 23 ha cu sfeclă şi gulii furajere, 49 cu ovăz, alte peste 40 ha fiind cultivate cu ierburi perene). După cum arată aceste culturi, cu certitudine cantitatea de furaje ce se va însiloza va fi suficientă, atît pentru bovine, cît şi pentru ovine, cu atît mai mult cu cît, pentru acestea din urmă s-au nivelat la pădure, peste 20 ha, pe care s-au efectuat lucrări de întreţinere şi curăţire şi apoi s-a insăminţat iarbă. De ieri, a şi început cositul pe aceste 20 de hectare, recolta fiind bună, dar producţii şi mai mari, după cîte se scontează, se vor înregistra în următorii ani. Recoltarea furajelor a început, şi aici, la Dogeşti. Peste 100 de oameni participă, zi de zi, la cositul finului. Ritmul mediu zilnic este de 60—70 hectare şi acesta se va menţine dacă vremea va permite. De asemenea, a început şi recoltarea furajelor cultivate, fiind însilozate pînă în prezent peste 200 tone furaje. C.A.P. Tuşnad : Două din cele 29 de maşini ce lucrează în aceste zile la recoltarea furajelor. C.A.P. Sîncrăieni: Un deficit care nu se ştie cum se va acoperi Deşi campania de recoltare a furajelor abia a început, la Cooperativa agricolă de producţie din Sîncrăieni se ştie cu certitudine că necesarul de fînuri nu va putea fi asigurat, de lămurit rămînînd doar „dimensiunile“ acestui deficit : 400—500 tone ? Preşedintele unităţii, tovarăşul Urszuly Andrei, ne spune, sincer necăjit, că nu prea ştie cum va fi acoperit acest deficit. O primă măsură luată de conducerea unităţii este aceea de a cumpăra surplusul de fin de la membrii cooperatori care lucrează in cotă parte. Cum s-a ajuns în situaţia ca unitatea să nu aibă perspective de asigurare a furajelor nici măcar acum, la începutul acţiunii de recoltare ? Cauza principală o constituie faptul că asigurarea furajelor nu a fost tratată de către conducerea unităţii cu răspunderea şi competenţa necesară. Doar se ştia că de pe 400 ha fineţe naturale şi 50 ha cultivate cu trifoi nu se pot asigura în nici un caz 1.650 tone fînuri. Mai ales în condiţiile cînd de pe cele 50 ha de trifoi nu se va obţine cine ştie ce producţie, recolta fiind foarte slabă. Este însă semnificativ că pe 10 din cele 50 ha menţionate, adică pe cele pe care s-au administrat îngrăşăminte naturale, producţia este bună şi, ca dovadă, a şi fost recoltată, în timp ce restul suprafeţei de abia de-acum îşi aşteaptă cosaşii. După cum reiese din afirmaţia preşedintelui, membrii cooperatori nu au nevoie de toate furajele ce te obţin lucrind pe terenurile cooperativei. Totuşi, întreaga suprafaţă de fîneaţă se va cosi in cotă parte, deşi în toate celelalte unităţi din zonă o parte măcar din fineţele de luncă se cosesc contra plată în bani sau pe norme fizice, pentru ca întreaga cantitate de furaje să revină animalelor cooperativei. E greu de spus de ce nu se face la fel şi la Sîncrăieni, avînd în vedere deficitul de fînuri ce se profilează. Preşedintele ne mai spunea că pentru anul viitor se intenţionează amenajarea unei suprafeţe de circa 100 ha în vederea recoltării mecanizate. Cu alte cuvinte, soluţiile rezolvării problemei furajelor nu sînt necunoscute la Sîncrăieni, atîta doar că aplicarea se amină de la un an la altul. Nu-i vorbă că nici experienţa anului trecut , cînd s-a cosit trifoiul, s-a adunat în brazde şi... aşa a rămas pînă au venit nişte ploi bune, după care a fost... însilozat, întrucît nu s-a găsit o banală presă de balotat — nu este de natură să stimuleze introducerea recoltării mecanizate ! Referitor la recoltarea propriu-zisă a fîneţelor naturale se pare că nu se vor ridica probleme deosebite, mai ales că şi in alţi ani recolta de pe fineţe, atîta cită e, a fost strînsă operativ. Tovarăşul Urszuly ne spunea că unitatea contează pe 200 mII cosaşi cu care s-au făcut angajamente, revenind între 1 şi 3 hectare pentru un bărbat, ceea ce, dealtfel, nu e mult deloc şi, ca atare, conform planului operativ întocmit, se consideră că fîneţele de luncă vor fi cosite pînă la 10 iulie, iar restul pînă la 20 iulie. După cîte am înţeles, se caută