Informatia Bucureştiului, aprilie 1954 (Anul 2, nr. 210-235)
1954-04-01 / nr. 210
MOSCOVA, î (Agerpres). TASS transmite nota adresată de GuvernulSovietic Guvernelor Franţei, Marii Britanii şi S.U.A. La 31 martie, Ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., V. M. Molotov, a primit pe ambasadorul liota adresată de Guvernul „Guvernul Sovietic consideră necesar să atragă atenţia Guvernului Franţei asupra următoarelor: Uniunea Sovietică a dus consecvent şi continuă să ducă o politică de pace şi de îmbunătăţire a relaţiilor dintre state. Acest fapt şi-a găsit expresia în propunerile formulate de Guvernul Sovietic în Organizaţia Naţiunilor Unite cu privire la reducerea generală a înarmărilor statelor, precum şi cu privire la interzicerea armei atomice şi a celorlalte arme de exterminare în masă. Rezolvarea sarcinii reducerii generale a înarmărilor, precum şi a interzicerii armei atomice şi a celorlalte tipuri dintre cele mai primejdioase de arme de exterminare în masă, ar constitui o uriaşă uşurare a poverii grele pe care o suportă în prezent popoarele ca urmare a cursei continue a înarmărilor, şi înlăturarea primejdiei folosirii în scopuri destructive a unor descoperiri ştiinţifice atît de mari ca descoperirea procedeelor de folosire a energiei atomice. Rezolvarea acestei sarcini ar avea o importanţă dintre cele mai mari pentru întărirea păcii şi a securităţii popoarelor. După cum se ştie, pînă în prezent nu s-a reuşit să se ajungă la acorduri internaţionale corespunzătoare asupra importantelor probleme amintite mai sus din cauza dificultăţilor întîmpinate. Dar această împrejurare nu trebuie să facă să scadă importanţa eforturilor depuse în vederea realizării unor asemenea acorduri de către state, şi, în primul rînd, de către marile puteri, care au o răspundere deosebită pentru menţinerea păcii internaţionale. In ceea ce priveşte Uniunea Sovietică, ea va continua şi de acum înainte să insiste pentru necesitatea unei reduceri considerabile a armamentelor şi a forţelor armate ale statelor şi pentru realizarea unui acord care să asigure că nu se va admite folosirea energiei atomice în scopul distrugerii şi exterminării în masă a oamenilor. însemnătatea unor asemenea eforturi ale statelor creşte din ce în ce mai mult mai ales în legătură cu faptul că forţa destructivă a armei atomice sporeşte neîncetat şi, în afară de aceasta, a apărut arma cu hidrogen, a cărei putere depăşeşte de multe ori puterea armei atomice. Nu încape îndoială că folosirea armei atomice şi a armei cu hidrogen într-un război ar aduce nenumărate nenorociri popoarelor, ar însemna exterminarea în masă a populaţiei paşnice, distrugerea marilor oraşe — centre ale industriei, culturii şi ştiinţei moderne, inclusiv a celor mai vechi centre ale civilizaţiei, cum sînt marile capitale ale statelor lumii. Depunînd eforturile corespunzătoare spre a înlesni posibilitatea de a se realiza acorduri asupra importantelor probleme susmenţionate, Guvernul Sovietic porneşte de asemenea de la faptul că există şi alte posibilităţi de întărire a păcii care nu au fost folosite încă. In această ordine de idei trebuie să se sublinieze în primul rînd importanţa problemei întăririi securităţii în Europa, întrucît menţinerea păcii în Europa are o însemnătate hotărîtoare pentru menţinerea păcii generale şi pentru neadmiterea unui nou război mondial. Călăuzit de aceste considerente, la conferinţa de la Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai Franţei, Angliei, S.U.A. şi U.R.S.S., Guvernul Sovietic a prezentat spre examinare o propunere „Cupri-Franţei, dl. L. Joxe, pe ambasadorul Marii Britanii în U.R.S.S., dl. W. Hayter, şi pe ambasadorul S.U.A. în U.R.S.S., dl. Ch. Bohlen şi le-a remis note cu conţinut similar adresate de Guvernul Sovietic Guvernelor Franţei, Marii Britanii şi S.U.A. Sovietic Guvernului Franţei vine la asigurarea securităţii în Europa“ şi în legătură cu aceasta a prezentat proiectul bazelor unui „Tratat general european cu privire la securitatea colectivă în Europa“. Proiectul de tratat prevede crearea unui sistem general european de securitate pe baza eforturilor