Informatia Bucureştiului, februarie 1954 (Anul 2, nr. 161-181)
1954-02-02 / nr. 161
Un an de succese pe drumul construirii comunismului Sub conducerea încercatului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, poporul sovietic a obţinut un al treilea an al celui de al cincilea plan cincinal importante succese în toate domeniile de activitate, pe calea înaintării cu succes spre comunism. Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S cu privire la rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe anul 1913 umple de o legitimă mindrie inimile popoarelor Marii Uniuni Sovietice. El stirneşte in acelaş timp bucurie şi speranţă şi în inimile tuturor celorlalte popoare iubitoare de pace, care văd în creşterea forţei materiale a Statului Sovietic o puternică chezăşie a întăririi păcii, a securităţii internaţionale şi a independenţei popoarelor din întreaga lume. Planul anual al producţiei globale a Uniunii Sovietice a fost îndeplinit in industrie, în ansamblu, in proporţie de 101 la sută. Producţia globală a întregii industrii a U.R.S.S. a crescut în 1953 cu 12 la sută in comparaţie cu 1952, şi cu 45 la sută in comparație cu 1950. Ca urmare a hotărîrilor luate de guvernul sovietic — hotărîri îndreptate spre realizarea unui avint rapid al producției bunurilor de consum popular, pentru ridicarea bunei stări materiale a poporului — ramurile industriale producătoare de bunuri de consum s-au dezvoltat, mai ales in cel de al ll-lea semestru al anului 1953, intr-un ritm mai rapid decit in 1952 si decit prevederile iniţiale ale planului, pe 1953. . Pe lingă depăşirea planului la numeroase tipuri de produse industriale — cum ar fi extracţia de petrol, gaze naturale, energie electrică, diferite maşini agricole, coloranţi şi alte chimicale etc. - s-au fabricat peste planul anual ţesături de mătase, lină şiineaţă de bumbac şi articole de mercerie, lingerie tricotată, ciorapi pentru femei şi bărbaţi, piane şi pianine, mezeluri, tapete condensat, ulei vegetal, mărgărind, paste făinoase, produse zaharoase, şampanie, tutun, ţigări, chibrituri, săpun şi mărfuri alimentare şi industriale de larg consum. In cursul anului 1953, in toate ramurile economiei naţionale s-au desfăşurat lucrări pentru dezvoltarea şi introducerea tehnicii noi, industria sovietică a construcţiilor de maşini creind in acest an aproximativ 700 de noi tipuri şi mărci de maşini şi mecanisme din cele mai importante, care asigură progresul tehnic al economiei naţionale. Rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe anul 1953 arată că s-au realizat succese de seamă şi în domeniul agriculturii. In conformitate cu hotărirea plenarei din septembrie a C.C. al P. C. U. S. ,,Cu privire la măsurile pentru dezvoltarea continuă a agriculturii U.R.S.S.". în 1953 agricultura a primit un ajutor considerabil. Suprafețele insămînțate în vederea recoltei din 1953 au sporit față de 1952 că 1.460.000 hectare. Agricultura a primit, in anul care a trecut, 139.000 de tractoare cu destinație generală și 18.000 de tractoare de prăşit, 41.000 de combine pentru cereale, etc. In acelaş timp colhozurile şi sovhozurile au primit peste 6.000.000 tone de îngrăşăminte minerale. Numărul animalelor proprietate obştească a colhozurilor a crescut simţitor. In domeniul transporturilor, planul anual pe 1953 a fost depăşit, atît în ce priveşte traficul de mărfuri pe calea ferată, cit şi în ce priveşte transporturile efectuate de flota maritimă şi fluvială şi transporturile cu autovehicule. Volumul investiţiilor capitale de stat in economia naţională a Uniunii Sovietice a reprezentat, în 1950, 104 la sută faţă de 1952. Au sporit investiţiile capitale in ramurile industriei grele, precum şi in construţia întreprinderilor din industria uşoară şi alimentară, in construcţia cultural-socială. In 1953 comerţul sovietic a continuat să si dezvolte. Pe baza noilor succese importante obţinute în dezvoltarea producţiei industriale şi