Informatia Bucureştiului, aprilie 1954 (Anul 2, nr. 210-235)

1954-04-01 / nr. 210

MOSCOVA, î (Agerpres). TASS transmite nota adresată de Guvernul­­Sovietic Guvernelor Franţei, Marii Britanii şi S.U.A. La 31 martie, Ministrul Afaceri­lor Externe al U.R.S.S., V. M. Mo­lotov, a primit pe ambasadorul liota adresată de Guvernul „Guvernul Sovietic consideră ne­cesar să atragă atenţia Guvernului Franţei asupra următoarelor: Uniunea Sovietică a dus con­secvent şi continuă să ducă o po­litică de pace şi de îmbunătăţire a relaţiilor dintre state. Acest fapt şi-a găsit expresia în propunerile formulate de Guvernul Sovietic în Organizaţia Naţiunilor Unite cu privire la reducerea generală a înarmărilor statelor, precum şi cu privire la interzicerea armei ato­mice şi a celorlalte arme de ex­terminare în masă. Rezolvarea sarcinii reducerii ge­nerale a înarmărilor, precum şi a interzicerii armei atomice şi a ce­lorlalte tipuri dintre cele mai pri­mejdioase de arme de exterminare în masă, ar constitui o uriaşă uşurare a poverii grele pe care o suportă în prezent popoarele ca urmare a cursei continue a înar­mărilor, şi înlăturarea primejdiei folosirii în scopuri destructive a unor descoperiri ştiinţifice atît de mari ca descoperirea procedeelor de folosire a energiei atomice. Re­zolvarea acestei sarcini ar avea o importanţă dintre cele mai mari pentru întărirea păcii şi a securi­tăţii popoarelor. După cum se ştie, pînă în pre­zent nu s-a reuşit să se ajungă la acorduri internaţionale corespunză­toare asupra importantelor pro­bleme amintite mai sus din cauza dificultăţilor întîmpinate. Dar a­­ceastă împrejurare nu trebuie să facă să scadă importanţa eforturi­lor depuse în vederea realizării unor asemenea acorduri de către state, şi, în primul rînd, de­ către marile puteri, care au o răspun­dere deosebită pentru menţinerea păcii internaţionale. In ceea ce priveşte Uniunea Sovietică, ea va continua şi de acum înainte să insiste pentru necesitatea unei re­duceri considerabile a armamen­telor şi a forţelor armate ale sta­telor şi pentru realizarea unui a­­cord care să asigure că nu se va admite folosirea energiei atomice în scopul distrugerii şi extermină­rii în masă a oamenilor. însem­nătatea unor asemenea eforturi ale statelor creşte din ce în ce mai mult mai ales în legătură cu fap­tul că forţa destructivă a armei atomice sporeşte neîncetat şi, în afară de aceasta, a apărut arma cu hidrogen, a cărei putere depă­şeşte de multe ori puterea armei atomice. Nu încape îndoială că folosirea armei atomice şi a ar­mei cu hidrogen într-un război ar aduce nenumărate nenorociri po­poarelor, ar însemna exterminarea în masă a populaţiei paşnice, dis­­trugerea marilor oraşe — centre ale industriei, culturii şi ştiinţei moderne, inclusiv a celor mai vechi centre ale civilizaţiei, cum sînt marile capitale ale statelor lu­mii. Depunînd eforturile corespun­zătoare spre a înlesni posibilita­tea de a se realiza acorduri asu­pra importantelor probleme sus­menţionate, Guvernul Sovietic por­neşte de asemenea de la faptul că există şi alte posibilităţi de întărire a păcii care nu au fost folosite încă. In această ordine de idei tre­buie să se­­ sublinieze în primul rînd importanţa problemei întări­rii securităţii în Europa, întrucît menţinerea păcii în Europa are o însemnătate hotărîtoare pentru menţinerea păcii generale şi pen­tru neadmiterea unui nou război mondial. Călăuzit de aceste considerente, la conferinţa de la Berlin a miniş­trilor afacerilor externe ai Fran­ţei, Angliei, S­.U.A. şi U.R.S.S., Gu­vernul Sovietic a prezentat spre examinare o propunere „Cu­pri-Franţei, dl. L. Joxe, pe ambasa­dorul Marii Britanii în U.R.S.S­., dl. W. Hayter, şi pe ambasadorul S.U.A. în U.R.S.S., dl. Ch. Bohlen şi le-a remis note cu conţinut si­milar adresate de Guvernul So­vietic Guvernelor Franţei, Marii Britanii şi S.U.A. Sovietic Guvernului Franţei vine la asigurarea securităţii în Europa“ şi în legătură cu­ aceasta a prezentat proiectul bazelor unui „Tratat general european cu pri­vire la securitatea colectivă în Eu­ropa“. Proiectul de tratat prevede cre­area unui sistem general european de securitate pe baza eforturilor colective