colective ale tuturor statelor Europei. Pot fi părţi în acest tratat toate statele europene, indiferent de orînduirea lor socială, inclusiv Germania, cu menţiunea că pînă la unificarea Germaniei, ar putea fi părţi în tratat Republica Democrată Germană şi Republica Federală Germană. In cazul unei agresiuni armate împotriva vreuneia dintre părţi, Tratatul prevede ajutorarea statului care a devenit victima agresiunii prin toate mijloacele aflate la dispoziţie, inclusiv folosirea forţei armate în scopul restabilirii şi menţinerii păcii şi securităţii internaţionale în Europa. Astfel proiectul bazelor Tratatului general european urmăreşte să creeze un sistem eficace de securitate colectivă în Europa, în conformitate cu principiile Chartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Crearea unui sistem general european de securitate colectivă ar pune capăt formării unor grupări militare de state opuse una alteia în Europa. Formarea unor asemenea grupări duce inevitabil la agravarea relaţiilor dintre state, la accentuarea vrajbei şi a neîncrederii între ele, fără a mai vorbi de faptul că ea este însoţită de cursa înarmărilor, cu toate consecinţele care decurg de aici pentru popoare. Trebuie să se ţină de asemenea seama de faptul că formarea unei grupări militare de state provoacă în mod inevitabil măsuri corespunzătoare din partea altor state, în interesul asigurării securităţii lor. Ca rezultat, se creează o situaţie în care raporturile dintre state se bazează nu pe dorinţa de a colabora în interesul menţinerii păcii, ci pe opunerea unor state altora, ceea ce duce în mod inevitabil la agravarea încordării în relaţiile dintre state şi prin aceasta la accentuarea primejdiei unui nou război. In această ordine de idei nu putem să nu ţinem seama de faptul că atît primul război mondial, cit şi cel de al doilea război mondial au fost precedate de crearea unor grupări militare de state opuse una alteia, de împărţirea Europei în două tabere ostile. In legătură cu aceasta nu poate fi uitat rolul deosebit de primejdios al militarismului german în aceste grupări militare şi nn dezlănţuirea primului şi a celui de al doilea război mondial. Toate aceste fapte subliniază importanţa problemei înlocuirii politicii îndreptate spre menţinerea de grupări militare de state opuse una alteia printr-o politică de colaborare efectivă între toate statele europene în vederea menţinerii şi întăririi păcii. O asemenea colaborare între toate statele europene mari şi mici, indiferent de orînduirea lor socială, ar permite să se evite situaţia ca Europa să fie tîrîtă periodic în războaie pustiitoare, lucru dovedit de experienţa istoriei statelor europene din ultimii 100 de ani. Tocmai de aceea, Guvernul Sovietic a atras în repetate rînduri atenţia Guvernului Franţei, precum şi guvernelor Angliei şi S.U.A. asupra primejdiei pe care o implică crearea unor grupări militare de state. Printre altele, Guvernul Sovietic a atras atenţia asupra acestui fapt în legătură cu planurile de creare a aşa-numitei „comunităţi defensive europene“ care duc la refacerea militarismului german cu toate consecinţele decurgând de aici şi care sunt periculoase pentru cauza păcii în Europa şi mai ales pentru securitatea statelor vecine cu Germania occidentală. După cum se ştie, planurile de creare a „comunităţii defensive europene" prevăd constituirea unei grupări militare restrînse a şase state europene sub steagul căreia se organizează aşa-numita „armată europeană“ alcătuită din forţele anuate ale Franţei, Italiei, Belgiei, Olandei, Luxemburgului, precum şi ale Germaniei occidentale. In această „armată europeană“, rolul principal este rezervat forţelor armate vest-germane în frunte cu generali hitlerişti şi aceasta în ciuda obligaţiilor asumate de Franţa, Anglia şi Statele Unite, împreună cu Uniunea Sovietică, în ceea ce priveşte neadmiterea reînvierii militarismuluigerman, şi în prezent se şi urzesc planuri de creare a câtorva zeci de divizii vest-germane. Este bine cunoscut de asemenea faptul că în legătură cu planurile de organizare a „armatei europene“, cercurile guvernante din Germania