agricole, guvernul Uniunii Sovietice a efectuat la 1 aprilie 1953 o nouă reducere — a şasea de la desfiinţarea sistemului cartelelor — a preţurilor de stat cu amănuntul la măsurie alimentare şi industriale. In domeniul comerţului exterior Uniunea Sovietică a continuat în 1953, ca şi in anii trecuţi, să lărgească legăturile economice cu ţările străine. In cursul anului 1953 Uniunea Sovietică a făcut comerţ cu 51 de state străine, iar cu 25 de ţări a făcut comerţ pe bază de acorduri comerciale pe termen de un an şi de mai mulţi ani. S-au încheiat, pentru prima oară in anii de după război, acorduri privind schimbul de mărfuri cu India, Franţa, Argentina, Grecia şi Islanda. Anul trecut s-a realizat îmbunătăţirea continuă a situaţiei materiale şi ridicarea nivelului cultural al muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor. Venitul naţional al U.R.S.S. a crescut în 1953 cu 8 la sută în comparaţie cu 1952. Prin creşterea salariului nominal, reducerea preţurilor la mărfurile de consum popular, creşterea ajutoarelor şi înlesnirilor în contul statului, veniturile reale ale muncitorilor şi funcţionarilor, socotite pe cap de om, au crescut într-un an cu peste 13 la sută. Veniturile colhozurilor şi colhoznicilor au crescut in 1953 cu peste 13 miliarde ruble. In cursul anului trecut a continuat să se dezvolte construcţia culturală şi a crescut nivelul cultural al poporului sovietic. In acelaşi timp a continuat să se extindă reţeaua de spitale, case de naştere, dispensare şi alte instituţii sanitare, precum şi de sanatorii şi case de odihnă. Poporul nostru preţuieşte din inimă succesele obţinute de poporul sovietic şi vede în ele o premiză a întăririi legăturilor economice şi comerciale dintre popoarele rorkin şi sovietic. El salută cu căldură mărite victorii obţinute de oamenii sovietici in cursul anului trecut şi le urează noi succese pe drumul construirii comunismului. PRESIUNI PUTERNICE EXERCITATE DE STATELE UNITE ASUPRA CERCURILOR GUVERNANTE ITALIENE ROMA 2 (Agerpres). — Comentînd situaţia politică din Itala, organele de presă din America recunosc fără voia lor că S.U.A. exercită presiuni asupra cercurilor guvernante italiene. Ziarul „New York Herald Tribune“ cere o „discuţie deschisă a funcţionarilor americani şi englezi cu conducătorii partidelor italiene de centru pentru a-i obliga pe aceştia să renunţe la orice politică de aşteptare şi pentru a-i convinge să creeze un front comun împotriva devierii spre stînga..." Revista „United States News and World Report" scrie: „Statele Unite au propus Italiei următoarea alegere : să bareze drumul comunismului ori să se aştepte la o reducere considerabilă a ajutorului american, atît militar, cît şi economic Reprezentanţii americani la Roma au avertizat guvernul italian şi industria italiană că comenzile militare americane pot fi anulate în caz de necesitate... Aşadar, scopul urmărit de Statele Unite este de a exercita presiuni asupra guvernului italian şi asupra industriei italiene“. Revista reproduce citate din raportul unui „observator american" care a inspectat o uzină militară italiană. In acest raport se spuune printre altele : „Poliţia secretă italiană colaborează cu direcţia uzinei în activitatea ei pentru descoperirea activiştilor comunişti. Comuniştii descoperiţi sunt concediaţi pentru încălcarea disciplinei sau din alte motive, fără a se face însă referiri la faptul că sunt comunişti. Cei care nu pot fi concediaţi sunt trecuţi în altă funcţie dacă sunt şefi de ateliere sau dacă îndeplinesc multei avînd o importanţă deosebit de mare". Pe de altă parte, ziarul „Il Paese” anunţă că încă în ajunul căderii guvernului Fanfani, ambasadoarea S.U.A. în Italia, Claire Boothe Luce a avut o serie de consultări cu liderul monarhist Corelli, şeful partidului social-democrat Salagat, liderul liberal Villabruna şi republicanul Rea!» pentru a le cere să favorizeze o rezolvare a cazei guvernamentale italiene în sensul dorit de