Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 2000 (Anul 12, nr. 2465-2529)

2000-07-21 / nr. 2478-2479

Adevărul Harghitei • Pagina a I-a • 21/22 iulie 2000 • Idei sunt, dar cum vor fi ele concretizate rămâne de văzut Orice localitate harghiteană are farmecul său specific, creat de mediul natural în care se află ea poziţionată şi îmbrăcat de gradul de cultură al locuitorilor săi. Aşadar, într-una din incursiunile noastre recente în nordul judeţului Harghita am poposit în comunele Sărmaş şi Corbu, respectiv oraşul-staţiune Borsec. Aici am stat de vorbă cu fiecare reprezentant nou ales al administraţiei locale despre importanţa instituţiei pe care o reprezintă în conturarea unei imagini cât mai bune despre localitatea lui. Mai exact, o discuţie pe marginea proiectelor iniţiate şi lansate în campania electorală şi a modului cum vor fi puse ele în practică. La Sărmaş sunt multe de făcut Comuna Sărmaş e aşezată pe valea Mureşului, acolo unde apele sale îmbietoare îi fac pe locuitorii ei mai energici, mai optimişti, cu credinţa că, dacă se doreşte cu adevărat, orice se poate înfăptui. Cei aproximativ 4.000 de sărmăşeni au considerat utilă schimbarea, alegându-i în fruntea Primăriei Sămaş pe domnii: Mândru Mişu - primar şi Valentin Mândru - viceprimar, ambii reprezentând, până în momentul desemnării lor în funcţie, Partidul Democrat. Din discuţiile purtate cu viceprimarul Sărmaşului, d-l Valentin Mândru, am aflat că în această localitate sunt multe de făcut, în primul rând repararea drumurilor comunale, rezolvarea alimentării cu apă la Hodoşa, precum şi realizarea unui microreleu de televiziune în colaborare cu Televiziunea din Cluj-Napoca. Şi nu în ultimul rând, rezolvarea problemei reîmproprietăririi, conform Legii 1/2000, precum şi construirea unui pod peste râul Mureş la capătul zonei Răşca, în ce măsură vor fi ele realizate, ne-a spus noul viceprimar: “Având în vedere bugetul auster al comunei, cifrat la suma de 1,7 miliarde lei, prea multe nu prea o să putem face dacă nu va fi alături de noi şi populaţia Sărmaşului Cum vor fi convinşi cetăţenii acestui mediu rural despre prioritatea unuia sau a altuia din proiecte, prin şedinţele cetăţeneşti organizate de noua administraţie locală, rămâne de văzut. Primăria Corbu - un punct forte al relansării comunei Localitatea Corbu e situată pe valea Bistricioarei, fiind chiar reşedinţa comunei Corbu, unde se află şi administraţia locală al cărei plan strategic e construit pe o comunicare eficientă între primărie şi locuitorii săi. Dar şi pe o mai bună gospodărire a resurselor de care dispune însăşi comuna. Din discuţiile avute cu primarul acestei localităţi, nou de altfel şi domnia sa în această funcţie, d-l Gheorghe Scoruş, am aflat următoarele: “Locuitorii comunei noastre doresc o schimbare în bine a situaţiei în care se află localitatea. Acest lucru a fost determinant şi în alegerile locale, alegându-mă pe mine ca nou reprezentant al administraţiei locale. Ce am să pot face, vom vedea, însă ţin să accentuez că în timpul campaniei mi-am axat strategia de revitalizare şi dezvoltare a comunei pe o mai bună administrare a banilor de la bugetul local şi nu în ultimul rând, ca un punct forte, pe dezvoltarea activităţilor anexe ale primăriei. Bineînţeles că am avut în vedere acele programe europene de dezvoltare a infrastructurii din localitate, realizate împreună cu comunele Tulgheş, Bilbor şi oraşul Borsec, de executare a lucrării de aducţiune a apei potabile şi a canalizării, precum şi refacerea drumului judeţean Corbu- Bilbor. Proiectele sunt realizate, dar ne lipseşte, în prezent, finanţarea”. în continuare, d-l Scoruş ne-a vorbit şi despre actuala situaţie în care se află clădirea primăriei, ea fiind revendicată de fostul proprietar şi chiar câştigată prin hotărâre definitivă. Astfel, noua administraţie locală, împreună cu Consiliul local Corbu, este pusă în situaţia de a alege: ori se plăteşte suma de 100 mii DM cerută de fostul proprietar, ori se face mutarea într-un alt imobil, întrucât noua clădire, care va adăposti şi cele două instituţii, se află în construcţie. Când va fi ea terminată, încă nu se ştie datorită sumei extraordinar de mari pe care o necesită o astfel de investiţie, însă, până se va ajunge la situaţia amintită, primarul comunei doreşte schimbarea imaginii despre acest mediu rural, axându-se în primul rând pe dezvoltarea anexelor gospodăreşti ale primăriei, precum şi pe atragerea unui potenţial investitor în domeniul industriei laptelui. Bineînţeles că la baza revitalizării acestei comune, cu aproximativ 1.700 de locuitori, stau şi alte idei interesante, însă cea mai importantă problemă este legată de necomunicarea dintre oamenii comunei. Căci, a conchis domnia sa, doar printr-o mai bună comunicare şi chiar o unire deplină între cetăţenii localităţilor comunei se poate face şi ceva concret, minerale şi cele termale. Poposind la administraţia locală Borsec, am stat de vorbă cu d-1 primar, Vaida Valentin Alexandru, nou şi domnia sa în această funcţie. Discuţia noastră despre rolul instituţie pe care o conduce a fost scurtă şi la obiect. D-1 primar, în ciuda faptului că a fost ales ca independent, doreşte să schimbe imaginea primăriei. Astfel, fiecare lucrător din cadrul aparatului propriu are o fişă individuală de activitate - fişa postului - pe care trebuie să o urmeze cu fidelitate. O altă idee, pusă de altfel în practică, este legată de curăţenia şi igienizarea oraşului. Se doreşte astfel ca după exemplul dat de administraţia locală să fie “constrânşi” şi locuitorii oraşului la păstrarea acesteia, “căci, a spus domnia sa, acest lucru depinde numai şi numai de noi”. în privinţa realizării acestui climat bun, există un proiect mai larg de protecţie a apelor minerale. Cea mai serioasă problemă, cu nu puţine bătăi de cap, este legată de inexistenţa locuinţelor. Această afirmaţie d-l Vaida a facut-o pe marginea situaţie în care se află mai mulţi locuitori ai staţiunii care locuiesc în fostele vile naţionalizate şi care au fost revendicate de foştii proprietari. Astfel, ceamai importantă întrebare la care Consiliul local şi primăria trebuie să dea un răspuns e legată de: ce se va face cu chiriaşii din aceste vile? Căci suma de 2 miliarde lei, cât cuprinde bugetul local, nu ajunge pentru construirea unui număr atât de mare de locuinţe. Care va fi rezolvare acestei situaţii se va vedea în timp. La Borsec, primăria vrea să fie ea însăşi un adevărat exemplu Oraşul-staţiune Borsec e cunoscut în ţară în primul rând prin apele sale