ale tuturor statelor Eu­ropei. Pot fi părţi în acest tratat toate statele europene, indiferent de orînduirea lor socială, inclusiv Germania, cu menţiunea că pînă la unificarea Germaniei, ar putea fi părţi în tratat Republica De­mocrată Germană şi Republica Fe­derală Germană. In cazul unei agresiuni armate împotriva vreuneia dintre părţi, Tratatul prevede ajutorarea statu­lui care a devenit victima agresiu­nii prin toate mijloacele aflate la dispoziţie, inclusiv folosirea forţei armate în scopul restabilirii şi menţinerii păcii şi securităţii in­ternaţionale în Europa. Astfel pro­iectul bazelor Tratatului general european urmăreşte să creeze un sistem eficace de securitate colec­tivă în Europa, în conformitate cu principiile Chartei Organizaţiei Na­ţiunilor Unite. Crearea unui sistem general eu­ropean de securitate colectivă ar pune capăt formării unor grupări militare de state opuse una alteia în Europa. Formarea unor ase­menea grupări duce inevitabil la agravarea relaţiilor dintre state, la accentuarea vrajbei şi a neîncre­derii între ele, fără a mai vorbi de faptul că ea este însoţită de cursa înarmărilor, cu toate conse­cinţele care decurg de aici pentru popoare. Trebuie să se ţină de ase­menea seama de faptul că forma­rea unei grupări militare de state provoacă în mod inevitabil măsuri corespunzătoare din partea altor state, în interesul asigurării secu­rităţii lor. Ca rezultat, se creează o situaţie în care raporturile din­tre state se bazează nu pe dorinţa de a colabora în interesul menţi­nerii păcii, ci pe opunerea unor state altora, ceea ce duce în mod inevitabil la agravarea încordării în relaţiile dintre state şi prin aceasta la accentuarea primejdiei unui nou război. In această ordine de idei nu putem să nu ţinem sea­ma de faptul că atît primul răz­boi mondial, cit şi cel de al doilea război mondial au fost precedate de crearea unor grupări militare de state opuse una alteia, de îm­părţirea Europei în două tabere ostile. In legătură cu aceasta nu poate fi uitat rolul deosebit de primejdios al militarismului ger­man în aceste grupări militare şi nn dezlănţuirea primului şi a celui de al doilea război mondial. Toate aceste fapte subliniază im­portanţa problemei înlocuirii poli­ticii îndreptate spre menţinerea de grupări militare de state opuse una alteia printr-o politică de co­laborare efectivă între toate sta­tele europene în vederea menţine­rii şi întăririi păcii. O asemenea colaborare între toate statele eu­ropene mari şi mici, indiferent de orînduirea lor socială, ar permite să se evite situaţia ca Europa să fie tîrîtă periodic în războaie pus­tiitoare, lucru dovedit de experien­ţa istoriei statelor europene din ultimii 100 de ani. Tocmai de aceea, Guvernul So­vietic a atras în repetate rînduri atenţia Guvernului Franţei, pre­cum şi guvernelor Angliei şi S.U.A. asupra primejdiei pe care o im­plică crearea unor grupări mili­tare de state. Printre altele, Gu­vernul Sovietic a atras atenţia asupra acestui fapt în legătură cu planurile de creare a aşa-numitei „comunităţi defensive europene“ care duc la refacerea militaris­mului german cu toate consecinţele decurgând de aici şi care sunt peri­culoase pentru cauza păcii în Eu­ropa şi mai ales pentru securita­tea statelor vecine cu Germania occidentală. După cum se ştie, planurile de creare a „comunităţii defensive eu­ropene" prevăd constituirea unei grupări militare restrînse a şase state europene sub steagul căreia se organizează aşa-numita „ar­mată europeană“ alcătuită din for­ţele anuate ale Franţei, Italiei, Belgiei, Olandei, Luxemburgului, precum şi ale Germaniei occiden­tale. In această „armată europeană“, rolul principal este rezervat forţe­lor armate vest-germane în frunte cu generali hitlerişti şi aceasta în ciuda obligaţiilor asumate de Fran­ţa, Anglia şi Statele Unite, îm­preună cu Uniunea Sovietică, în ceea ce priveşte neadmiterea re­învierii militarismului­­german, şi în prezent se şi urzesc planuri de creare a câtorva zeci de divizii vest-germane. Este bine cunoscut de asemenea faptul că în legătură cu planurile de organizare a „armatei euro­pene“, cercurile guvernante din Germania occidentală îşi propun