soluţii ca măcar otava să revină în întregime animalelor cooperativei, ceea ce ar fi foarte bine, avînd în vedere calitatea acestui furaj, chiar dacă aportul cantitativ nu va fi foarte mare C.A.P. Doseşti. Efective sporite, furaje suplimentare Discutînd cu inginerul Kajtar Alexandru, şeful fermei zootehnice nr. 1 de la Cooperativa agricolă de producţie din Dăneşti, despre ceea ce s-a făcut pînă acum, ce trebuie realizat şi cum trebuie acţionat pentru ca mărul mare de animale acestei ferme să aibă,unei cînd vor fi aduse ’ pe păşuni şi introduse , grajduri, hrană bună , îndestulătoare aveam să aflăm, cu satisfacţie, că aici nu se pun probleme. Sînt ele multe animalele şi este adevărat că pentru a hrăni, intr-o perioadă de stabulaţie care nici în Cucul de Sus nu ţine prea puţin, peste 1.200 bovine şi circa 2.000 de ovine trebuie multe furaje şi nu este o treabă deloc uşoară. Iar efectivul de bovine este în continuă creştere, depăşindu-s-o cifra planificată INFORMAŢIA HARGHITEI C.A.P. Voşlobeni: Furaje vor fi mai multe decît anul trecut, dar un deficit tot va fi... Conducerea Cooperativei agricole de producţie Voşlobeni a luat din timp măsuri corespunzătoare pentru a asigura furajele necesare animalelor atunci cînd acestea vor intra la stabulaţie. Măsurile au vizat, şi vizează in continuare, recoltarea furajelor de pe fiecare suprafaţă, oricît de mică ar fi ea, cu orice producţie, slabă ori bogată. Se vor cosi şi marginile şanţurilor, (lucru pe care aveam să-l vedem şi noi la faţa locului), iarba din fiecare curte şi grădină. Din calculele făcute la timp, adică la data întocmirii balanţei furajere, s-a ajuns la concluzii că pentru cele aproape 700 de bovine şi 900 de ovine vor fi necesare 1.612 tone fin şi 3.400 tone furaje insilozate. Făcînd aprecierea producţiei de fîn ce se va obţine, rezultă că aceasta va fi suficientă. Avînd în vedere şi suprafeţele cultivate cu diferite furaje — trifoi, bocceag, sfeclă şi gulii furajere, ierburi perene, fînurile de o calitate mai slabă, caietele de sfeclă, precum şi paiele de cereale care vor fi însilozat© împreună — vor rezulta circa 2.500 — 2.600 tone furaje însilozate, adică un deficit de 800- 900 tone. Din spusele inginerului şef al unităţii, tovarăşul Gavril Urzică, se pare că deficitul ar putea fi totuşi acoperit dacă se vor utiliza gospodăreşte toate resursele unităţii, dacă vor fi valorificate integral cantităţile de masă verde disponibile. S-a şi trecut, de pe acum, la muncă, pe fineţe afîîndu-se zilnic circa o sută de oameni. Zilnic se recoltează 50— 60 de hectare, parte din cantitatea de fîn cosită fiind şi transportată şi depozitată în fînare. De asemenea, a început şi recoltatul furajelor cultivate, pînă în prezent însilozîndu-se circa 100 tone. In paralel cu grija pentru asigurarea bazei furajere conform balanţei întocmite, se are în vedere şi creşterea efectivului de animale şi a producţiei de lapte. Dacă la începutul anului efectivul de bovine era de 640, în prezent acesta a depăşit cifra de 800, iar prin fătările ce vor mai avea loc, ca şi prim mişcările ce se vor efectua (vînzări, cumpărări, predarea viţeilor la îngrăşătoriii etc.), se scontează că în stabulaţie se vor afla în toamnă circa 700 bovine. Adică se va ajunge la cifra de plan prevăzută pe acest an. De menţionat şi atenţia acordată creşterii producţiei de lapte. Prin realizarea unui păşunat raţional, prin rezervarea pentru vacile de lapte a celor mai bune trupuri de păşune, schimbarea la 3-4 zile a parcelelor păşunate, asigurarea de adăposturi pentru a feri animalele de ploi, asigurarea de îngrijitori dintre cei mai pricepuţi, producţia de lapte obţinută în luna iunie a ajuns la 300 hl, comparativ cu 180 hi cit s-a obţinut cu o lună în urmă. Considerăm că dacă se va acţiona în continuare cu responsabilitate, se va putea asigura atît baza furajeră necesară iernatului animalelor, cit şi efectivele planificate pentru acest an, cu o creştere considerabilă a producţiei de lapte. Pagină realizată de: Ștefan DANCIU și Anton BORȘ