Informatia Bucureştiului, februarie 1954 (Anul 2, nr. 161-181)

1954-02-02 / nr. 161

Un an de succese pe drumul construirii comunismului S­ub conducerea încercatului Par­tid Comunist al Uniunii Sovie­tice, poporul sovietic a obţinut un al treilea an al celui de al cinci­lea plan cincinal importante succese în toate domeniile de activitate, pe calea înaintării cu succes spre co­munism. Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S cu privire la rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei na­ţionale a U.R.S.S. pe anul 191­3 um­ple de o legitimă mindrie inimile po­poarelor Marii Uniuni Sovietice. El stirneşte in acelaş timp bucurie şi speranţă şi în inimile tuturor celor­lalte popoare iubitoare de pace, care văd în creşterea forţei materiale a Statului Sovietic o puternică cheză­şie a întăririi păcii, a securităţii in­ternaţionale şi a independenţei po­poarelor din întreaga lume. Planul anual al producţiei globale a Uniunii Sovietice a fost îndepli­nit in industrie, în ansamblu, in pr­oporţie de 101 la sută. Producţia globală a întregii industrii a U.R.S.S. a crescut în 1953 cu 12 la sută in comparaţie cu 1952, şi cu 45 la sută in comparație cu 1950. Ca urmare a hotărîrilor luate de guvernul sovietic — hotărîri îndrep­tate spre realizarea unui avint ra­pid al producției bunurilor de con­sum popular, pentru ridicarea bunei stări materiale a poporului — ra­murile industriale producătoare de bunuri de consum s-au dezvoltat, mai ales in cel de al ll-lea semes­tru al anului 1953, intr-un ritm mai rapid decit in 1952 si decit prevede­rile iniţiale ale planului, pe 1953. . Pe lingă depăşirea planului la nu­meroase tipuri de produse indus­triale — cum ar fi extracţia de pe­trol, gaze naturale, energie electri­că, diferite maşini agricole, coloranţi şi alte chimicale etc. - s-au fabri­cat peste planul anual ţesături de mătase, lină şi­­ine­aţă de bumbac şi articole de mercerie, lingerie tri­cotată, ciorapi pentru femei şi băr­baţi, piane şi pianine, mezeluri, tap­­ete condensat, ulei vegetal, mărgări­nd, paste făinoase, produse zaha­roase, şampanie, tutun, ţigări, chi­brituri, săpun şi mărfuri alimentare şi industriale de larg consum. In cursul anului 1953, in toate ramurile economiei naţionale s-au desfăşurat lucrări pentru dezvoltarea şi introducerea tehnicii noi, industria sovietică a construcţiilor de maşini creind in acest an aproximativ 700 de noi tipuri şi mărci de maşini şi mecanisme din cele mai importante, care asigură progresul tehnic al e­­conomiei naţionale. Rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei na­ţionale a U.R.S.S. pe anul 1953 arată că s-au realizat succese de seamă şi în domeniul agriculturii. In confor­mitate cu hotărirea plenarei din sep­tembrie a C.C. al P. C. U. S. ,,Cu privire la măsurile pentru dezvolta­rea continuă a agriculturii U.R.S.S.". în 1953 agricultura a primit un a­­jutor considerabil. Suprafețele insămînțate în vederea re­coltei din 1953 au sporit față de 1952 că 1.460.0­00 hectare. Agricultura a primit, in anul care a trecut, 139.000 de tractoare cu destinație ge­nerală și 18.000 de tractoare de pră­şit, 41.000 de combine pentru ce­reale, etc. In acelaş timp colhozu­rile şi sovhozurile au primit peste 6.000.000 tone de îngrăşăminte mi­nerale. Numărul animalelor proprie­tate obştească a colhozurilor a cres­cut simţitor. In­ domeniul transporturilor, planul anual pe 1953 a fost depăşit, atît în ce priveşte traficul de mărfuri pe calea ferată, cit şi în ce priveşte transporturile efectuate de flota ma­ritimă şi fluvială şi transporturile cu autovehicule. Volumul investiţiilor capitale de stat in economia naţională a Uniu­nii Sovietice a reprezentat, în 1950, 104 la sută faţă de 1952. Au sporit investiţiile capitale in ramurile in­dustriei grele, precum şi in constru­­ţia întreprinderilor din industria u­­şoară şi alimentară, in construcţia cultural-socială. In 1953 comerţul sovietic a conti­nuat să si dezvolte. Pe baza noilor succese importante obţinute