făţiş să desfăşoare într-un ritm ac­celerat remil­itarizarea Germaniei occidentale şi să ia măsuri pentru crearea unor forţe armate regu­late, cuprinzînd toate genurile de arme şi nu mai consideră necesar­e să-şi ascundă scopurile agresive faţă de statele vecine. De aceea, popoarele iubitoare de pace din Europa şi, în special, vecinii Ger­maniei occidentale nu pot să nu încerce un sentiment legitim de nelinişte pentru securitatea lor în legătură cu primejdia pe care o prezintă militarismul german reîn­viat şi atragerea Germaniei occi­dentale în „comunitatea defensivă europeană“. A păşi pe calea reînvierii mili­tarismului german şi a creării de grupări militare în Europa, în­seamnă nu numai a nu contribui la întărirea păcii, dar, dimpotrivă, a îndruma lucrurile spre pregăti­rea unui nou război. Or, în prezent, există, mai mult decît oricînd, necesitatea ca toate statele iubitoare de pace, și în pri­mul rînd marile puteri, să-și în­drepte eforturile spre preîntîmpina­­rea unui nou război, spre preîntîm­­pinarea atragerii popoarelor Euro­pei, inclusiv a poporului german, într-un nou război, care în condi­ţiile actuale prezintă o primejdie deosebită pentru popoare. Această sarcină poate fi rezolvată cu suc­ces dacă în locul unor grupări mi­litare ale statelor europene, opuse una alteia, va fi creat în Europa un sistem de securitate bazat pe eforturile comune ale tuturor sta­telor europene. Crearea unui ase­menea sistem de securitate colec­tivă în Europa corespunde totodată intereselor întăririi păcii generale. Tocmai de aceea, ideea securităţii colective în Europa, mai ales după conferinţa de la Berlin, a şi găsit un sprijin activ din partea unor state precum şi în cercurile largi internaţionale. La conferinţa de la Berlin, cu prilejul discutării propunerii so­vietice privitoare la încheierea unui tratat general european s-au ma­nifestat divergențe care nu au permis să se ajungă la o hotărîre de comun acord. Ținînd însă sea­ma de însemnătatea realizării unui acord corespunzător în această problemă importantă, Guvernul Sovietic consideră indicat să se continue examinarea acestei pro­puneri. In legătură cu discutarea propu­nerii sovietice privitoare la asigu­rarea securităţii colective în Eu­ropa s-a emis părerea că nu este de dorit ca Statele Unite ale Ame­­ricii să rămînă în afara Tratatului cu privire la securitatea colectivă în Europa. Ţinînd seama de această împrejurare, luînd în considerare participarea Statelor Unite în pe­rioada celui­ de al doilea război mondial la lupta comună împotriva agresiunii hitleriste şi răspunderea pe care o poartă S.U.A., alături de Uniunea Sovietică, Franţa şi An­glia pentru reglementarea postbe­lică în Europa, şi ţinînd de ase­menea seama de punctul de ve­dere exprimat de guvernul S.U.A. la conferinţa de la Berlin, Guver­nul Sovietic, în ceea ce îl priveşte, nu vede nici o piedică în calea re­zolvării pozitive a problemei par­ticipării S.U.A. la „Tratatul gene­ral european cu privire la secu­ritatea colectivă în Europa”. Așa­dar, această dificultate în calea realizării unui acord în problema creării unui sistem de securitate colectivă în Europa, care a fost semnalată­, pînă în prezent, ar tre­bui să dispară. In cadrul conferinţei de la Ber­lin, la discutarea propunerii politice privitoare la tratatul general euro­pean, a fost atinsă de asemenea problema locului şi rolului „orga­nizaţiei tratatului nord-atlantic” în legătură cu crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa. Cu acest prilej, reprezentantul Franţei, precum şi reprezentanţii Angliei şi S.U.A., au afirmat că tratatul nord­­atlantic are un caracter defensiv şi nu este îndreptat împotriva nici­­unui stat, sau grup de state. Şi după conferinţa de la Berlin, reprezen­tanţii oficiali ai Franţei, precum şi reprezentanţii S.U.A. şi Angliei fac declaraţii asemănătoare atunci cînd se referă la propunerea sovietică în problema creării unui sistem general european de securitate co­lectivă. Poziţia Guvernului Sovie­tic faţă de Tratatul nord-atlantic este bine cunoscută. Guvernul U.R.S.S. nu a împărtăşit şi nu poate împărtăşi nici în prezent punctul de vedere că sus-amintitul tratat ar avea