departamentul de stat american. In legătură cu aceasta, ziarul „Unita“ pune următoarea întrebare : „Italienii vor să știe cu ce drept intervine ambasadoarea unei puteri străine pe calea unor „consultări“ în rezolvarea crizei guvernamentale?". Ţările arabe nu vor participa la realizarea planurilor militare americano - engleze — Declaraţia locţiitorului primului ministru al Egiptului — CAIRO 2 (Agerpres). — TASS transmite ■ După cum a declarat intr-un interviu acordat corespondentului ziarului „Al- Gumharia" Gamal Abdel Nasser, locţiitorul primului ministru al Egiptului, ţările arabe nu vor participa la realizarea planurilor militare ,,defensive" anglo-americane în Orientul Mijlociu. Nu se va găsi nici un arab, a spus el, care să sprijine ideea participării la asemenea planuri. Ca răspuns la cererea corespondentului de a comenta declaraţia făcută laWashington de preşedintele Turciei, Bhyar, care a arătat că ,,flancul răsăritean al Turciei este o regiune deschisă în sistemul de apărare a occidentului". Abdel Nasser a declarat că asemenea declaraţii nu se fac pentru prima dată şi că ele nu vor induce în eroare ţările Orientului Mijlociu. In toate aceste declaraţii, a spus el, se vorbeşte despre un singur lucru — despre aşa numita .,apărare şi securitate a lumii libere". Dar, a continuat Nasser, ,,In ce măsură poate fi de ajutor popoarelor Orientului Mijlociu participarea la aceste planuri de apărare, finind seamă în special de făptui că ţările acestei lumi libere fac totul pentru a-şi menţine dominaţia asupra acestei regiuni şi pentru a continua să o ocupe cu ajutorul forţelor armate?... Sarcina primordială a popoarelor arabe este eliberarea de sub jugul imperialist şi în special de sub ocupaţia engleză". Subliniind că de această dată popoarele ţărilor arabe ,-unii se vor lăsa înşelate prin promisiuni goale" de către puterile imperialiste aşa cum s-a intimplat în trecut, Nasser a declarat: „In prezent, arabii au ajuns in faza maturităţii şi nu pot fi nici intimidaţi prin ameninţări şi nici înşelaţi prin promisiuni mincinoase". Grevele muncitorilor electricieni din Anglia LONDRA 2 (Agerpres). După cum relatează agenţia Reuter, în întreaga Anglie continuă grevele muncitorilor electricieni în sprijinul revendicărilor lor privitoare la salarii. După greva electricienilor din Londra, la 1 februarie 1.500 muncitori electricieni din regiunea Merseyside au declarat o grevă de o săptămână. Potrivit hotărîrîi sindicatului muncitorilor electricieni, în fiecare săptămînă vor declara grevă pe rînd electricienii din diferite centre industriale ale ţării. Ziarul „Daily Worker” anunţă că numeroase organizaţii sindicale şi-au exprimat solidaritatea cu greviştii. Ziarul anunţă de asemenea că lupta muncitorilor electricieni a înregistrat un prim succes. Sindicatul electricienilor a încheiat contracte cu mai multe întreprinderi care au admis mărirea salariilor cerută de muncitori. Programul electoral al poporului HELSINKI 2 (Agerpres). — TASS transmite: In legătură cu alegerile pentru Seim care vor avea loc la 7 şi 8 martie, presa progresistă a publicat programul electoral al Uniunii democrate a poporului finlandez (U.D.P.F.). Programul conţine o analiză a situaţiei interne şi formulează sarcinile imediate pentru care va lupta U.D.P.F. In program se subliniază că la apropiatele alegeri se va rezolva problema orientării principale a politicii externe şi interne a Finlandei şi că interesele poporului finlandez cer legături de prietenie cu Uniunea Sovietică, cea mai bună garanţie a existen Uniunii democrate finlandez ei independente şi a succeselor , naţiunii finlandeze. ■ Guvernul Finlandei, se spune în program, este obligat să apere drepturile democratice ale poporului, să împiedice deprecierea banilor. Politica economică trebuie dusă în conformitate cu interesele marii majorităţi a poporului. Este necesar să se apere cultura finlandeză, să se interzică propaganda de război. In încheierea