în dez­voltarea producţiei industriale şi a­­g­ricole, guvernul Uniunii Sovietice a efectuat la 1 aprilie 1953 o nouă reducere — a şasea de la desfiinţa­rea sistemului cartelelor — a preţu­rilor de stat cu amănuntul la mă­­surie alimentare şi industriale. In domeniul comerţului exterior Uniunea Sovietică a continuat în 1953, ca şi in anii trecuţi, să lăr­gească legăturile economice cu ţările străine. In cursul anului 1953 Uniu­nea Sovietică a făcut comerţ cu 51 de state străine, iar cu 25 de ţări a făcut comerţ pe bază de acorduri comerciale pe termen de un an şi de mai mulţi ani. S-au încheiat, pentru prima oară in anii de după război, acorduri privind schimbul de măr­furi cu India, Franţa, Argentina, Gre­cia şi Islanda. Anul trecut s-a realizat îmbună­tăţirea continuă a situaţiei materiale şi ridicarea nivelului cultural al muncitorilor, ţăranilor şi intelectua­lilor. Venitul naţional al U.R.S.S. a crescut în 1953 cu 8 la sută în com­paraţie cu 1952. Prin creşterea sala­riului nominal, reducerea preţurilor la mărfurile de consum popular, creş­terea ajutoarelor şi înlesnirilor în contul statului, veniturile reale ale muncitorilor şi funcţionarilor, soco­tite pe cap de om, au crescut în­­tr-un an cu peste 13 la sută. Veni­turile colhozurilor şi colhoznicilor au crescut in 1953 cu peste 13 miliarde ruble. In cursul anului trecut a continuat să se dezvolte construcţia culturală şi a crescut nivelul cultural al po­porului sovietic. In acelaşi timp a continuat să se extindă reţeaua de spitale, case de naştere, dispensare şi alte instituţii sanitare, precum şi de sanatorii şi case de odihnă. Poporul nostru preţuieşte din ini­mă succesele obţinute de poporul so­vietic şi vede în ele o premiză a întăririi legăturilor economice şi co­merciale dintre popoarele rorkin şi sovietic. El salută cu căldură mărite victorii obţinute de oamenii sovietici in cursul anului trecut şi le urează noi succese pe drumul construirii comunismului. PRESIUNI PUTERNICE EXERCITATE DE STATELE UNITE ASUPRA CERCURILOR GUVERNANTE ITALIENE ROMA 2 (Agerpres). — Comentînd situaţia politică din Itala, organele de presă din America recu­nosc fără voia lor că S.U.A. exercită presiuni asupra cercurilor guvernante italiene. Ziarul „New York Herald Tribune“ cere o „discuţie deschisă a funcţiona­rilor americani şi en­glezi cu conducă­torii partidelor italiene de centru pen­tru a-i obliga pe aceştia să renunţe la orice politică de aşteptare şi pentru a-i convinge să creeze un front comun îm­potriva devierii spre stînga..." Revista „United States News and World Report" scrie: „Statele Unite au propus Italiei următoarea alegere : să bareze drumul comunismului ori să se aştepte la o reducere considera­bilă a ajutorului american, atît militar, cît şi economic Reprezentanţii ameri­cani la Roma au avertizat guvernul italian şi industria italiană că comen­zile militare americane pot fi anulate în caz de necesitate... Aşa­dar, scopul urmărit de Statele Unite este de a exercita presiuni asupra guvernului italian şi asupra industriei italiene“. Revista reproduce citate din raportul unui „observator american" care a ins­pectat o uzină militară italiană. In acest raport se spuune printre altele : „Poliţia secretă italian­ă colaborează cu direcţia uzinei în activitatea ei pentru descoperirea activiştilor comunişti. Co­muniştii descoperiţi sunt concediaţi pentru încălcarea disciplinei sau din alte motive, fără a se face însă refe­riri la faptul că sunt comunişti. Cei care nu pot fi concediaţi sunt trecuţi în altă funcţie dacă sunt şefi de ateliere sau­ dacă îndeplinesc multei avînd o importanţă deosebit de mare". Pe de altă parte, ziarul „Il Paese” a­­nunţă că încă în ajunul căderii guvernu­lui Fanfani, ambasadoarea S.U.A. în Ita­lia, Claire Boothe Luce a avut o serie de consultări cu lideru­l monarhist Co­relli, şeful partidului social-democrat Salagat, liderul liberal Villabruna şi republicanul Rea!» pentru a le cere să favorizeze o rezolvare a cazei guver­namentale