un caracter defensiv. Aceasta, pentru că Guvernul Sovie­tic porneşte de la­, faptul că tra­tatul nord-atlantic creează o gru­pare de state închisă, nesocoteşte sarcina preîntîmpinării unei noi agresiuni germane, şi, dat fiind că dintre marile puteri care au făcut parte din coaliţia antihitleristă nu­mai U.R.S.S. nu participă la acest tratat, tratatul nord-atlantic nu poate să nu fie considerat un tra­tat agresiv îndreptat împotriva U­­niunii Sovietice. Este absolut evident că „orga­nizaţia tratatului nord-atlantic” ar putea, în condiţiile respective, să-şi piardă caracterul agresiv dacă ar participa la ea toate marile puteri care au­ făcut parte din coaliţia antihitleristă. In conformitate cu a­­ceasta, călăuzindu-se după princi­piile imuabile ale politicii sale ex­terne de pace şi tinzîna spre mic­şorarea încordării în relaţiile in­ternaţionale, Guvernul Sovietic de­clară că este gata să examineze îm­preună cu guvernele interesate pro­blema participării U.R.S.S. la tra­tatul nord-atlantic; întrucît Guvernul Franţei, pre­cum şi guvernele Angliei şi S.U.A., declară că năzuiesc spre slăbirea încordării internaţionale şi întărirea păcii, este de aşteptat ca ele să privească favorabil luarea de mă­suri în vederea asigurării unei­­si­­­­tuaţii în care tratatul nord-atlantic să capete un caracter cu adevărat defensiv şi să se creeze condiţii care să excludă posibilitatea atra­gerii unei părţi sau alta a Germa­niei în grupări militare. In acest caz „organizaţia tratatului nord­­atlantic” ar înceta să fie o grupare militară de state închisă, ar fi deschisă și pentru aderarea altor state, ceea ce, paralel cu crearea unui sistem eficace de securitate colectivă în Europa, ar avea cea mai mare însemnătate pentru întă­rirea păcii generale. Guvernul Sovietic consideră că problemele care se pun în legătură cu aceasta ar putea căpătă o rezol-­ vare satisfăcătoare pentru toate statele interesate în scopul întă­ririi păcii şi a securităţii popoare­lor”. Guvernul Sovietic a adresat note cu conţinut similar Guvernelor An­gliei şi S.U.A. Nota Guvernului Sovietic adresată Guvernelor Franţei, Marii Britanii şi S.U.A. Bazele militar© americane din Asia şi din mm Pacificului ameninţa pacea şi securitatea in Extremul Orient — Un articol publicat in ziarul chinez „Jenminjibao” — PEKMN, 1 (Agerpres). Ziarul „Je­nminjibao“ a publicat articolul intitulat „Bazele militare americane din Asia şi din zona Pacificului ameninţă pacea şi se­curitatea în Extremul Orient“. In articol se spune că în ajunul con­vocării conferinţei de la Geneva toţi oamenii care se pronunţă pen­tru pace nutresc mari speranţe că încordarea internaţională va con­tinua să slăbească. Cu toate aces­tea, cercurile guvernante ale S.U.A. nu numai că încearcă să împie­dice rezolvarea definitivă a pro­blemei coreene şi îşi intensifică amestecul în războiul din Indo­china, dar îşi lărgesc intens re­ţeaua de baze militare în Asia şi în Pacific. Construcţia de baze militare ame­ricane în Asia şi zona Pacificului, scrie ziarul, este legată nemijlocit­­de planurile creării unor blocuri a­­gresive cum sunt blocul Pacificului şi blocul Orientului Mijlociu. In timpul celui de al doilea război mondial, S.U.A. au construit în Pa­cific peste 200 de baze militare. In ultimii ani ele continuă să-şi lăr­gească reţeaua de baze în această regiune. După încheierea armistiţiului în Coreea, S.U.A. au semnat cu clrca h­stumanistă aşa zisul „pact de se­curitate mutuală“, potrivit căruia Statelor Unite li s-au acordat drep­tul să menţină pe timp nelimitat pe teritoriul Coreei de sud forţe terestre, maritime şi aeriene. Aceasta înseamnă de fapt că S.U.A. vor să acapareze pentru totdeauna Coreea de sud şi s-o transforme în baza lor militară. Cercurile guvernante din S.U.A. încearcă să ascundă adevăratul scop al lărgirii reţelei bazelor lor, declarînd că aceste baze ar fi create în scopul asigurării „secu­rităţii“ S.U.A. Nimeni nu va crede desigur că securitatea Statelor Unite ar impune transformarea în baze militare a unor teritorii stră­ine situate la o depărtare de mai multe mii de kilometri de S.U.A. Nu de mult subsecretarul de stat al S.U.A., Robertson, a recunoscut