Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 1991 (Anul 3, nr. 377-426)
1991-07-03 / nr. 377
! Grupul ofertant contestă licitaţia (2) Tot căutînd să descifrăm enigma, ne-am adresat şi unui jurist neutru. Un domn simpatic, cu mult simţ al umorului care a apreciat situaţia dintr-un unghi de vedere foarte personal: „Vedeţi dumneavoastră ne-a spus dînsul — dacă ar fi legalizat şi aş dori să iau în locaţie un spaţiu pentru a deschide un bordei, ce condiţii ar trebui să îndeplinesc la pregătirea de specialitate ? ! Părerea mea este că pregătirea şi competenţa profesională ar trebui avută în vedere în cazul personalului ce lucrează intr-un sector sau altul, şi nu în cazul unui om ce participă la o licitaţie“. Punctul al treilea din Hotărîrea Guvernului nr. 140/1991 se referă la preluarea integrală a personalului unităţii existente. „Conform legislaţiei în vigoare — ne spunea d-1 Petric — d-1 Bajko nu avea posibilitatea legală, de a avea angajaţi. Acest drept revine doar agenţilor economici din cadrul societăţilor comerciale“. în legătură cu părerea domniei-sale am mai solicitat şi alte opi nii. Valentin Vaida : „D-l Bajko se poate organiza într-o societate în timpul care i-a mai rămas pînă la încheierea contractului“. Bajko Gyula : „Nu aş fi putut să constitui o societate atîta vreme cît nu aveam obiectul de activitate. Acum, după licitaţie, am început să-mi pregătesc documentaţia şi sper să mă încadrez în timp“. D-1 L.G. din cadrul Direcţiei Generale a controlului financiar de stat. „Intr-adevăr, conform Decretului- Lege nr. 54/90 o Persoană fizică nu poate avea angajaţi proprii. Referindu-ne însă la Hotărârea Guvernului nr. 1228, locatorul, respectiv, cel care a scos la licitaţie obiectivul, poate asigura pentru acesta — la cerere şi contracost — o serie de servicii între care şi conducerea unor evidenţe contabile“. In sfirşit, ultimul punct contestat are în vedere, conform^aceleiaşi hotărîri, bonitatea sau garanţia materială dovedită de ofertant. In baza ei, grupul a depus documentaţia iar d-1 Bajko, nu. Dece ? ! „Pentru că d-l Breda Lukács, preşedintele comisiei de licitaţie, a susţinut că urmare a unui telex sosit din partea Departamentului turismului, garanţia materială nu se aplică pen-Continuare în pag. a 2-a Ştefana DRAGHICI „Nem vagyok turistconsult“ Problemele specifice activităţii ziarului mi-au îndreptat paşii, în ziua de 25 iunie, către Direcţia de protecţia muncii şi ocrotiri sociale a judeţului Harghita. Pe coridoarele intortochlste ale clădirii am avut norocul să întîlnesc o persoană amabilă , al cărei nume nu îl cunosc, dar căreia îi mulţumesc — ce m-a condus către biroul juriştilor. Cu aceeaşi bunăvoinţă însoţitoarea mea a adus la cunoştinţa doamnei ce se afla în birou că doream, să vorbesc cu un jurist. Replica a venit scurt şi imediat: „Nem vagyok jurisconsult“. Tinura, drăguţa şi eleganta gazdă nu binevoise să-mi arunce nici o privire darmite să mă mai întrebe cu ce probleme m-am dus şi cum mă cheamă. M-am prezentat singură şi aşa am reuşit să aflu că doamna este jurisconsult în cadrul acestei instituţii, că a avut o zi cit se poate de grea şi că ai dinsei colegi se află la o cafea. Un singur lucru am dori să mai aflăm : caree este legătura între „jurisconsul“ şi „jurisconsult“ şi dacă o zi grea — cum ne-a spus că a avut — îi scuză comportamentul în relaţia cu publicul . Doamna se numeşte Paráczki Enikő. (Ştefana Drăghic!) . Printre românii din Ungaria (1) Reportajul de faţă s-a născut la sugestia mai multor cititori ai ziarului. Iată în acest sens doar două exemple. Ascultînd anumiţi reprezentanţi ai minorităţii maghiare perpnind, chipurile, despre lipsa unor drepturi, mi-am pus şi eu următoarea intrebare — ni se adresează doamna Aurica Badiu, din Brăila — dar oare cum trăiesc românii noştri din Ungaria ? Au şi ei, aşa cum au maghiarii din România, şcoli şi grădiniţe în limba maternă, aşezăminte culturale, teatre, operă, emisiuni la televiziune în limba română, publicaţii şi edituri, biserici, au şi eu deputaţi şi senatori ? Doriţi să-mi răspundeţi ? întimplător — ne mărturiseşte profesorul Nicolae Opran, din Cluj-Napoca —■ am avut posibilitatea să citesc în urmă cu cîtăva vreme, într-un număr mai vechi (229/1990) al ziarului „Magyar Nemzet“ din Budapesta, interviul domnului Géza Entz, secretar de stat, conducătorul Secretariatului în problema maghiarilor de dincolo de graniţă de pe Ungă cabinetul preşedintelui Consiliului de Miniştri din Ungaria. Vorbind despre problema minorităţilor naţionale şi etnice din Ungaria, dînsul spunea : această problemă trebuie tratată tot la nivel european, în mod deschis, fără ca să ne situăm pe poziţia reciprocităţii în ceea ce priveşte problema minorităţilor de la noi din ţară şi cea a maghiarilor de dincolo de graniţe“. Deci, cu alte cuvinte, nu este obligatoriu ca românii din Ungaria, spre exemplu, să se bucure de aceleaşi drepturi, de aceleaşi condiţii pe care le au maghiarii din România. Iată de ce vă întreb şi eu : oare nu avem şi noi dreptul să ştim cum trăiesc românii din Ungaria, ce drepturi şi condiţii au să-şi păstreze limba şi cultura, identitatea etnică ? CITI AU FOST. CITI AU RAMAS ? Care este, de fapt, cifra exactă a românilor care trăiesc în Ungaria ? — Cine ştie câţi mai sîntem ? — ni se destăinuie doamna Rozalia Faluközi, conducătoarea Clubului român din comuna Baranta, judeţul Békés, din sud-estul Ungariei. Cu anii ne împuţinăm parcă tot mai mult, deşi ar trebui să ne înmulţim, pentru că iubim copiii şi îi aducem pe lume, să ne îmbogăţească familiile, să ne perpetueze numele şi neamul din care facem parte. într-adevăr, oare cine să mai ştie cu exactitate cîţi maigint ? Mă întreb şi eu, pentru că răspunsul la această întrebare : cîţi români trăiesc în Ungaria?, pe care am adresat-o unor locuitori din comunele Bătania şi Micherechi, din oraşul Gyula, centrul comunităţii româneşti din Ungaria, unor oficialităţi ungare, trebuie să recunosc, este deosebit de greu de formulat. Unii interlocutori îmi vorbeau de existenţa a circa 25.000 (potrivit evidenţelor co-Continuare în pag. a 3-a I COMUNICAT Informăm locuitorii judeţului nostru, că pe baza Programului de pregătire militară a unităţilor Ministerului Apărării Naţionale a României, în perioada 11—20 iulie 1991, pe teritoriul judeţului nostru vor avea loc exerciţii militare. Aplicaţiile militare se vor desfăşura în principal pe teritoriile stabilite din zonele localităţilor Lunca de Jos, Sîncrăieni, Praid şi Cristuru Secuiesc. Rugăm cetăţenii judeţului să respecte semnalizările şi indicaţiile patrulelor militare. Miercurea — Ciuc, 2 iulie 1991. , Secretar, Prefect, DORII IOAN PATAKI EMERIC VOSLOBAN Declarația de la Chișinău (în pag a 2-a) eOŢIIIENE ■ IN