occidentală îşi propun făţiş să desfăşoare într-un ritm accelerat remilitarizarea Germaniei occidentale şi să ia măsuri pentru crearea unor forţe armate regulate, cuprinzînd toate genurile de arme şi nu mai consideră necesare să-şi ascundă scopurile agresive faţă de statele vecine. De aceea, popoarele iubitoare de pace din Europa şi, în special, vecinii Germaniei occidentale nu pot să nu încerce un sentiment legitim de nelinişte pentru securitatea lor în legătură cu primejdia pe care o prezintă militarismul german reînviat şi atragerea Germaniei occidentale în „comunitatea defensivă europeană“. A păşi pe calea reînvierii militarismului german şi a creării de grupări militare în Europa, înseamnă nu numai a nu contribui la întărirea păcii, dar, dimpotrivă, a îndruma lucrurile spre pregătirea unui nou război. Or, în prezent, există, mai mult decît oricînd, necesitatea ca toate statele iubitoare de pace, și în primul rînd marile puteri, să-și îndrepte eforturile spre preîntîmpinarea unui nou război, spre preîntîmpinarea atragerii popoarelor Europei, inclusiv a poporului german, într-un nou război, care în condiţiile actuale prezintă o primejdie deosebită pentru popoare. Această sarcină poate fi rezolvată cu succes dacă în locul unor grupări militare ale statelor europene, opuse una alteia, va fi creat în Europa un sistem de securitate bazat pe eforturile comune ale tuturor statelor europene. Crearea unui asemenea sistem de securitate colectivă în Europa corespunde totodată intereselor întăririi păcii generale. Tocmai de aceea, ideea securităţii colective în Europa, mai ales după conferinţa de la Berlin, a şi găsit un sprijin activ din partea unor state precum şi în cercurile largi internaţionale. La conferinţa de la Berlin, cu prilejul discutării propunerii sovietice privitoare la încheierea unui tratat general european s-au manifestat divergențe care nu au permis să se ajungă la o hotărîre de comun acord. Ținînd însă seama de însemnătatea realizării unui acord corespunzător în această problemă importantă, Guvernul Sovietic consideră indicat să se continue examinarea acestei propuneri. In legătură cu discutarea propunerii sovietice privitoare la asigurarea securităţii colective în Europa s-a emis părerea că nu este de dorit ca Statele Unite ale Americii să rămînă în afara Tratatului cu privire la securitatea colectivă în Europa. Ţinînd seama de această împrejurare, luînd în considerare participarea Statelor Unite în perioada celui de al doilea război mondial la lupta comună împotriva agresiunii hitleriste şi răspunderea pe care o poartă S.U.A., alături de Uniunea Sovietică, Franţa şi Anglia pentru reglementarea postbelică în Europa, şi ţinînd de asemenea seama de punctul de vedere exprimat de guvernul S.U.A. la conferinţa de la Berlin, Guvernul Sovietic, în ceea ce îl priveşte, nu vede nici o piedică în calea rezolvării pozitive a problemei participării S.U.A. la „Tratatul general european cu privire la securitatea colectivă în Europa”. Așadar, această dificultate în calea realizării unui acord în problema creării unui sistem de securitate colectivă în Europa, care a fost semnalată, pînă în prezent, ar trebui să dispară. In cadrul conferinţei de la Berlin, la discutarea propunerii politice privitoare la tratatul general european, a fost atinsă de asemenea problema locului şi rolului „organizaţiei tratatului nord-atlantic” în legătură cu crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa. Cu acest prilej, reprezentantul Franţei, precum şi reprezentanţii Angliei şi S.U.A., au afirmat că tratatul nordatlantic are un caracter defensiv şi nu este îndreptat împotriva niciunui stat, sau grup de state. Şi după conferinţa de la Berlin, reprezentanţii oficiali ai Franţei, precum şi reprezentanţii S.U.A. şi Angliei fac declaraţii asemănătoare atunci cînd se referă la propunerea sovietică în problema creării unui sistem general european de securitate colectivă. Poziţia Guvernului Sovietic faţă de Tratatul nord-atlantic este bine cunoscută. Guvernul U.R.S.S. nu a împărtăşit şi nu poate împărtăşi nici în prezent punctul de vedere că sus-amintitul