făţiş că politica S.U.A. în Extre­mul Orient este îndreptată spre „menţinerea pe timp nelimitat a situaţiei dominante a Statelor Uni­te în Extremul Orient“. De­ aici reiese că reţeaua bazelor militare americane din Asia şi din zona Pa­cificului este destinată înfăptuirii ideii nebuneşti a dominaţiei ame­ricane în Asia pentru a transfor­ma din nou Asia într-un focar de război. Bazele militare americane în Asia şi în Oceanul Pacific, con­tinuă ziarul, sunt fără îndoială o parte a reţelei de baze militare create de Statele Unite în întreaga lume cu scopul de a încercui Uniunea Sovietică, Republica Popu­lară Chineză şi ţările de democra­ţie populară. Statele Unite folo­sesc de pe acum bazele lor din Asia şi din zona Pacificului pen­tru înfăptuirea agresiunii în Ex­tremul Orient. Dezlănțuind în anul 1950 războiul agresiv în Coreea, Statele Unite au folosit bazele mi­litare situate în regiunea peninsu­lei Coreene. Avioanele ameri­cane au decolat de pe aerodro­muri situate în Japonia. Porturile japoneze au fost folosite pentru transportarea trupelor și echipa­mentului militar american în Co­reea. Bazele navale din Sasebo (pe insula Kiusiu) și Cilun (pe insula Taiwan) au fost transformate în baze ale flotei americane care a luat parte la războiul agresiv îm­potriva Coreei. In prezent S.U.A. folosesc intens bazele militare de pe teritoriul Filipinelor şi Tai­­landei pentru amestecul în răz­boiul din Indochina. Numeroase state pe teritoriile cărora au fost create baze ameri­cane, arată ziarul, sunt de fapt ocupate de trupele americane. Pla­nurile militare ale acestor ţări, re­sursele lor financiare şi econo­mice sînt puse inevitabil în slujba scopurilor S.U.A. Un exemplu ti­pic îl constituie Japonia şi Filipi­­nele. Extinderea bazelor militare ame­ricane în Asia şi în zona Pacifi­cului, scrie ziarul în încheiere, stîrneşte proteste hotărîte din par­tea maselor largi populare. Popoa­rele ţărilor Asiei şi zonei Pacifi­cului cer cu hotărîre ca S.U.A. să înceteze lărgirea reţelei de baze militare şi ca să fie lichidate toate bazele militare existente. Popoarele ţărilor Asiei consideră aceasta o măsură importantă în opera de asi­gurare a păcii şi securităţii în Ex­tremul Orient și în întreaga lume. INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI ANSAMBLUL COREGRAFIC „BEREZKA” DIN UNIUNEA SOVIETICĂ VA DA REPREZENTAŢII IN OLANDA MOSCOVA, Í (Agerpres). — TASS transmite: La invitaţia Asociaţiei „Olanda- U.R.S.S.“ şi a direcţiei Teatrului „Karre“ din Amsterdam, ansamblul coregrafic „Berezka“ sub conducerea Nadejdei NadejSiraa, laureată a Pre­miului Stalin, a părăsit la 31 mar­tie Moscova plecînd spre Olanda. Amsarablul „Berezka” va da repre­zentaţii la Amsterdam, Hagia, Rotter­dam şi în alte oraşe ale Olandei. Marele succes al ansamblului de stat de dansuri populare al U.R.S.S. in R. P. Ungară BUDAPESTA, 1 (Agerpres). — M.T.I. transmite: Spectacolele ansamblului de stat de dansuri populare al U.R.S.S. sub con­ducerea lui Igor Moiseev se bucură de un rr­are succes în R.P. Ungară. An­samblul care a sosit aici pentru a par­ticipa la sărbătorirea Lunii prieteniei ungaro-sovietice a dat la Budapesta Miskolc, Sztalinvaros, Tatabanya şi în alte oraşe, 27 de reprezentaţii la care au asistat aproximativ 60.000 de spec­tatori. La rugămintea oamenilor muncii ansamblul şi-a prelungit şederea în Ungaria pînă la 10 aprilie. Ansamblul va da o serie de reprezentaţii pe sta­­dionul popular din Budapesta, pre­cum şi în oraşele Pecs şi Kaposvár. v Ei scul­mi : ' . été Stassen la Londra LONDRA, 1 (Agerpres).