PERIOADA 10—11 iunie 1991 a avut loc la Botoşani Simpozionul „Eminescu : cartea*— cultură — civilizaţie“ ediţia a II a, organizat în cadrul „Zilelor Eminescu“ de Inspectoratul pentru cultură şi Artă al judeţului Botoşani. Din partea Bibliotecii judeţene Harghita la acest simpozion a participat Movilău Erzsébet cu comunicarea „începuturile literaturii de traducere românomaghiare in Transilvania, cu atenţie deosebită la Eminescu“. Iifi DUPĂ CE va termina cu botezul tuturor şcolilor din judeţ, Inspectoratul şcolar judeţean va avea, probabil, timp şi pentru a-şi schimba ştampila. Pînă atunci vom descifra încă pe ea stema Republicii Socialiste România... ÎN ŞEDINŢA de la judeţ, din 26 iunie a ce la care a participat şi d-l prefect Pataki Emeric s-a consemnat in procesul verbal absenţa reprezentanţilor presei. Aspectul in sine nu ne deranjează, intru în activitatea noastră nu se subordonează nimănui, nici măcar domnului prefect. Ceea ce ne deranjează ţine însă de afirmaţia, nu ştim a cărui împuternicit, cum că am fi fost invitaţi la această şedinţă şi — vezi doamne — n-am catadicsit să-i dăm curs. Domnule prefect! Vă înştiinţăm, cu tot respectul, că pe noi, cei de la „Adevărul Harghitei“ nu ne-a invitat nimeni, nicăieri. Pentru a vă convinge, întrebaţi-l pa cel ce avea îndatorirea să o facă, cu care dintre redactori a vorbit ! ■ UN NOU PARTID politic se întrezăreşte la orizont : Alianţa Civică — care a făcut ce-a făcut Şi, acum, s-a decis să se transforme din organizaţie apolitică în partid politic. Foarte bine. Ce culoare va avea ? Este de presupus că vor opta pentru cea a cameleonului. Mai greu este de prevăzut cine va fi în fruntea lui : Băcanu, Blandiana sau Cornea . . . SÎNTEM transparenţi pînă-n pînzele albe. Dovada ? Primul zbor în cadrul programului „Cer deschis“. Un zbor al încrederii ce s-a efectuat sîmbătă şi duminică deasupra României şi Ungariei. Deocamdată. Iniţiativa noastră urmînd să se extindă şi pe alte continente. Dacă nici acum nu-i vom convinge pe cei circumspecţi că aici se înfăptuieşte o democraţie autentică, atunci numai mister John Raţiu ne mai poate salva! 13 NUMĂRUL ŞOMERILOR, la nivelul ţării, este de circa 115—120.000. Este o cifră la care aportul judeţului nostru este încă modest, uşor peste 1000 — cu acte în regulă, g GREGORIO RIZO, o firmă serioasă, care ne încalţă cu pantofi ideali, dacă-i probezi îi cumperi precis. Dacă nu ne credeţi, telefonaţi la 31.20 84. ■ PlNÂ UNA-ALTA, vizitaţi noul magazin de prezentare şi desfacere — consignaţie — al firmei HARCOOP UNO S.R.L. Magazinul funcţionează în clădirea U.J.E.COOP., pe strada Braşovului din Miercurea-Ciuc şi este deschis zilnic între orele 10—16. Nu uitaţi să luaţi bani la dumneavoastră. BIROUL DE TURISM Miercurea-Ciuc vă invită într-o excursie la Istambul în perioada 7—12 iulie. Traseul se parcurge cu autocarul. H PENTRU a rezista la un drum atît de lung e bine să vă faceţi un masaj, serviciu pe care vi-l poate efectua o persoană autorizată din blocul nr. 9 de pe strada ce duce de la Biserica Catolică spre pasarelă peste calea ferată. O DACA mergeţi la „talciocul“ (piaţa agroalimentară) din Miercurea- Ciuc — şi sîntem siguri că mergeţi din cînd în cînd —■ păziţi-vă genţile, buzunarele mai precis punga, pentru că altfel puteţi fi victimele „manglitorilor“ omniprezenţi mai ales în înghesuială. V-o spune Stan Păţitul.