programului, Uniunea democrată a poporului finlandez cheamă pe alegători să voteze pentru candidaţii care luptă pentru pace şi independenţa Finlandei şi care acţionează în interesul păturilor sărace ale populaţiei. Şomajul este în creştere in Canada OTTAWA 2 (Agerpres). Şomajul este in creştere in Canada. După cum arată ziarul englez „Times", potrivit statisticilor oficiale, in Canada există actualmente 386.066 şomeri, cu 100.903 mai mult decit in aceeaşi perioadă a anului trecut. In ultimele trei săptămâni au fost înregistrați 39.000 noi şomeri. Un candidat „reprezentativ"... PARIS 2 (Agerpres). — Ziarul „Humanité" relatează că 1. Parnell Thomas, fost preşedinte al comisiei pentru cercetarea activităţilor antiamericane, a anunţat că intenţionează să candideze din partea partidului republican în alegerile pentru Congres. După cum se știe, Thomas a fost condamnat pînă acum de două ori la închisoare pentru corupţie, mită şi trafic de influenţă. Thomas a precizat in schimb că îşi va baza campania sa electorală pe un program de luptă indîrjită împotriva comunismului". ORMAŢIA BUCUREŞTIULUI »*hawagacArr-rgrar,.Eg 1..u.. •• .cAm»»...3 Conferinţa de la Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri Proiectul Guvernului Sovietic cu privire la tratatul de pace cu Germania BERLIN 2 (Agerpres). — TASS transmite proiectul Guvernului Sovietic privitor la tratatul de pace cu Germania. Cu toate că de la terminarea războiului cu Germania au trecut aproape nouă ani, Germania nu are încă un tratat de pace, este dezmembrată, continuă să se afle într-o poziţie de inegalitate în drepturi faţă de alte state. Este necesar să se pună capăt acestei situaţii anormale. Acest lucru corespunde năzuinţelor tuturor popoarelor iubitoare de pace. Fără încheierea cît mai grabnică a tratatului de pace cu Germania nu se poate asigura o atitudine justă faţă de interesele naţionale legitime ale poporului german. Încheierea tratatului de pace cu Germania are o mare însemnătate pentru consolidarea păcii în Europa. Tratatul de pace cu Germania va permite soluţionarea definitivă a problemelor care s-au ivit în urma celui de al doilea război mondial. Statele din Europa care au avut de suferit de pe urma agresiunii hitleriste, şi îndeosebi vecinii Germaniei sunt vital interesaţi în soluţionarea acestor probleme. încheierea tratatului de pace cu Germania va contribui la îmbunătăţirea situaţiei internaţionale în ansamblul ei şi prin aceasta va contribui la stabilirea unei păci trainice. Necesitatea de a grăbi încheierea tratatului de pace cu Germania este dictată de faptul că primejdia refacerii militarismului german care a dezlănţuit două războaie mondiale, nu a fost înlăturată, deoarece nu au fost încă îndeplinite hotărîrile corespunzătoare ale conferinţei de la Potsdam. Tratatul de pace cu Germania trebuie să asigure înlăturarea posibilităţi reînvierii militarismului german şi a agresiunii germane. încheierea tratatului de pace cu Germania va stabili pentru poporul german condiţii trainice de pace, va contribui la dezvoltarea Germaniei ca stat unit, independent, democrat şi iubitor de pace, în conformitate cu hotărîrile de la Potsdam şi va asigura poporului german posibilitatea colaborării paşnice cu celelalte popoare. Pornind de la aceasta, Guvernele Uniunii Sovietice, Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii şi Franţei au hotărît să treacă neîntîrziat la elaborarea tratatului de pace cu Germania. Guvernele U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Franţei consideră că pregătirea tratatului de pace trebue să fie înfăptuită cu participarea Germaniei reprezentată printr-un guvern al întregii Germanii şi că tratatul de pace cu Germanii trebue să fie elaborat pe următoarele baze : Bazele tratatului de pace cu Germania Participanţi Marea Britanie, Uniunea Sovietică, S.U.A., Franţa, Polonia, Cehoslovacia, Belgia, Olanda şi celelalte state care au participat cu forţele lor armate la războiul împotriva Germaniei. Clauze politice 1. — Germania este restabilită ca stat unit. Prin aceasta se pune capăt dezmembrării Germaniei, iar Germania unită capătă posibilitatea de a se dezvolta ca stat independent, democrat şi iubitor de pace. 2. — Toate forţele armate ale puterilor de ocupaţie trebue să fie retrase din Germania cel mai tîrziu un an după Intrarea în vigoare a tratatului de pace. Concomitent, vor fi lichidate toate bazele militare străine de pe teritoriul Germaniei. 