­­La Londra a luat sfîrşit conferinţa anglo-franco-americană în legătură cu problema comerţului între est şi vest. In comunicatul dat publicităţii după conferinţă se arată că cele trei pu­teri participante la conferinţa de la Londra au procedat la un schimb de vederi cu privire la aspectele gene­rale ale politicii comerciale şi au găsit că există o bază comună pentru revizuirea controalelor existente şi pen­tru încurajarea extinderii comerţu­lui. Conferinţa a fost convocată din iniţia­tiva Angliei pentru revizuirea res­tricţiilor impuse prin legea americană Battle comerţului exterior al ţărilor veste­uropene. Discuţiile s-au axat în special pe problema revizuirii listei a­şa-numitelor „materiale strategice”. Presa occidentală relatează că ţările vesteuropene au informat Washingto­nul încă din noiembrie anul trecut că cercurile de afaceri occidentale năzu­iesc tot mai intens spre lărgirea co­­merţului cu ţările din Europa răsări­teană şi şi-au exprimat dorinţa de a atenua interdicţiile asupra acestui co­merţ. Lucrul acesta a ieşit şi mai mult în evidenţă la conferinţă. Guvernul american a trimis la con­ferinţă pe unul din reprezentanţii săi de încredere, Harold Stassen, şeful administraţiei pentru operaţiunile din străinătate, cu misiunea de a exercita o nouă presiune asupra Europei occi­dentale pentru menţinerea faimoasei legi americane Battle. Potrivit relată­rilor agenţiei United Press, Stassen a avut de gînd ca la conferinţa de la Londra „să îndemne pe englezi şi pe francezi să nu stăruie prea mult” pen­tru slăbirea controlului asupra comer­ţului cu aşa numitele „mărfuri stra­tegice" cu ţările din estul Europei. Deşi Stassen a venit la Londra ho­­tărît să schimbe orientarea comercială a Marii Britanii, el a suferit un eşec. Agenţia France Presse scrie: „Stassen a încercat chiar să frîneze avîntul en­glezilor în campania lor favorabilă comerţului dintre est şi vest... Dar, — adaugă comentatorul — englezii sînt grăbiţi... . Ceea ce este valabil pen­tru Marea Britanie este valabil şi pentru Franţa care potrivit agenţiilor occidentale ,a aprobat pe larg teas britanică". Comentînd diferenţa de poziţii de la conferinţă, dintre S.U.A., pe de o parte, şi ţările occidentale, pe de altă parte, agenţia France Presse relatează că restricţiile impuse comerţului şi men­­ţinerea acestor restricţii dau naştere la importante dificultăţi economice pentru ţările vesteuropene. Pînă la ziarul american „New York Herald Tri­­bune" relata într-un număr recen­t că „cercurile comerciale sunt convinse că slăbirea barierelor comerciale din­tre est şi vest va duce la întărirea situaţiei econom­ice a acestor ţări”. ,,Lărgirea schimburilor comerciale e zte răsăritul — după Cum relatează în­­tr-unul din numerele sale ziarul „Eve­ning Standard" — constituie nu nu­mai o necesitate economică pentru Anglia, ci şi o necesitate politică pen­tru lumea întreagă”. Misiunea lui Stassen, relatează acelaşi ziar, care a participat la conferinţa de la Lon­dra pentru a împiedica lărgirea co­merţului cu răsăritul nu găseşte spri­jin în rîndurile poporului englez. Mai mult decît ettta, poporul englez rata enervat de poziţia S.U.A.. Sărbătorirea împlinirii a 32 de ani de la­­întemeierea Partidului Comunist din Brazilia MONTEVIDEO, 1 (Agerpres). — TASS transmite: Opinia publică braziliană a sărbăto­rit împlinirea a 32 de ani de la înte­­meierea Partidului Comunist din Bra­zilia. Presa progresistă a publicat­­ar­ticole şi materiale închinate acestei date memorabile. In ziua aniversării, scrie ziarul „Imprensa Popular", Partidul Comu­nist din Brazilia, condus de Prestes, de încercatul Comitet Central combativ şi înconjurat de sprijinul clasei mun­citoare şi al tuturor păturilor progre­siste ale populaţiei ţării se simte ca­pabil să continue lupta sa glorioasă pentru eliberarea naţională şi cuce­rirea unui viitor luminos pentru Bra­zilia. Indignare in India faţă de comportarea provocatoare a misionarilor americani DELHI, 1 (Agerpres). — Opinia publică indiană este indig­nată de comportarea provocatoare a misionarilor americani în India. După cum relatează ziarul „Free Press Journal", recent misionarii ame­ricani care se află în oraşul Raipur au evacuat din hotelul, în care s-au oprit, pe Habib, redactor al ziarului local „Bhoochal". „Se presupune, se arată în informaţie, că misionarilor nu le-a fost pe plac faptul că Habib a condam­nat alianţa militară dintre S.U.A. şi Pakistan". IN JAPONIA SE AŞTEAPTĂ O NOUĂ MAJORARE DE PREŢURI ŞANHAI, 1 (Agerpres). — După cum anunţă posturile de radio japoneze, referindu-se la o ştire apă­rută în ziarul „Asahi", se aşteaptă ca la 1 aprilie să fie majorate preţurile la Bere, băuturi spirtoase, tutun, ta­rifele de călătorie pe cale ferată și a­­bonamentele la radio. Costul biletelor de călătorie pentru vagoanele de clasa l-ia și clasa a 11-a vor fi majorate cu 20 la sută. Abonamentele la radio se vor scumpi cu 30 la sută. Ziarele de dimineaţă publică hotărî­­rea Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi a Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice cu pri­vire la noua reducere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimen­tare şi industriale. Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi Comitetul Central al P.C.U.S. au ho­tărât să reducă cu începere de la 1 aprilie 1954 preţurile de stat cu amă­nuntul la următoarele mărfuri alimen­tare şi industriale: pîine, făină şi macaroane ; cereale şi furaje; mărfuri coloniale; ţesături; confecţii, tricotaje şi pălării; încălţăminte ; articole de ga­lanterie, săpun; articole de parfumerie şi de cosmetică; articole destinate ac­tivităţii culturale şi jucării; articole de porţelan, faianţă şi sticlă; articole de uz casnic; materiale de construcţii ; chibrituri şi­ produse petrolifere; arti­cole de sport şi alte mărfuri industriale; medicamente şi articole sanitare şi de igienă. •­ Declaraţia guvernului sovietic cu pri­vire la stabilirea cu Republica Demo­crată Germană a aceloraşi relaţii ca şi cu celelalte state suverane este a­­preciată de către presa şi opinia publică mondială ca un eveniment de o uriaşă însemnătate internaţională. In cadrul mitingurilor şi adunărilor care au loc in întreaga Republică De­mocrată Germană, oamenii muncii îşi exprimă recunoştinţa faţă de guvernul sovietic pentru încrederea faţă de po­porul german. Presa vestgermană trădează deruta cercurilor guvernamentale de la Benn care se tem că reacţia populaţiei la declaraţia sovietică le va fi nefavora­bilă. îngrijorarea Departamentului de stat al S.U.A., stirnită de efectul Declaraţiei guvernului sovietic, s-a oglindit şi intr-o declaraţie a Înaltului comisar al S.U.A. in Germania, Connant, care s-a grăbit să arate că S.U.A. ar dori să acorde ,,suveranitate" Germaniei occidentale. Corespondentul din Washington al ziarului „New York Times" recunoaşte că Germania occidentală nu a ajuns incă să se bucure de „suveranitatea deplină" care a fost acordată in pre­zent Republicii Democrate Germane. Presa democrată din ţările Europei occidentale şi presa din ţările de de­mocraţie populară salută Declaraţia ,guvernului sovietic privitoare la rela­ţiile cu Republica Democrată Germană. ★ La 30 martie s-a deschis la Berlin Congresul al IV-lea al Partidului So­cialist Unit din Germania. In numele C.C. al P.S.U.G., tovară­șul Pieck a declarat deschis Congresul al IV-lea al Partidului Socialist Unit din Germania. S-a trecut apoi, la alegerea organelor conducătoare ale Congresului. Pe ordinea de zi a Congresului fi­gurează următoarele probleme : 1. Raportul de activitate al­ Comite­tului Central (raportor W. Ulbricht, prim secretar al C.C. al P.S.U.G.). Raportul de activitate al Comisiei centrale de revizie (raportor Alfred Oeissner). Raportul de activitate a­ Comisiei centrale a controlului de partid (ra­portor Hermann Matern). 2. Modificarea statutului P.S.U.D. (raportor Karl Schildewan). 3. Alegerea organelor centrale ale partidului. După alegerea Prezidiului și a comi­siilor, Grotewohl a dat cuvîntul lui Walter Ulbricht, care a prezentat ra­portul de activitate al C.C. al P.S.U.G. La şedinţa din seara zilei de 30 martie, Congresul a ascultat rapoar­tele Comisiei centrale de revizie şi Co­misiei centrale a controlului de partid. ★ La sesiunea Biroului Consiliului Mon­dial al Păcii, care a avut loc la Viena intre 20 şi 30 martie, a fost adoptată o rezoluţie care subliniază succesul ob­ţinut la conferinţa de la Berlin şi arată că, pe drumul tratativelor, con­ferinţa de la Geneva poate şi trebuie să constituie o etapă importantă în ve­derea destinderii încordării internaţio­nale şi a dezarmării. Biroul Consiliului Mondial al Păcii consideră necesară convocarea la sfârși­­tul lunii mai a unei sesiuni extraordi­nare a Consiliului Mondial al Păcii.