italiene în sensul dorit de departamentul de stat american. In legătură cu aceasta, ziarul „Uni­ta“ pune următoarea întrebare : „Ita­lienii vor să știe cu ce drept intervine ambasadoarea unei puteri străine pe calea unor „consultări“ în rezolvarea crizei guvernamentale?". Ţările arabe nu vor participa la realizarea planurilor militare americano - engleze — Declaraţia locţiitorului primului ministru al Egiptului — CAIRO 2 (Agerpres). — TASS trans­mite ■ După cum a declarat intr-un interviu acordat corespondentului ziarului „Al- Gumharia" Gamal Abdel Nasser, loc­ţiitorul primului ministru al­ Egiptului, ţările arabe nu vor participa la realiza­rea planurilor militare ,,defensive" anglo-americane în Orientul Mijlociu. Nu se va găsi nici un arab, a spus el, care să sprijine ideea participării la asemenea planuri. Ca răspuns la cererea coresponden­tului de a comenta declaraţia făcută la­­Washington de preşedintele Turciei, Bhyar, care a arătat că ,,flancul răsă­ritean al Turciei este o regiune deschisă în sistemul de apărare a occidentului". Abdel Nasser a declarat că asemenea declaraţii nu se fac pentru prima dată şi că ele nu vor induce în eroare ţă­rile O­rientului Mijlociu. In toate aceste declaraţii, a spus el, se vorbeşte des­pre un singur lucru — despre aşa nu­mita .,apărare şi securitate a lumii li­bere". Dar, a continuat Nasser, ,,In ce măsură poate fi de ajutor popoarelor Orientului Mijlociu participarea la aces­te planuri de apărare, finind seamă în special de făptui că ţările acestei lumi libere fac totul pentru a-şi men­ţine dominaţia­­ asupra acestei regiuni şi pentru a continua să o ocupe cu ajutorul forţelor armate?... Sarcina primordială a popoarelor arabe este eliberarea de sub jugul imperialist şi în special de sub ocupaţia engleză". Subliniind că de această dată popoa­rele ţărilor arabe ,-unii se vor lăsa în­şelate prin promisiuni goale" de către puterile imperialiste aşa cum s-a in­­timplat în trecut, Nasser a declarat: „In prezent, arabii au ajuns in faza maturităţii şi nu pot fi nici intimidaţi prin ameninţări şi nici înşelaţi prin pro­misiuni mincinoase". Grevele muncitorilor electricieni din Anglia LONDRA 2 (Agerpres).­­ După cum relatează agenţia Reuter, în întreaga Anglie continuă grevele muncitorilor electricieni în sprijinul re­vendicărilor lor privitoare la salarii. După greva electricienilor din Londra, la 1 februarie 1.500 muncitori electri­cieni din regiunea Merseyside au de­clarat o grevă de o săptămână. Potri­vit hotărîrîi sindicatului muncitorilor electricieni, în fiecare săptămînă vor declara grevă pe rînd electricienii din diferite centre industriale ale ţării. Ziarul „Daily Worker” anunţă că numeroase organizaţii sindicale şi-au exprimat solidaritatea cu greviştii. Ziarul anunţă de asemenea că lupta muncitorilor electricieni a înregistrat un prim succes. Sindicatul electricieni­lor a încheiat contracte cu mai multe întreprinderi care au admis mărirea salariilor cerută de muncitori. Programul electoral a­l poporului HELSINKI 2 (Agerpres). — TAS­S transmite: In legătură cu alegerile pentru Seim care vor avea loc la 7 şi 8 martie, presa progresistă a publicat progra­mul electoral al Uniunii democrate a poporului finlandez (U.D.P.F.). Pro­gramul conţine o analiză a situaţiei interne şi formulează sarcinile imedia­te pentru care va lupta U.D.P.F. In program se subliniază că la a­­propiatele alegeri se va rezolva pro­blema orientării principale a politicii externe şi interne a Finlandei şi că interesele poporului finlandez cer le­gături de prietenie cu Uniunea Sovie­tică, cea mai bună garanţie a existen­ Uniunii democrate finlandez­ ­ei independente şi a succeselor , na­ţiunii finlandeze. ■ Guvernul Finlandei, se spune în pro­gram, este obligat să apere drepturile democratice ale poporului, să împiedice deprecierea banilor. Politica economică trebuie dusă în conformitate cu inte­resele marii majorităţi a poporului. Este necesar să se apere cultura fin­landeză, să se interzică propaganda de război. In încheierea programului, Uniunea democrată a poporului finlandez chea­mă pe alegători să voteze pentru can­didaţii care luptă pentru pace şi inde­pendenţa Finlandei şi care acţionează în interesul păturilor sărace ale popu­laţiei. Şomajul este în creştere in Canada OTTAWA 2 (Agerpres).