3. — Poporului german trebuie să i se asigure drepturi democratice pentru ca toate persoanele care se află sub jurisdicţie germană, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie, să se bucure de drepturile omului şi de libertăţile fundamentale, inclusiv libertatea cuvîntului, a presei, a cultului religios, a convingerilor politice şi a întrunirilor. 4. — In Germania trebuie să fie asigurată libera activitate a partidelor şi organizaţiilor democratice, acordîndu-li-se dreptul de a-şi soluţiona în mod liber chestiunile interne, de a ţine congrese şi adunări, de a se bucura de libertatea presei şi publicaţiilor. 5. — Pe teritoriul Germaniei nu trebuie să fie admisă existenţa unor organizaţii potrivnice democraţiei şi cauzei menţinerii păcii. 6. — Tuturor foştilor militari ai armatei germane, inclusiv ofiţerilor şi generalilor, tuturor foştilor nazişti, cu excepţia acelora care execută pedepse judiciare, pentru crimele săvârşite de ei, trebue să li se acorde drepturi cetăţeneşti şi politice egale cu cele ale tuturor celorlalţi cetăţeni germani pentru a putea participa la construirea unei Germanii democratice şi iubitoare de pace. 7. — Germania se obligă să nu intre în nici-o coaliţie sau alianţă militară îndreptată împotriva oricăreia din puterile care au participat cu forţele lor armate la războiul împotriva Germaniei. 8. — Nu se vor impune Germaniei nici-un fel de obligaţii cu caracter politic sau militar, decurgînd din tratate sau acorduri încheiate de guvernele Republicii Federale Germane și Republicii Democrate Germane înainte de semnarea tratatului de pace cu Germania și de unificarea Germaniei într-un stat unit. Teritoriul Teritoriul Germaniei este delimitat de frontierele stabilite prin hotărîrile conferinţei de la Potsdam a marilor puteri. Clauze economice 1. — Germaniei nu i se vor impune nici un fel de restricţii în dezvoltarea economiei ei de pace, care trebuie să servească la creşterea bunei stări a poporului german. De asemenea, Germaniei nu i se vor impune nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte comerţul cu celelalte ţări, navigaţia maritimă şi accesul la pieţele mondiale. 2. Germania este scutită complet de plata datoriilor de stat postbelice către S.U.A., Marea Britanie, Franţa şi U.R.S.S. cu excepţia datoriilor rezultînd din obligaţii comerciale. Clauze militare î. — Germania va fi autorizată să dispună de forţe armate naţionale proprii (terestre, aeriene, navale) necesare pentru apărarea ţării. Proporţiile acestor forţe armate vor fi limitate în conformitate cu sarcinile cu caracter intern, de apărare locală a frontierelor şi de apărare antiaeriană. 2. Germania este autorizată să producă materiale şi mijloace tehnice militare, a căror cantitate sau tipuri nu trebue să depăşească limitele necesare pentru forţele armate stabilite pentru Germania prin tratatul de pace. Germania şi Organizaţia Naţiunilor Unite Statele care au încheiat tratatul de pace cu Germania vor sprijini cererea Germaniei de a fi admisă ca membră în Organizata Naţiunilor Unite. DSSDP3 mărirea tratsiuiii de pace cu Germania si deasasarea unei conferinte de pace pentru trataim de pace cu Germania In conformitate cu înţelegerea realizată anterior între guvernele S.U.A., Angliei, Franţei şi U.R.S.S. în problema procedurii pregătirii tratatului de pace cu Germania 1. — Să fie însărcinaţi adjuncţii miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri ca în curs de trei luni să pregătească proiectul tratatului de pace cu Germania. 