­ Această sesiune va avea loc la Berlin. In partidul socialist francez ca există o profundă dezbinare in LONDRA,­­ (Agerpres). Ziarul „Tribune“ publică un ar­ticol al deputatei laburiste Jennie Lee, în care aceasta arată pentru ce a participat la conferinţa orga­nizată la Paris împotriva comuni­tăţii defensive europene. „Partidul socialist francez, scrie Jennie Lee, ca şi partidul­­labu­rist englez, este profund dezbinat în problema armatei europene şi a remilitarizării Germaniei“. „La conferinţa de la Paris, scrie Jennie Lee în continuare, am ară­tat că toţi laburiştii care se îm­­ şi in partidul laburist englez problema „armatei europene” potrivesc reînarmării Germaniei se bucură de sprijinul alegătorilor lor, în timp ce ,dimpotrivă, parti­zanii armatei europene sunt aspru criticaţi şi învinuiţi pentru această atitudine. Puternica fracţiune la­buristă opusă comunităţii defen­sive europene a insuflat un nou avînt luptei francezilor împotriva armatei europene, iar noi la Tin­pul nostru am fost mulţumiţi să constatăm că cel puţin 40 de depu­taţi socialişti vor vota împotriva acestui proiect în Adunarea Na­ţională". Sporirea cheltuielilor ANKARA, 1 (Agerpres). —­­ Bugetul de stat al Turciei pe anul 1954 prevede mărirea considerabilă a cheltuielilor de război ,suportate de a­­ceastă țară. Astfel, din totalul bugetu­lui în valoare de 2.287.649.000 lire, 90 la sută este destinat cheltuielilor de înarmare. In schimb pentru nevoile­ în­­văţămîntului bugetar, prevede o sumă de 12 ori mai mică decît cheltuielile de înarmare. Pentru nevoile agriculturii se prevede numai 1,8 la sută, iar pen­tru nevoile sociale ale oamenilor muncii nutrat 0,11 la sută din buget. militare in Turcia Impozitele directe vor fi sporite anul acesta. In general, impozitele strînse de la oamenii muncii reprezintă peste 70 la sută din veniturile bugetului. Referindu-se la cheltuielile de război umflate ale Turciei, însuşi ministrul finanţe, Hasan Polaikan, a declarat „Faptul că sîntem membri ai NATO, (organizaţia militară a pactului atlan­tic) precum şi hotărîrea guvernului de a continua înarmarea, nu ne permit,, să fim zgîrciţi în stabilirea cheltuielilor în vederea apărării". ti Pág. 1 9 Zi naţională de luptă împotriva regimului colonial din Maroc PARIS, 1 (Agerpres). — Ziarul „L’Humanité” anunţă ca r* chemarea Partidului Comunist, în di­ferite oraşe din Maroc s-a desfăşurat la 30 martie Ziua­­ naţională de luptă împotriva regimului colonial, în legă­tură cu împlinirea a 42 ani de la sem­narea tratatului de protectorat. In nu­meroase oraşe au fost închise maga­zinele iar oamenii muncii au difuzat ma­nifeste cu textul chemării Partidului­­ Comunist. La Casablanca, la grevă au luat parte studenţii colegiului musul­man. Tot la Casablanca armata şi po­liţia au încercat să silească pe comercianţii marocani să deschidă prăvăliile şi magazinele. In numeroase localităţi din Maroc, poliţiştii au litra prăştiat demonstraţiile şi adunările oa­menilor munci. La Paris a avut loc la 30 martie o adunare la care au participat stu­denţi tunisieni, algerieni şi francezi. Adunarea a adoptat o rezoluţie care condamnă politica de represiuni colo­niale dusă în Maroc. PARIS, 1 (Agerpres). — Miercuri seară, consiliul de miniştri al Franţei, întrunit într-o şedinţă ex­traordinară, a îndepărtat pe mareşalul Juin din funcţiile sale de preşedin­te al Consiliului superior al forţelor armate şi de consilier permanent al guvernului. In virtutea acestor funcţii, mareşalul Juin avusese pînă în prezent dreptul de a participa la lucrările comitetului apărării naţionale. In afară de aceasta, Juin mai deţinea şi postul de coman­dant suprem al forţelor organizaţiei nordatlantice în Europa Centrală. După cum se ştie, declaraţiile făcute recent de mareşalul Juin la Auxerre în legătură cu riscurile pe care Ie com­portă pentru Franţa planurile de crea­re a comunităţii defensive europene au provocat o puternică derută în rîndurile partizanilor armatei europene. El este acuzat de a fi „perturbat viaţa politică în preajma dezbaterilor din Adunarea Naţională asupra ratificării” şi de a fi dat dovadă de „indisciplină militară“, intrucit nu a prezentat în prealabil declaraţiile sale Ministerului Apărării Naţionale spre aprobare. LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI DESTITUIREA MAREŞALULUI JUIN DIN FUNCŢIILE MILITARE PE CARE LE DEŢINEA

Next