­­ Şomajul este in creştere in Canada. După cum arată ziarul englez „Times", potrivit statisticilor oficiale, in Canada există actualmente 386.066 şomeri, cu 100.903 mai mult decit in aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. In ultimele trei săptămâni au fost înregistrați 39.000 noi şomeri. Un candidat „reprezentativ"... PARIS 2 (Agerpres). — Ziarul „­Humanit­é" relatează că 1. Parnell Thomas, fost preşedinte al co­misiei pentru cercetarea activităţilor antiamericane, a anunţat că intenţio­nează să candideze din partea partidu­lui republican în alegerile pentru Con­gres. După cum se știe, Thomas a fost condamnat pînă acum de două ori la închisoare pentru corupţie, mită şi tra­fic de influenţă. Thomas a precizat in schimb că îşi va baza campania sa electorală pe un program de luptă in­­dîrjită împotriva comunismului". ORMAŢIA BUCUREŞTIULUI »*h­awagacArr-rgrar,.Eg 1..u.. •• .cAm»»...3 Conferinţa de la Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri Proiectul Guvernului Sovietic cu privire la tratatul de pace cu Germania BERLIN 2 (Agerpres). — TASS transmite proiectul Guvernului Sovietic privitor la tratatul de pace cu Germania. Cu toate că de la terminarea războiului cu Germania au trecut aproape nouă ani, Germania nu are încă un tratat de pace, este dezmembrată, con­tinuă să se afle într-o poziţie de inegalitate în drepturi faţă de alte state. Este necesar să se pună capăt acestei situaţii anormale. Acest lucru cores­­­­punde năzuinţelor tuturor popoarelor iubitoare de pace. Fără încheierea cît mai grabnică a tratatului de pace cu Germania nu se poate asigura o atitu­dine justă faţă de interesele naţionale legitime ale poporului german. Încheierea tratatului de pace cu Germania are o mare însemnătate pen­tru consolidarea păcii în Europa. Tratatul de pace cu Germania va permite soluţionarea definitivă a problemelor care s-au ivit în urma celui de al doilea război mondial. Statele din Europa care au avut de suferit de pe urma agresiunii hitleriste, şi îndeosebi vecinii Germaniei sunt vital interesaţi în soluţionarea acestor probleme. încheierea tratatului de pace cu Germania va contribui la îmbunătăţirea situaţiei internaţionale în ansamblul ei şi prin aceasta va contribui la stabilirea unei păci trainice. Necesitatea de a grăbi încheierea tratatului de pace cu Germania este dictată de faptul că primejdia refacerii militarismului german care a dezlăn­ţuit două războaie mondiale, nu a fost înlăturată, deoarece nu au fost încă îndeplinite hotărîrile corespunzătoare ale conferinţei de la Potsdam. Tratatul de pace cu Germania trebuie să asigure înlăturarea posibilităţi reînvierii mi­litarismului german şi a agresiunii germane. încheierea tratatului de pace cu Germania va stabili pentru poporul ger­man condiţii trainice de pace, va contribui la dezvoltarea Germaniei ca stat unit, independent, democrat şi iubitor de pace, în conformitate cu hotărîrile de la Potsdam şi va asigura poporului german posibilitatea colaborării paşnice cu­ celelalte popoare. Pornind de la aceasta, Guvernele Uniunii Sovietice, Statelor Unite ale A­­mericii, Marii Britanii şi Franţei au hotărît să treacă neîntîrziat la elaborarea tratatului de pace cu Germania. Guvernele U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Franţei consideră că pre­gătirea tratatului de pace trebue să fie înfăptuită cu participarea Germaniei reprezentată printr-un guvern al întregii Germanii şi că tratatul de pace cu Germanii trebue să fi­e elaborat pe următoarele baze : Bazele tratatului de pace cu Germania Participanţi Marea Britanie, Uniunea Sovietică, S.U.A., Franţa, Polonia, Cehoslovacia, Belgia, Olanda şi celelalte state care au participat cu forţele lor armate la războiul împotriva Germaniei. Clauze politice 1. — Germania este restabilită ca stat unit. Prin aceasta se pune capăt dezmembrării Germaniei, iar Germania unită capătă posibilitatea de a se dezvolta ca stat independent, democrat şi iubitor de pace. 2. — Toate forţele armate ale puterilor de ocupaţie trebue să fie retrase din Germania cel mai tîrziu un an după Intrarea în vigoare a tratatului de pace. Concomitent, vor fi lichidate toate bazele militare străine de pe teritoriul Germaniei. 