2. — Să dea posibilitate statelor aliate, care au participat cu forţele lor armate la războiul împotriva Germaniei să-şi expună poziţia în problema tratatului de pace cu Germania In timpul pregătirii proiectului tratatului de pace. 3. — Să se prevadă o participare corespunzătoare a reprezentanţilor Germaniei la toate fazele pregătirii tratatului de pace. Pînă la constituirea unui guvern provizoriu al întregii Germanii, la pregătirea proiectului tratatului de pace cu Germania vor participa rerezertanţi ai guvernelor existente în Germania răsăriteană şi Germania occidentală. 4. Să fie convocată în termen de şase luni, şi în orice caz nu mai tîrziu de octombrie 1954, conferinţa de pace pentru examinarea proiectului de tratat de pace cu Germania, conferinţă la care să participe statele interesate corespunzătoare, precum şi reprezentanţi ai Germaniei. BERLIN 2 (Agerpres). — Şedinnţa dinn 1 februarie a Conferinţei miniştrilor afacerilor externe a avutde la reşedinţa înaltului comisar al U.R.S.S. In Germania de pe „Unter den Linden“. Şedinţa a fost prezidată de V. M. Molotov. Miniştrii au continuat discutarea celui de al doilea punct de pe ordinea de zi — „Problema germană Şi sarcinile asigurării securităţii europene” Bidault a făcut observaţii în legătură cu problema în discuţie. Ela confirmat din nou că este de acord cu principalele puncte ale planului propus de Eden în şedinţa miniştrilor din 29 ianuarie. Bidault a afirmat că acest plan poate fi luat ca bază de discuţii, şi şi-a rezervat dreptul de a face observaţii suplimentare în cursul dezbaterilor. Deocamdată, a spus Bidault, mă voi limita la observaţii în legătură cu problema componenţei comisiei de control prevăzută de planul lui Eden. După cum se ştie, potrivit acestui plan, această comisie trebuie să fie alcătuită din reprezentanţi ai celor patru puteri cu sau fără participarea unor persoane neutre şi să-şi exercite controlul asupra desfăşurării alegerilor în întreaga Germanie. Bidault a declarat că el preferă ca din Comisia de control să facă parte reprezentanţi ai unor ţări neutre ceea ce, după cum a declarat el, ar înlesni aplicarea principiului majorităţii la adoptarea hotărîrilor în cadrul acestei Comisii. Bidault s-a ocupat apoi de declaraţia făcută de V. M. Molotov în şedinţa din 30 ianuarie în care au fost expuse primele observaţii ale delegaţiei sovietice în legătură cu planul lui Eden, Bidault a declarat că în ceea ce priveşte observaţiile lui Molotov el consideră drept un „element pozitiv” faptul că în ele s-a acordat importanţă tinerii Şedinţa din unor alegeri libere în întreaga Germanie. Totodată Bidault a încercat să creeze impresia că pe baza propunerilor lui Eden ar putea fi asigurate alegeri cu adevărat libere. Ministrul afacerilor externe al Franţei s-a ocupat în continuare de declaraţia lui V. M. Molotov care a arătat că părerea guvernului sovietic este ca în urma alegerilor în întreaga Germanie, statul german să fie cu adevărat liber şi să aibă cu adevărat mînă liberă, atît în politica sa internă cît şi în cea externă. După cum a arătat în declaraţia sa din 30 ianuarie V. M. Molotov, acest lucru nu reiese din planul lui Eden. Bidault a airmat totuşi că cererea formulată de delegaţia sovietică ar corespunde tezelor susţinute de puterile occidentale în notele adresate de ele Uniunii Sovietice în ultimii doi ani. Bidault a declarat că după cum înţelege el, în planul lui Eden nu este vorba de extinderea în mod automat asupra întregii Germanii a obligaţiilor politice externe semnate de guvernul de la Bonn, inclusiv tratatul de la Paris cu privire la includerea Germaniei în „Comunitatea defensivă europeană“. El a adăugat că Franţa nu condiţionează unificarea Germaniei de intrarea acesteia în „comunitatea defensivă“, însă pe de altă parte nu consideră posibil să interzică Germaniei acest lucru. Bidault a subliniat din nou că sprijină acele