Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 1991 (Anul 3, nr. 377-426)

1991-07-03 / nr. 377

! Grupul ofertant contestă licitaţia (2) Tot căutînd să descifrăm enigma, ne-am­ adresat şi unui jurist neutru. Un domn simpatic, cu mult simţ al umorului care a apreciat situaţia dintr-un unghi de vedere foarte personal: „Vedeţi dumnea­voastră ne-a spus dînsul — dacă ar fi legalizat şi aş dori­ să iau în locaţie un spaţiu pentru a des­chide un bordei, ce condiţii ar trebui să îndepli­nesc la pregătirea de specialitate ? ! Părerea mea este că pregătirea şi competenţa profesională ar trebui avută în vedere în cazul personalului ce lu­crează intr-un sector sau altul, şi nu în cazul unui om ce participă la o licitaţie“. Punctul al treilea din Hotărîrea Guvernului nr. 140/1991 se referă la preluarea integrală a perso­nalului unităţii existente. „Conform legislaţiei în vigoare — ne spunea d-1 Petric — d-1 Bajko nu avea posibilitatea legală, de a avea angajaţi. Acest drept revine doar agenţilor economici din cadrul societăţilor comerciale“. în legătură cu păre­rea domniei-sale am mai solicitat şi alte opi­­ nii. Valentin Vaida : „D-l Bajko se poate or­ganiza într-o societate în timpul care i-a mai rămas pînă la încheie­rea contractului“. Bajko Gyula : „Nu aş fi putut să constitui o societate atîta vreme cît nu a­­veam obiectul de acti­vitate. Acum, după lici­taţie, am început să-mi pregătesc documentaţia şi sper să mă încadrez în timp“. D-1 L.G. din cadrul Direcţiei Genera­le a controlului finan­ciar de stat. „Intr-ade­văr, conform Decretu­lui- Lege nr­. 54/90 o­­ Per­soană fizică nu poate avea angajaţi proprii. Referindu-ne însă la Ho­tărârea Guvernului nr. 1228, locatorul, respec­tiv, cel care a scos la licitaţie obiectivul, poa­te asigura pentru aces­ta — la cerere şi contra­­cost — o serie de ser­vicii între care şi con­ducerea unor evidenţe contabile“. In sfirşit, ultimul punct contestat are în vedere, conform­­^acele­iaşi hotărîri, bonitatea sau garanţia materială dovedită de ofertant. In baza ei, grupul a depus documentaţia iar d-1 Bajko, nu. De­­ce ? ! „Pentru că d-l Breda Lukács, preşedintele comisiei de licitaţie, a susţinut că urmare a u­­nui telex sosit din par­tea Departamentului tu­rismului, garanţia ma­terială nu se aplică pen-Continuare în pag. a 2-a Ştefana DRAGHICI „Nem vagyok turist­consult“ Problemele specifice activităţii ziarului mi-au îndreptat paşii, în ziua de 25 iunie, către Direc­ţia de protecţia muncii şi ocrotiri sociale a ju­deţului Harghita. Pe coridoarele intorto­­chlste ale clădirii am avut norocul să întîlnesc o persoană amabilă , al cărei nume nu îl cu­nosc, dar căreia îi mul­ţumesc — ce m-a con­dus către biroul jurişti­lor. Cu aceeaşi bunăvo­inţă însoţitoarea mea a adus la cunoştinţa doam­nei ce se afla în birou că doream, să vorbesc cu un jurist. Replica a venit scurt şi imediat: „Nem vagyok juriscon­­sult“. Tinura, drăguţa şi e­­leganta gazdă nu bine­voise să-mi arunce nici o privire darmite să mă mai întrebe cu ce probleme m-am dus şi cum mă cheamă. M-am prezentat sin­gură şi­ aşa am reuşit să aflu că doamna este ju­risconsult în cadrul a­­­cestei instituţii, că a avut o zi cit se poate de grea şi că ai dinsei co­legi se află la o cafea. Un singur lucru am dori să mai aflăm : caree este legătura între „ju­­risconsul“ şi „juriscon­sult“ şi dacă o zi grea — cum ne-a spus că a avut — îi scuză com­portamentul în relaţia cu publicul .