3. — Poporului german trebuie să i se asigure drepturi democratice pen­tru ca toate persoanele care se află sub jurisdicţie germană, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie, să se bucure de drepturile omului şi de libertăţile fundamentale, inclusiv libertatea cuvîntului, a presei, a cultului religios, a convingerilor politice şi a întrunirilor. 4. — In Germania trebuie să fie asigurată libera activitate a partidelor şi organizaţiilor democratice, acordîndu-li-se dreptul de a-şi soluţiona în mod liber chestiunile interne, de a ţine congrese şi adunări, de a se bucura de libertatea presei şi publicaţiilor. 5. — Pe teritoriul Germaniei nu trebuie să fie admisă existenţa unor organizaţii potrivnice democraţiei şi cauzei menţinerii păcii. 6. — Tuturor foştilor militari ai armatei germane, inclusiv ofiţerilor şi gene­ralilor, tuturor foştilor nazişti, cu excepţia acelora care execută pedepse judi­ciare, pentru crimele săvârşite de ei, trebue să li se acorde drepturi cetă­ţeneşti şi politice egale cu cele ale tuturor celorlalţi cetăţeni germani pen­tru a putea participa la construirea unei Germanii democratice şi iubitoare de pace. 7. — Germania se obligă să nu intre în nici-o coaliţie sau alianţă mili­tară îndreptată împotriva oricăreia din puterile care au participat cu forţele lor armate la războiul împotriva Germaniei. 8. — Nu se vor impune Germaniei nici-un fel de obligaţii cu caracter po­litic sau militar, decurgînd din tratate sau acorduri încheiate de guvernele Republicii Federale Germane și Republicii Democrate Germane înainte de semnarea tratatului de pace cu Germania și de unificarea Germaniei într-un stat unit. Teritoriul Teritoriul Germaniei este delimitat de frontierele stabilite prin hotărîrile conferinţei de la Potsdam a marilor puteri. Clauze economice 1. — Germaniei nu i se vor impune nici­ un fel de restricţii în dezvoltarea economiei ei de pace, care trebuie să servească la creşterea bunei stări a poporului german. De asemenea, Germaniei nu i se vor impune nici­ un fel de restricţii în ceea ce priveşte comerţul cu celelalte ţări, navigaţia maritimă şi accesul la pieţele mondiale. 2.­­ Germania este scutită complet de plata datoriilor de stat postbelice către S.U.A., Marea Britanie, Franţa şi U.R.S.S. cu excepţia datoriilor rezul­­tînd din obligaţii comerciale. Clauze militare î. — Germania va fi autorizată să dispună de forţe armate naţionale pro­­prii (terestre, aeriene, navale) necesa­re pentru apărarea ţării. Proporţiile acestor forţe armate vor fi limitate în conformitate cu sarci­nile cu caracter intern, de apărare locală a frontierelor şi de apărare anti­aeriană. 2.­­ Germania este autorizată să producă materiale şi mijloace tehnice militare, a căror cantitate sau tipuri nu trebue să depăşească limitele nece­sare pentru forţele armate stabilite pentru Germania prin tratatul de pace. Germania şi Organizaţia Naţiunilor Unite Statele care au încheiat tratatul de pace cu Germania vor sprijini cererea Germaniei de a fi admisă ca membră în Organizata Naţiunilor Unite. DSSDP3 mărirea tratsiuiii de pace cu Germania si deasasarea unei conferinte de pace pentru trataim de pace cu Germania In conformitate cu înţelegerea realizată anterior între guvernele S.U.A., Angliei, Franţei şi U.R.S.S. în problema procedurii pregătirii tratatului de pace cu Germania 1. — Să fie însărcinaţi adjuncţii miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri ca în curs de trei luni să pregătească proiectul tratatului de pace cu Germania. 