articole ale planului Eden, care prevăd ca puterile de ocupaţie să exercite un control total atît asupra pregătirii alegerilor în Germania cît şi asupra ţinerii lor, articole inspirate de neîncrederea în forţele democrate germane. In ciuda faptelor Bidault a apărat acordul de la Bonn ca pe un acord care ar urmări grăbirea încheierii tratatului de pace cu Germania, deşi este îndeobşte cunoscut că acest acord consfinţeşte pe termen 1 februarie lung drepturile S.U.A., Angliei şi Franţei ca puteri de ocupaţie în Germania occidentală. Eden, care a luat cuvîntul după Bidault a declarat că în formularea punctului 2 al ordinei de zi pe care miniştrii îl discută în prezent, problema germană este legată de problema asigurării securităţii europene. Aceasta, a spus Eden, este redactarea domnului Molotov şi eu sunt cu totul de acord că este just ca aceste două probleme să fie puse într-o asemenea ordine. Rezolvarea problemei germane, a spus el, trebuie să includă garantarea securităţii europene. Sîntem obligaţi cu toţii să dăm poporului german posibilitatea de a trăi în condiţii de libertate şi democraţie pentru ca el să-şi poată ocupa locul în rîndul popoarelor iubitoare de pace din lume. Acest principiu a fost inclus în acordul de la Potsdam şi domnul Molotov a amintit de el la 25 ianuarie. Sîntem obligaţi să sprijinim acest principiu, dar aceasta nu înseamnă că toate clauzele acordului de la Potsdam pot îi aplicate astăzi. Eden a declarat că este de acord că sunt necesare garanţii împotriva unei noi agresiuni germane şi a afirmat că în problema germană ţelurile celor patru puteri sunt identice. Intre noi, a declarat Eden, sunt divergenţe numai în ceea ce priveşte felul în care trebue realizate aceste ţeluri. Eden a spus că intenţia puterilor occidentale este de a include Germania în rîndul popoarelor iubitoare de pace susţinînd că calea spre aceasta ar trece prin crearea „comunităţii defensive europene“. Repetînd vechile argumente de mult cunoscute şi de mult respinse în sprijinul „comunităţii defensive europene”, Eden a afirmat că ea ar avea un caracter defensiv, că nu ar servi la pregătirea agresiunii împotriva Uniunii Sovietice şi că nu ar urmări reînvierea militarismului german. Rezumînd, după cum s-a exprimat el, poziţiile celor trei puteri occidentale, Eden a declarat că ele nu pot reveni „la sistemul de control cvadripartit“ prevăzut de acordul de la Potsdam, şi consideră că „unirea Germaniei cu alte ţări din Europa" este mai rezonabilă. Eden a declarat că nu intenţionează să ceară ca guvernul întregii Germanii să fie legat anticipat de obligaţia de a adera la tratatul ,cu privire la „comunitatea defensivă europeană”, sau de orice alte obligaţii internaţionale. El a adăugat însă că, după cum consideră puterile occidentale, guvernul întregii Germanii „va dori să facă acest lucru". Referindu-se la observație lui V. M. Molotov în legătură cu faptul că propunerile în legătură cu alegerile în întreaga Germanie prevăzute de planul englez păcătuiesc prin neîncrederea faţă de forţele democratice germane, Eden a continuat să insiste ca alegerile în întreaga Germanie să fie pregătite şi ţinute sub controlul puterilor de ocupaţie, şi a încercat să dovedească că astfel de alegeri ar putea servi ca un mijloc de exprimare reală a voinţei poporului german. In continuarea şedinţei V. M. Molotov a făcut o declaraţie în legătură cu „problema germană şi sarcinile asigurării securităţii europene“. După ce şi-a încheiat declaraţia, V. M Molotov a remis miniştrilor afacerilor externe ai Angliei, Franţei şi S.U.A. textele a două propuneri ale delegaţiei sovietice, proiectul Guvernului Sovietic „privitor la pregătirea tratatului de pace cu Germania” şi „despre pregătirea tratatului de pace cu Germania şi convocarea unei conferinţe de pace în legătură cu tratatul de pace cu Germania”. Cu aceasta şedinl a luat sfîrşit. J Val de teroare dezlănţuit împotriva partizanilor păcii din Portugalia LONDRA 