­­ Doamna se numeşte Paráczki Enikő. (Ştefa­na Drăghic!) . Printre românii din Ungaria (1) Reportajul de faţă s-a născut la sugestia mai multor cititori ai ziarului. Iată în acest sens doar două exemple. Ascultînd anumiţi reprezentanţi ai minorităţii maghiare perpnind, chipu­rile, despre lipsa unor drepturi, mi-am pus şi eu următoarea intrebare — ni se adresează doamna Aurica Badiu, din Brăila — dar oare cum trăiesc românii noştri din Ungaria ? Au şi ei, aşa cum au maghiarii din România, şcoli şi gră­diniţe în limba maternă, aşezăminte culturale, teatre, operă, emisiuni la tele­viziune în limba română, publicaţii şi edituri, biserici, au şi eu deputaţi şi senatori ? Doriţi să-mi răspundeţi ? întimplător — ne mărturiseşte profesorul Nicolae Opran, din Cluj-Napoca —■ am avut posibilitatea să citesc în urmă cu cîtăva vreme, într-un număr mai vechi (229/1990) al ziarului „Magyar Nemzet“ din Budapesta, interviul domnu­lui Géza Entz, secretar de stat, conducătorul Secretariatului în problema ma­ghiarilor de dincolo de graniţă de pe Ungă cabinetul preşedintelui Consiliului de Miniştri din Ungaria. Vorbind despre problema minorităţilor naţionale şi etnice din Ungaria, dînsul spunea :­­ această problemă trebuie tratată tot la nivel european, în mod deschis, fără ca să ne situăm pe poziţia reciprocităţii în ceea ce priveşte problema minorităţilor de la noi din ţară şi cea a maghiari­lor de dincolo de graniţe“. Deci, cu alte cuvinte, nu este obligatoriu ca românii din Ungaria, spre exemplu, să se bucure de aceleaşi drepturi, de aceleaşi con­diţii pe care le au maghiarii din România. Iată de ce vă întreb şi eu : oare nu avem şi noi dreptul să ştim cum trăiesc românii din Ungaria, ce drepturi şi condiţii au să-şi păstreze limba şi cultura, identitatea etnică ? CITI AU FOST. CITI AU RAM­AS ? Care este, de fapt, cifra exactă a ro­mânilor care trăiesc în Ungaria ? — Cine ştie câţi mai sîntem ? — ni se destăinuie doamna Rozalia Faluközi, conducătoarea Clubului român din co­muna Baranta, judeţul Békés, din su­d-estul Ungariei. Cu anii ne împuţi­năm parcă tot mai mult, deşi ar trebui să ne înmulţim, pentru că iubim copiii şi îi aducem pe lume, să ne îmbogă­ţească fam­iliile, să ne perpetueze nu­mele şi neamul din care facem parte. într-adevăr, oare cine să mai ştie cu exactitate cîţi mai­gint ? Mă întreb şi eu, pentru că răspunsul la această în­trebare : cîţi români trăiesc în Unga­ria?, pe care am adresat-o unor locui­tori din comunele Bătania şi Michere­­chi, din oraşul Gyula, centrul comuni­tăţii româneşti din Ungaria, unor ofi­cialităţi ungare, trebuie să recunosc, este deosebit de greu de formulat. Unii interlocutori îmi vorbeau de existenţa a circa 25.000 (potrivit evidenţelor co-Continuare în pag. a 3-a I COMUNICAT Informăm locuitorii judeţului nostru, că pe baza Programu­lui de pregătire militară a unităţilor Ministerului Apărării Naţio­nale a României, în perioada 11—20 iulie 1991, pe teritoriul ju­deţului nostru vor avea loc exerciţii militare. Aplicaţiile militare se vor desfăşura în principal pe teritori­ile stabilite din zonele localităţilor Lunca de Jos, Sîncrăieni, Pra­­id şi Cristuru Secuiesc. Rugăm cetăţenii judeţului să respecte semnalizările şi indi­caţiile patrulelor militare. Miercurea — Ciuc, 2 iulie 1991. , Secretar, Prefect, DORII IOAN PATAKI EMERIC VOSLOBAN Declarația de la Chișinău (în pag a 2-a) ­­ e­O­Ţ­I­I­­I­E­N­E ■ IN PERIOADA 10—11 iunie 1991 a avut loc la Botoşani Simpozionul „Eminescu : carte­a*— cul­tură — civilizaţie“ ediţia a II a, organizat în ca­drul „Zilelor Eminescu“ de Inspectoratul pentru cultură şi Artă al judeţului Botoşani. Din partea Bibliotecii judeţene Harghita la acest simpozion a participat Movilău Erzsébet cu comunicarea „în­ceputurile literaturii de traducere român­o­­maghiare in Transilvania, cu atenţie deosebită la Eminescu“. Iifi DUPĂ CE va termina cu botezul tu­turor şcolilor din judeţ, Inspectoratul şcolar jude­ţean va avea, probabil, timp şi pentru a-şi schimba ştampila. Pînă atunci vom descifra încă pe ea ste­ma Republicii Socialiste România...­­ ÎN ŞEDIN­ŢA de la judeţ, din 26 iunie a ce la care a participat şi d-l prefect Pataki Emeric s-a consemnat in pro­cesul verbal absenţa reprezentanţilor presei. A­­spectul in sine nu ne deranjează, intru în activitatea noastră nu se subordonează nimănui, nici măcar domnului prefect. Ceea ce ne deranjează ţine însă de afirmaţia, nu ştim a cărui împuternicit, cum că am fi fost invitaţi la această şedinţă şi — vezi doamne — n-am catadicsit să-i dăm curs. Domnule prefect! Vă înştiinţăm, cu tot respectul, că pe noi, cei de la „Adevărul Harghitei“ nu ne-a invitat ni­meni, nicăieri. Pentru a vă convinge, întrebaţi-l pa cel ce avea îndatorirea să o facă, cu care dintre redactori a vorbit ! ■ UN NOU PARTID politic se întrezăreşte la orizont : Alianţa Civică — care a făcut ce-a făcut Şi, acum, s-a decis să se transfor­me din organizaţie apolitică în partid politic. Foar­te bine. Ce culoare va avea ? Este de presupus că vor opta pentru cea a cameleonului. Mai greu este de prevăzut cine va fi în fruntea lui : Băcanu, Bland­iana sau Cornea . . .­­ SÎNTEM transparenţi pînă-n pînzele albe. Dovada ? Primul zbor în ca­drul programului „Cer deschis“. Un zbor al încre­derii ce s-a efectuat sîmbătă şi duminică deasupra României şi Ungariei. Deocamdată. Iniţiativa noas­tră urmînd să se extindă şi pe alte continente. Da­că nici acum nu-i vom convinge pe cei circumspecţi că aici se înfăptuieşte o democraţie autentică, a­­tunci numai mister John Raţiu ne mai poate salva! 13 NUMĂRUL ŞOMERILOR, la nivelul ţării, este de circa 115—120.000. Este o cifră la care aportul judeţului nostru este încă modest, uşor peste 1000 — cu acte în regulă, g GREGORIO RIZO, o firmă serioasă, care ne încalţă cu pantofi ideali, dacă-i probezi îi cumperi precis. Dacă nu ne credeţi, te­lefonaţi la 31.20 84. ■ PlNÂ UNA-ALT­A, vizitaţi noul magazin de prezentare şi desfacere — consig­naţie — al firmei HARCOOP UNO S.R.L. Magazi­nul funcţionează în clădirea U.J.E.COOP., pe stra­da Braşovului din Miercurea-Ciuc şi este deschis zilnic între orele 10—16. Nu uitaţi să luaţi bani la dumneavoastră.­­ BIROUL DE TURISM Miercu­­rea-Ciuc vă invită într-o excursie la Istambul în perioada 7—12 iulie. Traseul se parcurge cu auto­carul. H PENTRU a rezista la un drum atît de lung e bine să vă faceţi un masaj, serviciu pe care vi-l poate efectua o persoană autorizată din blocul nr. 9 de pe strada ce duce de la Biserica Catolică spre pasarelă peste calea ferată. O DACA mergeţi la „talciocul“ (piaţa agroalimentară) din Miercurea- Ciuc — şi sîntem siguri că mergeţi din cînd în cînd —■ păziţi-vă genţile, buzunarele mai precis punga, pentru că altfel puteţi fi victimele „mangli­torilor“ omniprezenţi mai ales în înghesuială. V-o spune Stan Păţitul.

Next