2. — Să dea posibilitate statelor aliate, care au participat cu forţele lor armate la războiul împotriva Germaniei să-şi expună poziţia în problema tra­tatului de pace cu Germania In timpul pregătirii proiectului tratatului de pace. 3. — Să se prevadă o participare corespunzătoare a reprezentanţilor Ger­maniei la toate fazele pregătirii tratatului de pace. Pînă la constituirea unui guvern provizoriu al întregii Germanii, la pregătirea proiectului tratatului de pace cu Germania vor participa rer­­ezer­tanţi ai guvernelor existente în Germania răsăriteană şi Germania occidentală. 4.­­ Să fie convocată în termen de şase luni, şi în orice caz nu mai tîrziu de octombrie 1954, conferinţa de pace pentru examinarea proiectului de tratat de pace cu Germania, conferinţă la care să participe statele interesate cores­punzătoare, precum şi reprezentanţi ai Germaniei. BERLIN 2 (Agerpres). — Şedinnţa dinn 1 februarie a Conferin­ţei miniştrilor afacerilor externe a avut­­de la reşedinţa înaltului comisar al U.R.S.S. In Germania de pe „Unter den Linden“. Şedinţa a fost prezidată de V. M. Molotov. Miniştrii au continuat discutarea ce­lui de al doilea punct de pe ordinea de zi — „Problema germană Şi sarcinile asigurării securităţii europene” Bidault a făcut observaţii în legătură cu problema în discuţie. El­­a confir­­mat din nou că este de acord cu prin­­cipalele puncte ale planului propus de Eden în şedinţa miniştrilor din 29 ia­nuarie. Bidault a afirmat că acest plan poate fi luat ca bază de discuţii, şi şi-a rezervat dreptul de a face ob­servaţii suplimentare în cursul dezba­­terilor. Deocamdată, a spus Bidault, mă voi limita la observaţii în legătură cu problema componenţei comisiei de control prevăzută de planul lui Eden. După cum se ştie, potrivit acestui plan, această comisie trebuie să fie alcătuită din reprezentanţi ai celor patru puteri cu sau fără participarea unor persoa­ne neutre şi să-şi exercite controlul asupra desfăşurării alegerilor în întrea­ga Germanie. Bidault a declarat că el preferă ca din Comisia de control să facă parte reprezentanţi ai unor ţări neutre ceea ce, după cum a declarat el, ar înlesni aplicarea principiului majo­rităţii la adoptarea hotărîrilor în ca­drul acestei Comisii. Bidault s-a ocupat apoi de declara­ţia făcută de V. M. Molotov în şedinţa din 30 ianuarie în care au fost expuse primele observaţii ale delegaţiei sovie­tice în legătură cu planul lui Eden, Bidault a declarat că în ceea ce pri­veşte observaţiile lui M­olotov el consi­deră drept un „element pozitiv” faptul că în ele s-a acordat importanţă tinerii Şedinţa din unor alegeri libere în întreaga Germa­­nie. Totodată Bidault a încercat să cre­eze impresia că pe baza propunerilor lui Eden ar putea fi asigurate alegeri cu adevărat libere. Ministrul afacerilor externe al Fran­ţei s-a ocupat în continuare de decla­raţia lui V. M. Molotov care a arătat că părerea guvernului sovietic este ca în urma alegerilor în întreaga Germanie, statul german să fie cu­ adevărat liber şi să aibă cu adevărat mînă liberă, atît­ în politica sa internă cît şi în cea externă. După cum a arătat în decla­raţia sa din 30 ianuarie V. M. Molo­tov, acest lucru nu reiese din planul lui Eden. Bidault a airmat totuşi că cererea formulată de delegaţia sovietică ar corespunde tezelor susţi­nute de puterile occidentale în notele adresate de ele Uniunii Sovietice în ultimii doi ani. Bidault a declarat că după cum înţelege el, în planul lui Eden nu este vorba de extinderea în mod automat asupra întregii Germanii a obligaţiilor politice externe semnate de guvernul de la Bonn, inclusiv tra­tatul de la Paris cu privire la includerea Germaniei în „Comunitatea defensivă europeană“. El a adăugat că Franţa nu condiţionează unificarea Germaniei de intrarea acesteia în „comunitatea defensivă“, însă pe de altă parte nu consideră posibil să interzică Ger­maniei acest lucru. Bidault a subliniat din nou că sprijină acele articole