tratat ar avea un caracter defensiv. Aceasta, pentru că Guvernul Sovietic porneşte de la, faptul că tratatul nord-atlantic creează o grupare de state închisă, nesocoteşte sarcina preîntîmpinării unei noi agresiuni germane, şi, dat fiind că dintre marile puteri care au făcut parte din coaliţia antihitleristă numai U.R.S.S. nu participă la acest tratat, tratatul nord-atlantic nu poate să nu fie considerat un tratat agresiv îndreptat împotriva Uniunii Sovietice. Este absolut evident că „organizaţia tratatului nord-atlantic” ar putea, în condiţiile respective, să-şi piardă caracterul agresiv dacă ar participa la ea toate marile puteri care au făcut parte din coaliţia antihitleristă. In conformitate cu aceasta, călăuzindu-se după principiile imuabile ale politicii sale externe de pace şi tinzîna spre micşorarea încordării în relaţiile internaţionale, Guvernul Sovietic declară că este gata să examineze împreună cu guvernele interesate problema participării U.R.S.S. la tratatul nord-atlantic; întrucît Guvernul Franţei, precum şi guvernele Angliei şi S.U.A., declară că năzuiesc spre slăbirea încordării internaţionale şi întărirea păcii, este de aşteptat ca ele să privească favorabil luarea de măsuri în vederea asigurării uneisituaţii în care tratatul nord-atlantic să capete un caracter cu adevărat defensiv şi să se creeze condiţii care să excludă posibilitatea atragerii unei părţi sau alta a Germaniei în grupări militare. In acest caz „organizaţia tratatului nordatlantic” ar înceta să fie o grupare militară de state închisă, ar fi deschisă și pentru aderarea altor state, ceea ce, paralel cu crearea unui sistem eficace de securitate colectivă în Europa, ar avea cea mai mare însemnătate pentru întărirea păcii generale. Guvernul Sovietic consideră că problemele care se pun în legătură cu aceasta ar putea căpătă o rezol- vare satisfăcătoare pentru toate statele interesate în scopul întăririi păcii şi a securităţii popoarelor”. Guvernul Sovietic a adresat note cu conţinut similar Guvernelor Angliei şi S.U.A. Nota Guvernului Sovietic adresată Guvernelor Franţei, Marii Britanii şi S.U.A. Bazele militar© americane din Asia şi din mm Pacificului ameninţa pacea şi securitatea in Extremul Orient — Un articol publicat in ziarul chinez „Jenminjibao” — PEKMN, 1 (Agerpres). Ziarul „Jenminjibao“ a publicat articolul intitulat „Bazele militare americane din Asia şi din zona Pacificului ameninţă pacea şi securitatea în Extremul Orient“. In articol se spune că în ajunul convocării conferinţei de la Geneva toţi oamenii care se pronunţă pentru pace nutresc mari speranţe că încordarea internaţională va continua să slăbească. Cu toate acestea, cercurile guvernante ale S.U.A. nu numai că încearcă să împiedice rezolvarea definitivă a problemei coreene şi îşi intensifică amestecul în războiul din Indochina, dar îşi lărgesc intens reţeaua de baze militare în Asia şi în Pacific. Construcţia de baze militare americane în Asia şi zona Pacificului, scrie ziarul, este legată nemijlocitde planurile creării unor blocuri agresive cum sunt blocul Pacificului şi blocul Orientului Mijlociu. In timpul celui de al doilea război mondial, S.U.A. au construit în Pacific peste 200 de baze militare. In ultimii ani ele continuă să-şi lărgească reţeaua de baze în această regiune. După încheierea armistiţiului în Coreea, S.U.A. au semnat cu clrca hstumanistă aşa zisul „pact de securitate mutuală“, potrivit căruia Statelor Unite li s-au acordat dreptul să menţină pe timp nelimitat pe teritoriul Coreei de sud forţe terestre, maritime şi aeriene. Aceasta înseamnă de fapt că S.U.A. vor să acapareze pentru totdeauna Coreea de sud şi s-o transforme în baza lor militară. Cercurile guvernante din S.U.A. încearcă să ascundă adevăratul scop al lărgirii reţelei bazelor lor, declarînd că aceste baze ar fi create în scopul asigurării „securităţii“ S.U.A. Nimeni nu va crede desigur că securitatea Statelor Unite ar impune transformarea în baze militare a unor teritorii străine situate la o depărtare de mai multe mii de kilometri de S.U.A. Nu de mult subsecretarul de stat al S.U.A., Robertson, a recunoscut