2 (Agerpres) Ziarul „Daily Worker” anunţă din Lisabona ca in ultimul timp polipa dictatorului portughez Salazar a dezlănţuit un val de teroare împotriva partizanilor păcii din Portugalia. Cunoscuta scriitoare Maria Lamas arestată acum o lună la înapoierea ei de la sesiunea Consiliului mondial al păcii de la Viena, continuă să se afle sub stare de arest şi nu i se permite să-şi vadă avocaţii. Odată cu Lamas au fost arestate şi alte 50 persoane care veniseră să o salute la sosirea ei pe aeroport. Printre aceştia se află arhitectul Keil do Amarai, fost preşedinte al uniunii arhitecţilor, profesorul Antonio Jose Sáraivá, autorul ,,Istoriei culturii portugheze", inginerul Joaquim Angelo Rodriguez, pictoriţa Maria Keil, sculptorul Vasco de Conceicao, poetul Alexandre O’Neil şi scriitorul Jaime Cortezao. De asemenea acum citeva zile au fost arestaţi trei tineri portughezi care participaseră in vara anului trecut la Festivalul mondial al tineretului de la Bucureşti. AVOCATUL SOŢILOR ROSENBERG A FOST GĂSIT MORT IN APARTAMENTUL SĂU NEW YORK 2 (Agerpres). France Presse transmite că Emanuel Bloch, avocatul soţilor Rosenberg a fost găsit sîmbăta mort în apartamentul său. Potrivit agenţiei France Presse, moartea lui Emanuel Bloch s-ar datora unui atac de cord. După cum se ştie, acest curajos luptător împotriva fascismului din S.U.A. — căruia i-au căzut victimă soţii Rosenberg — a fost la rîndul său persecutat fără milă. Nu demult organizaţia reacţionară a avocaţilor din New York a cerut ralierea din barou a lui Bloch. Avocatul Bloch a fost tutorele copiilor lui Julius și Ethel Rosenberg. Descoperirea unui vast complot destinat să răstoarne regimul actual al Guatemalei GUATEMALA CITY 2 (Agerpres). France Presse transmite că la 29 ianuarie guvernul Guatemalei a dat publicităţii un comunicat in care anunţă descoperirea unui vast complot destinat să răstoarne regimul actual al Guatemalei cu ajutorul străinătăţii. Comunicatul arată că in acest complot sunt implicaţi generalul Anastasia Somoza, preşedintele statului Nicaragua, şi fiul său Anastasio Somoza Debayle, precum şi o serie de oameni politici din Guatemala, printre care şi generalul Miguel Idigoras Fuentes, fost candidat la preşedinţia republicii. Comunicatul arată că un ofiţer american în retragere, colonelul Carl Studer, actualmente in serviciul companiei americane ,,United Fruit", a fost însărcinat cu elaborarea planurilor de invazie a teritoriului Guatemalei. Aceste planuri prevedeau acţiuni simultane în mai multe puncte ale ţării. ■ debarcări pe coasta Pacificului și ocuparea unor aeroporturi situate in diferite puncte strategice. Mari manifestaţii antifranchiste la Madrid — Ziarul falangist „Arriba” a fost ars de demonstranţi — LONDRA 2 (Agerpres). — După cum transmit agenţiile Associated Press şi Reuter, manifestaţiile studenţeşti antibritanice de la Madrid , puse la cale de autorităţile franchiste s-au transformat în demonstraţii antifranchiste. Mulţimea a profitat de acest prilej pentru a-şi exprima mînia împo- triva regimului fascist al lui Franco. Poliţia a atacat pe manifestanţi rănind grav 20 de persoane. In urma acestui atac poliţienesc la 26 ianuarie 3 000 de studenţi au manifestat în semn de protest pe străzile Madridului. Numeroase chioşcuri cu ziare au fost luate cu asalt şi mulţimea a ars toate exemplarele din ziarul falangist „Arriba". Cîteva sute de studenţi s-au adunat în faţa clădirii postului de radio Madrid protestînd împotriva relatării false asupra demonstraţiilor, transmisă din ordinul autorităţilor franchiste. Cînd poliţia a atacat pe manifestanţi cu bastoane de cauciuc, studenţii au răspuns aruncînd cu pietre La 27 ianuarie a avut loc o noua manifestaţie în faţa universităţii din Madrid in cursul căreia mai multe sute de studenţi au protestat împotriva modului în care presa şi radioul handlist au relatat despre manifestaţiile din ultimele zile Poliţia a intervenit efectuînd numeroase arestări.