ale planului Eden, care prevăd ca puterile de ocupaţie să exercite un control total atît asupra pregătirii alegerilor în Ger­mania cît şi asupra ţinerii lor, articole inspirate de neîncrederea în forţele de­mocrate germane. In ciuda faptelor Bidault a apărat acordul de la Bonn ca pe un acord care ar urmări grăbirea încheierii tratatului de pace cu Ger­mania, deşi este în­deobşte cunoscut că acest acord consfinţeşte pe termen 1 februarie lung drepturile S.U.A., Angliei şi Fran­ţei ca puteri de ocupaţie în Germania­ occidentală. Eden, care a luat cuvîntul după Bi­dault a declarat că în formularea punc­tului 2 al ordinei de zi pe care miniştrii îl discută în prezent, problema germană este legată de problema asigurării secu­rităţii europene. Aceasta, a spus Eden, este redactarea domnului Molotov şi eu sunt cu totul de acord că este just ca aceste două probleme să fie puse într-o asemenea ordine. Rezolvarea problemei germane, a spus el, trebuie să includă garantarea securităţii europene. Sîntem obligaţi cu toţii să dăm poporului ger­man posibilitatea de a trăi în condiţii de libertate şi democraţie pentru ca el să-şi poată ocupa locul în rîndul po­poarelor iubitoare de pace din lume. Acest principiu a fost inclus în acordul de la Potsdam şi domnul Molotov a amintit de el la 25 ianuarie. Sîntem obligaţi să sprijinim acest principiu, dar aceasta nu înseamnă că toate clau­zele acordului de la Potsdam pot îi aplicate astăzi. Eden a declarat că este de acord că sunt necesare garanţii împotriva unei noi agresiuni germane şi a afirmat că în problema germană ţelurile celor patru puteri sunt identice. Intre noi, a declarat Eden, sunt divergenţe numai în ceea ce priveşte felul în care trebue realizate aceste ţe­luri. Eden a spus că intenţia puterilor occidentale este de a include Germania în rîndul popoarelor iubi­toare de pace susţinînd că calea spre aceasta ar trece prin crearea „comunită­ţii defensive europene“. Repetînd vechile argumente de mult cunoscute şi de mult respinse în sprijinul „comunităţii defensive europene”, Eden a afirmat că ea ar avea un caracter defensiv, că nu ar servi la pregătirea agresiu­nii împotriva Uniunii Sovietice şi că nu ar urmări reînvierea militarismului german. Rezum­înd, după cum s-a ex­­primat el, poziţiile celor trei puteri oc­­­cidentale, Eden a declarat că ele nu pot reveni „la sistemul de control cva­­dripartit“ prevăzut de acordul de la Potsdam, şi consideră că „unirea Ger­maniei cu alte ţări din Europa" este mai rezonabilă. Eden a declarat că nu intenţio­nează să ceară ca guvernul întregii Germanii să fie legat anticipat de obligaţia de a adera la tratatul ,cu privire la „comunitatea defensivă euro­peană”, sau de ori­ce alte obligaţii in­ternaţionale. El a adăugat însă că, după cum consideră puterile occiden­tale, guvernul întregii Germanii „va dori să facă acest lucru". Referindu-se la observație lui V. M. Molotov în legătură cu faptul că pro­punerile în legătură cu alegerile în întreaga Germanie prevăzute de pl­a­nul englez păcătuiesc prin neîncrede­­rea faţă de forţele democratice ger­mane, Eden a continuat să insiste ca alegerile în întreaga Germanie să fie pregătite şi ţinute sub controlul puterilor de ocupaţie, şi a încercat să dovedească că astfel de alegeri ar pu­tea servi ca un mijloc de exprimare reală a voinţei poporului german­. In continuarea şedinţei V. M. Molotov a făcut o declaraţie în legătură cu „pro­blema germană şi sarcinile asigurării securităţii europene“. După ce şi-a încheiat declaraţia, V. M­ Molotov a remis miniştrilor afa­cerilor externe ai Angliei, Franţei şi S.U.A. textele a două propuneri ale delegaţiei sovietice, proiectul Guvernu­lui Sovietic „privitor la pregătirea tratatului de pace cu Germania” şi „despre pregătirea tratatului de pace cu Germania şi convocarea unei con­ferinţe de pace în legătură cu tratatul de pace cu Germania”. Cu aceasta şed­­i­nl a luat sfîrşit. J Val de teroare dezlănţuit împotriva partizanilor păcii din Portugalia LONDRA 2 (Agerpres) Ziarul „Daily Worker” anunţă din Lisabona ca in ultimul timp polipa dic­tatorului portughez Salazar a dezlăn­ţuit un val de teroare împotriva parti­zanilor păcii din Portugalia. Cunoscuta scriitoare Maria Lamas arestată acum o lună la înapoierea ei de la sesiunea Consiliului mondial al păcii de la Viena, continuă să se afle sub stare de arest şi nu i se permite să-şi vadă avocaţii. Odată cu Lamas au fost arestate şi alte 50 persoane care veniseră să o salute la sosirea ei pe aeroport. Printre aceştia se află arhitectul Keil do Amarai, fost preşe­dinte al uniunii arhitecţilor, profesorul Antonio Jose Sáraivá, autorul ,,Isto­riei culturii portugheze", inginerul Joaquim Angelo Rodriguez, pictoriţa Maria Keil, sculptorul Vasco de Con­­ceicao, poetul Alexandre O’Neil şi scriitorul Jaime Cortezao. De asemenea acum citeva zile au fost arestaţi trei tineri portughezi care participaseră in vara anului trecut la Festivalul mondial al tineretului de la Bucureşti. AVOCATUL SOŢILOR ROSENBERG A FOST GĂSIT MORT IN APARTAMENTUL SĂU NEW YORK 2 (Agerpres).­­ France Presse transmite că Emanuel Bloch, avocatul soţilor Rosenberg a fost găsit sîmbăta mort în apartamentul său. Potrivit agenţiei France Presse, moar­tea lui Emanuel Bloch s-ar datora unui atac de cord. După cum se ştie, acest curajos lup­tător împotriva fascismului din S.U.A. — căruia i-au căzut victimă soţii Ro­senberg — a fost la rîndul său perse­cutat fără milă. Nu demult organizaţia reacţionară a avocaţilor din New York a cerut ra­lierea din barou a lui Bloch. Avocatul Bloch a fost tutorele copiilor lui Julius și Ethel Rosenberg. Descoperirea unui vast complot destinat să răstoarne regimul actual al Guatemalei GUATEMALA CITY 2 (Agerpres).­­ France Presse transmite că la 29 ia­nuarie guvernul Guatemalei a dat pu­blicităţii un comunicat in care anunţă descoperirea unui vast complot destinat să răstoarne regimul actual al Guate­malei cu ajutorul străinătăţii. Comunicatul arată că in acest com­plot sunt implicaţi generalul Anastasia Somoza, preşedintele statului Nicara­gua, şi fiul său Anastasio Somoza De­­bayle, precum şi o serie de oameni politici din Guatemala, printre care şi generalul Miguel Idigoras Fuentes, fost candidat la preşedinţia republicii. Comunicatul arată că un ofiţer ame­rican în retragere, colonelul Carl Stu­der, actualmente in serviciul companiei americane ,,United Fruit", a fost însăr­cinat cu elaborarea planurilor de inva­zie a teritoriului Guatemalei. Aceste planuri prevedeau acţiuni simultane în mai multe puncte ale ţării. ■ debarcări pe coasta Pacificului și ocuparea unor aeroporturi situate in diferite puncte strategice. Mari manifestaţii antifranchiste la Madrid — Ziarul falangist „Arriba” a fost ars de demonstranţi — LONDRA 2 (Agerpres). — După cum transmit agenţiile Asso­ciated Press şi Reuter, manifestaţiile studenţeşti antibritanice de la Madrid , puse la cale de autorităţile franchiste s-au transformat în demonstraţii anti­franchiste. Mulţimea a profitat de acest­­ prilej pentru a-şi exprima mînia împo-­­ triva regimului fascist al lui Franco. Poliţia a atacat pe manifestanţi rănind grav 20 de persoane. In urma acestui­­ atac poliţienesc la 26 ianuarie 3 000 de studenţi au manifestat în semn de pro­test pe străzile Madridului. Numeroase chioşcuri cu ziare au fost luate cu asalt şi mulţimea a ars toate exempla­rele din ziarul falangist „Arriba". Cîte­­va sute de studenţi s-au adunat în faţa clădirii postului de radio Madrid protestînd împotriva relatării false asu­pra demonstraţiilor, transmisă din or­dinul autorităţilor franchiste. Cînd po­liţia a atacat pe manifestanţi cu bas­toane de cauciuc, studenţii au răspuns aruncînd cu pietre La 27 ianuarie a avut loc o noua manifestaţie în faţa universităţii din Madrid in cursul căreia mai multe sute de studenţi au protestat împotriva mo­dului în care presa şi radioul handlist au relatat despre manifestaţiile din ul­timele zile Poliţia a intervenit efec­­tuînd numeroase arestări.

Next