făţiş că politica S.U.A. în Extremul Orient este îndreptată spre „menţinerea pe timp nelimitat a situaţiei dominante a Statelor Unite în Extremul Orient“. De aici reiese că reţeaua bazelor militare americane din Asia şi din zona Pacificului este destinată înfăptuirii ideii nebuneşti a dominaţiei americane în Asia pentru a transforma din nou Asia într-un focar de război. Bazele militare americane în Asia şi în Oceanul Pacific, continuă ziarul, sunt fără îndoială o parte a reţelei de baze militare create de Statele Unite în întreaga lume cu scopul de a încercui Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză şi ţările de democraţie populară. Statele Unite folosesc de pe acum bazele lor din Asia şi din zona Pacificului pentru înfăptuirea agresiunii în Extremul Orient. Dezlănțuind în anul 1950 războiul agresiv în Coreea, Statele Unite au folosit bazele militare situate în regiunea peninsulei Coreene. Avioanele americane au decolat de pe aerodromuri situate în Japonia. Porturile japoneze au fost folosite pentru transportarea trupelor și echipamentului militar american în Coreea. Bazele navale din Sasebo (pe insula Kiusiu) și Cilun (pe insula Taiwan) au fost transformate în baze ale flotei americane care a luat parte la războiul agresiv împotriva Coreei. In prezent S.U.A. folosesc intens bazele militare de pe teritoriul Filipinelor şi Tailandei pentru amestecul în războiul din Indochina. Numeroase state pe teritoriile cărora au fost create baze americane, arată ziarul, sunt de fapt ocupate de trupele americane. Planurile militare ale acestor ţări, resursele lor financiare şi economice sînt puse inevitabil în slujba scopurilor S.U.A. Un exemplu tipic îl constituie Japonia şi Filipinele. Extinderea bazelor militare americane în Asia şi în zona Pacificului, scrie ziarul în încheiere, stîrneşte proteste hotărîte din partea maselor largi populare. Popoarele ţărilor Asiei şi zonei Pacificului cer cu hotărîre ca S.U.A. să înceteze lărgirea reţelei de baze militare şi ca să fie lichidate toate bazele militare existente. Popoarele ţărilor Asiei consideră aceasta o măsură importantă în opera de asigurare a păcii şi securităţii în Extremul Orient și în întreaga lume. INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI ANSAMBLUL COREGRAFIC „BEREZKA” DIN UNIUNEA SOVIETICĂ VA DA REPREZENTAŢII IN OLANDA MOSCOVA, Í (Agerpres). — TASS transmite: La invitaţia Asociaţiei „Olanda- U.R.S.S.“ şi a direcţiei Teatrului „Karre“ din Amsterdam, ansamblul coregrafic „Berezka“ sub conducerea Nadejdei NadejSiraa, laureată a Premiului Stalin, a părăsit la 31 martie Moscova plecînd spre Olanda. Amsarablul „Berezka” va da reprezentaţii la Amsterdam, Hagia, Rotterdam şi în alte oraşe ale Olandei. Marele succes al ansamblului de stat de dansuri populare al U.R.S.S. in R. P. Ungară BUDAPESTA, 1 (Agerpres). — M.T.I. transmite: Spectacolele ansamblului de stat de dansuri populare al U.R.S.S. sub conducerea lui Igor Moiseev se bucură de un rrare succes în R.P. Ungară. Ansamblul care a sosit aici pentru a participa la sărbătorirea Lunii prieteniei ungaro-sovietice a dat la Budapesta Miskolc, Sztalinvaros, Tatabanya şi în alte oraşe, 27 de reprezentaţii la care au asistat aproximativ 60.000 de spectatori. La rugămintea oamenilor muncii ansamblul şi-a prelungit şederea în Ungaria pînă la 10 aprilie. Ansamblul va da o serie de reprezentaţii pe stadionul popular din Budapesta, precum şi în oraşele Pecs şi Kaposvár. v Ei sculmi : ' . été Stassen la Londra LONDRA, 1 (Agerpres).La Londra a luat sfîrşit conferinţa anglo-franco-americană în legătură cu problema comerţului între est şi vest. In comunicatul dat publicităţii după conferinţă se arată că cele trei puteri participante la conferinţa de la Londra au procedat la un schimb de vederi cu privire la aspectele generale ale politicii comerciale şi au găsit că există o bază comună pentru revizuirea controalelor existente şi pentru încurajarea extinderii comerţului. Conferinţa a fost convocată din iniţiativa Angliei pentru revizuirea restricţiilor impuse prin legea americană Battle comerţului exterior al ţărilor vesteuropene. Discuţiile s-au axat în special pe problema revizuirii listei aşa-numitelor „materiale strategice”. Presa occidentală relatează că ţările vesteuropene au informat Washingtonul încă din noiembrie anul trecut că cercurile de afaceri occidentale năzuiesc tot mai intens spre lărgirea comerţului cu ţările din Europa răsăriteană şi şi-au exprimat dorinţa de a atenua interdicţiile asupra acestui comerţ. Lucrul acesta a ieşit şi mai mult în evidenţă la conferinţă. Guvernul american a trimis la conferinţă pe unul din reprezentanţii săi de încredere, Harold Stassen, şeful administraţiei pentru operaţiunile din străinătate, cu misiunea de a exercita o nouă presiune asupra Europei occidentale pentru menţinerea faimoasei legi americane Battle. Potrivit relatărilor agenţiei United Press, Stassen a avut de gînd ca la conferinţa de la Londra „să îndemne pe englezi şi pe francezi să nu stăruie prea mult” pentru slăbirea controlului asupra comerţului cu aşa numitele „mărfuri strategice" cu ţările din estul Europei. Deşi Stassen a venit la Londra hotărît să schimbe orientarea comercială a Marii Britanii, el a suferit un eşec. Agenţia France Presse scrie: „Stassen a încercat chiar să frîneze avîntul englezilor în campania lor favorabilă comerţului dintre est şi vest... Dar, — adaugă comentatorul — englezii sînt grăbiţi... . Ceea ce este valabil pentru Marea Britanie este valabil şi pentru Franţa care potrivit agenţiilor occidentale ,a aprobat pe larg teas britanică". Comentînd diferenţa de poziţii de la conferinţă, dintre S.U.A., pe de o parte, şi ţările occidentale, pe de altă parte, agenţia France Presse relatează că restricţiile impuse comerţului şi menţinerea acestor restricţii dau naştere la importante dificultăţi economice pentru ţările vesteuropene. Pînă la ziarul american „New York Herald Tribune" relata într-un număr recent că „cercurile comerciale sunt convinse că slăbirea barierelor comerciale dintre est şi vest va duce la întărirea situaţiei economice a acestor ţări”. ,,Lărgirea schimburilor comerciale e zte răsăritul — după Cum relatează într-unul din numerele sale ziarul „Evening Standard" — constituie nu numai o necesitate economică pentru Anglia, ci şi o necesitate politică pentru lumea întreagă”. Misiunea lui Stassen, relatează acelaşi ziar, care a participat la conferinţa de la Londra pentru a împiedica lărgirea comerţului cu răsăritul nu găseşte sprijin în rîndurile poporului englez. Mai mult decît ettta, poporul englez rata enervat de poziţia S.U.A.. Sărbătorirea împlinirii a 32 de ani de laîntemeierea Partidului Comunist din Brazilia MONTEVIDEO, 1 (Agerpres). — TASS transmite: Opinia publică braziliană a sărbătorit împlinirea a 32 de ani de la întemeierea Partidului Comunist din Brazilia. Presa progresistă a publicatarticole şi materiale închinate acestei date memorabile. In ziua aniversării, scrie ziarul „Imprensa Popular", Partidul Comunist din Brazilia, condus de Prestes, de încercatul Comitet Central combativ şi înconjurat de sprijinul clasei muncitoare şi al tuturor păturilor progresiste ale populaţiei ţării se simte capabil să continue lupta sa glorioasă pentru eliberarea naţională şi cucerirea unui viitor luminos pentru Brazilia. Indignare in India faţă de comportarea provocatoare a misionarilor americani DELHI, 1 (Agerpres). — Opinia publică indiană este indignată de comportarea provocatoare a misionarilor americani în India. După cum relatează ziarul „Free Press Journal", recent misionarii americani care se află în oraşul Raipur au evacuat din hotelul, în care s-au oprit, pe Habib, redactor al ziarului local „Bhoochal". „Se presupune, se arată în informaţie, că misionarilor nu le-a fost pe plac faptul că Habib a condamnat alianţa militară dintre S.U.A. şi Pakistan". IN JAPONIA SE AŞTEAPTĂ O NOUĂ MAJORARE DE PREŢURI ŞANHAI, 1 (Agerpres). — După cum anunţă posturile de radio japoneze, referindu-se la o ştire apărută în ziarul „Asahi", se aşteaptă ca la 1 aprilie să fie majorate preţurile la Bere, băuturi spirtoase, tutun, tarifele de călătorie pe cale ferată și abonamentele la radio. Costul biletelor de călătorie pentru vagoanele de clasa l-ia și clasa a 11-a vor fi majorate cu 20 la sută. Abonamentele la radio se vor scumpi cu 30 la sută. Ziarele de dimineaţă publică hotărîrea Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi a Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice cu privire la noua reducere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare şi industriale. Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi Comitetul Central al P.C.U.S. au hotărât să reducă cu începere de la 1 aprilie 1954 preţurile de stat cu amănuntul la următoarele mărfuri alimentare şi industriale: pîine, făină şi macaroane ; cereale şi furaje; mărfuri coloniale; ţesături; confecţii, tricotaje şi pălării; încălţăminte ; articole de galanterie, săpun; articole de parfumerie şi de cosmetică; articole destinate activităţii culturale şi jucării; articole de porţelan, faianţă şi sticlă; articole de uz casnic; materiale de construcţii ; chibrituri şi produse petrolifere; articole de sport şi alte mărfuri industriale; medicamente şi articole sanitare şi de igienă. • Declaraţia guvernului sovietic cu privire la stabilirea cu Republica Democrată Germană a aceloraşi relaţii ca şi cu celelalte state suverane este apreciată de către presa şi opinia publică mondială ca un eveniment de o uriaşă însemnătate internaţională. In cadrul mitingurilor şi adunărilor care au loc in întreaga Republică Democrată Germană, oamenii muncii îşi exprimă recunoştinţa faţă de guvernul sovietic pentru încrederea faţă de poporul german. Presa vestgermană trădează deruta cercurilor guvernamentale de la Benn care se tem că reacţia populaţiei la declaraţia sovietică le va fi nefavorabilă. îngrijorarea Departamentului de stat al S.U.A., stirnită de efectul Declaraţiei guvernului sovietic, s-a oglindit şi intr-o declaraţie a Înaltului comisar al S.U.A. in Germania, Connant, care s-a grăbit să arate că S.U.A. ar dori să acorde ,,suveranitate" Germaniei occidentale. Corespondentul din Washington al ziarului „New York Times" recunoaşte că Germania occidentală nu a ajuns incă să se bucure de „suveranitatea deplină" care a fost acordată in prezent Republicii Democrate Germane. Presa democrată din ţările Europei occidentale şi presa din ţările de democraţie populară salută Declaraţia ,guvernului sovietic privitoare la relaţiile cu Republica Democrată Germană. ★ La 30 martie s-a deschis la Berlin Congresul al IV-lea al Partidului Socialist Unit din Germania. In numele C.C. al P.S.U.G., tovarășul Pieck a declarat deschis Congresul al IV-lea al Partidului Socialist Unit din Germania. S-a trecut apoi, la alegerea organelor conducătoare ale Congresului. Pe ordinea de zi a Congresului figurează următoarele probleme : 1. Raportul de activitate al Comitetului Central (raportor W. Ulbricht, prim secretar al C.C. al P.S.U.G.). Raportul de activitate al Comisiei centrale de revizie (raportor Alfred Oeissner). Raportul de activitate a Comisiei centrale a controlului de partid (raportor Hermann Matern). 2. Modificarea statutului P.S.U.D. (raportor Karl Schildewan). 3. Alegerea organelor centrale ale partidului. După alegerea Prezidiului și a comisiilor, Grotewohl a dat cuvîntul lui Walter Ulbricht, care a prezentat raportul de activitate al C.C. al P.S.U.G. La şedinţa din seara zilei de 30 martie, Congresul a ascultat rapoartele Comisiei centrale de revizie şi Comisiei centrale a controlului de partid. ★ La sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii, care a avut loc la Viena intre 20 şi 30 martie, a fost adoptată o rezoluţie care subliniază succesul obţinut la conferinţa de la Berlin şi arată că, pe drumul tratativelor, conferinţa de la Geneva poate şi trebuie să constituie o etapă importantă în vederea destinderii încordării internaţionale şi a dezarmării. Biroul Consiliului Mondial al Păcii consideră necesară convocarea la sfârșitul lunii mai a unei sesiuni extraordinare a Consiliului Mondial al Păcii. Această sesiune va avea loc la Berlin. In partidul socialist francez ca există o profundă dezbinare in LONDRA, (Agerpres). Ziarul „Tribune“ publică un articol al deputatei laburiste Jennie Lee, în care aceasta arată pentru ce a participat la conferinţa organizată la Paris împotriva comunităţii defensive europene. „Partidul socialist francez, scrie Jennie Lee, ca şi partidullaburist englez, este profund dezbinat în problema armatei europene şi a remilitarizării Germaniei“. „La conferinţa de la Paris, scrie Jennie Lee în continuare, am arătat că toţi laburiştii care se îm şi in partidul laburist englez problema „armatei europene” potrivesc reînarmării Germaniei se bucură de sprijinul alegătorilor lor, în timp ce ,dimpotrivă, partizanii armatei europene sunt aspru criticaţi şi învinuiţi pentru această atitudine. Puternica fracţiune laburistă opusă comunităţii defensive europene a insuflat un nou avînt luptei francezilor împotriva armatei europene, iar noi la Tinpul nostru am fost mulţumiţi să constatăm că cel puţin 40 de deputaţi socialişti vor vota împotriva acestui proiect în Adunarea Naţională". Sporirea cheltuielilor ANKARA, 1 (Agerpres). — Bugetul de stat al Turciei pe anul 1954 prevede mărirea considerabilă a cheltuielilor de război ,suportate de această țară. Astfel, din totalul bugetului în valoare de 2.287.649.000 lire, 90 la sută este destinat cheltuielilor de înarmare. In schimb pentru nevoile învăţămîntului bugetar, prevede o sumă de 12 ori mai mică decît cheltuielile de înarmare. Pentru nevoile agriculturii se prevede numai 1,8 la sută, iar pentru nevoile sociale ale oamenilor muncii nutrat 0,11 la sută din buget. militare in Turcia Impozitele directe vor fi sporite anul acesta. In general, impozitele strînse de la oamenii muncii reprezintă peste 70 la sută din veniturile bugetului. Referindu-se la cheltuielile de război umflate ale Turciei, însuşi ministrul finanţe, Hasan Polaikan, a declarat „Faptul că sîntem membri ai NATO, (organizaţia militară a pactului atlantic) precum şi hotărîrea guvernului de a continua înarmarea, nu ne permit,, să fim zgîrciţi în stabilirea cheltuielilor în vederea apărării". ti Pág. 1 9 Zi naţională de luptă împotriva regimului colonial din Maroc PARIS, 1 (Agerpres). — Ziarul „L’Humanité” anunţă ca r* chemarea Partidului Comunist, în diferite oraşe din Maroc s-a desfăşurat la 30 martie Ziua naţională de luptă împotriva regimului colonial, în legătură cu împlinirea a 42 ani de la semnarea tratatului de protectorat. In numeroase oraşe au fost închise magazinele iar oamenii muncii au difuzat manifeste cu textul chemării Partidului Comunist. La Casablanca, la grevă au luat parte studenţii colegiului musulman. Tot la Casablanca armata şi poliţia au încercat să silească pe comercianţii marocani să deschidă prăvăliile şi magazinele. In numeroase localităţi din Maroc, poliţiştii au litra prăştiat demonstraţiile şi adunările oamenilor munci. La Paris a avut loc la 30 martie o adunare la care au participat studenţi tunisieni, algerieni şi francezi. Adunarea a adoptat o rezoluţie care condamnă politica de represiuni coloniale dusă în Maroc. PARIS, 1 (Agerpres). — Miercuri seară, consiliul de miniştri al Franţei, întrunit într-o şedinţă extraordinară, a îndepărtat pe mareşalul Juin din funcţiile sale de preşedinte al Consiliului superior al forţelor armate şi de consilier permanent al guvernului. In virtutea acestor funcţii, mareşalul Juin avusese pînă în prezent dreptul de a participa la lucrările comitetului apărării naţionale. In afară de aceasta, Juin mai deţinea şi postul de comandant suprem al forţelor organizaţiei nordatlantice în Europa Centrală. După cum se ştie, declaraţiile făcute recent de mareşalul Juin la Auxerre în legătură cu riscurile pe care Ie comportă pentru Franţa planurile de creare a comunităţii defensive europene au provocat o puternică derută în rîndurile partizanilor armatei europene. El este acuzat de a fi „perturbat viaţa politică în preajma dezbaterilor din Adunarea Naţională asupra ratificării” şi de a fi dat dovadă de „indisciplină militară“, intrucit nu a prezentat în prealabil declaraţiile sale Ministerului Apărării Naţionale spre aprobare. LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI DESTITUIREA MAREŞALULUI JUIN DIN FUNCŢIILE MILITARE PE CARE LE DEŢINEA