Informatia Bucureştiului, septembrie 1959 (Anul 7, nr. 1886-1912)

1959-09-01 / nr. 1886

La staniţa Veşenskaia întâlnirea lui N. S. Hruşciov cu fruntaşi din industrie şi agricultură, oameni de cultură din regiunile Don, Stalingrad şi Voronej STANIJA VEŞENSKAIA­­ (Ager­­pres). — TASS transmite : La 31 august, la Casa de cul­tură din staniţa Veşenskaia, care găzduieşte pe N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S.. Invitat de scrii­torul Mihail Şolohov, a avut Ioc o întîlnire a înaltului oaspete cu fruntaşi din industrie şi agricul­tură, oameni de cultură din re­giunea Donului, precum şi din regiunile învecinate — Stalin­grad şi Voronej. A avut loc o convorbire neo­ficială în problemele cuprinzînd aspecte variate ale muncii şi vieţii oamenilor sovietici. Fruntaşii în producţie au vor­bit lui N. S. Hruşciov despre succesele în muncă ale colecti­velor lor şi, în numele tovară­şilor lor, au transmis un salut fierbinte, lui personal şi Prezi­diului C.C. al P.C.U.S. „Un moment prielnic pentru soluţionarea problemei încetării experienţelor nucleare“ Ziarul japonez YOMIURI despre recenta declaraţie a guvernului sovietic TOKIO­­ (Agerpres). TASS trans­mite : Declaraţia guvernului sovietic po­trivit căreia Uniunea Sovietică nu va efectua experienţe nucleare atita timp cît nici ţările occiden­tale nu vor efectua aceste expe­rienţe, a fost primită cu căldură de către opinia publică japoneză. Ziarul „Tomiuri, în articolul de fond intitulat „Un moment prielnic pentru soluţionarea problemei în­cetării experienţelor nucleare“, scrie că această hotărîre a Uniunii Sovietice poate fi apreciată ca o acţiune reală pentru încheierea unui acord cu privire la încetarea experienţelor cu arma nucleară. Profesorul Yasui, preşedintele Consiliului naţional japonez pentru interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen, laureat al premiului Lenin, într-o convorbire cu un co­respondent al agenţiei TASS, refe­­rindu-se la noua acţiune a guver­nului sovietic, care are drept scop destinderea încordării internaţio­nale, realizarea mai rapidă a unui acord cu privire la interzicerea ar­melor de distrugere în masă, a declarat­­ „Respect Uniunea Sovie­tică care nu odată a manifestat ini­ţiativă în direcţia soluţionării pro­blemei cu privire la încetarea ex­perienţelor nucleare. Noua declara­ţie a guvernului sovietic în această problemă este o nouă confirmare a sincerității politicii ei consec­vente'’. Schimbul de vizite Hruşciov-Eisenfiower va contribui la întărirea înţelegerii reciproce intre Răsărit şi Apus Părerile unor fruntaşi ai vieţii publice din India DELHI 1 (Agerpres). TASS transmite: APROPIATUL SCHIMB DE VIZITE DINTRE PREŞEDINTELE CON­SILIULUI DE MINIŞTRI AL U.R.S.S., N. S. HRUŞCIOV, SI PREŞEDIN­TELE S.U.A. D. EISENHOWER, CONTINUA SA FIE IN CENTRUL ATEN­ŢIEI OPINIEI PUBLICE INDIENE. ZIARUL „DELHI TIMES“ PUBLICA DECLARAŢII ALE UNOR FRUN­TAŞI AI VIEŢII PUBLICE ŞI ME­MBRI AI PARLAMENTULUI DIN INDIA. Ştirea cu privire la schimbul de vi­zite dintre preşedintele Consiliului de Miniştri al­ U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi preşedintele Statelor Unite, D. Ei­senhower, a fost primită cu bucurie de toţi oamenii iubitori de pace de pe în­tregul glob, inclusiv şi din ţara mea, a declarat DR. SAIFUDDIN KITCH­­LEW, membru al Consiliului Mondial al Păcii. Pentru mine personal, cît şi pentru alţii care, ca şi mine, servesc cauza păcii internaţionale, ştirea cu privire la schimbul de vizite dintre cei doi oameni de stat­, a constituit o mare bucurie, deoarece în toţi aceşti ani noi am desfăşurat o campanie dîr­­ză pentru rezolvarea problemelor din­tre popoare pe calea tratativelor paşni­ce şi nu pe calea războiului. Schimbul de vizite dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower este un mare eveniment istoric în viaţa internaţională şi poate duce la o r­ouă lijâ a colaborării şi în­ţelegerii reciproce. Contactul personal dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower, a arătat Kitchlow, poate crea o atmosferă de înţelegere reciprocă şi încredere între Uniunea Sovietică şi S.U.A. ceea ce va fi în avantajul nu nimai al acestor două tari, ci şi al tuturor ţărilor mari şi mici. Subliniind că schimbul de vizite din­tre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower reprezintă un pas important spre pace, Saifuddin Kitchlow a spus : „Popoarele cer ca acest schimb de vizite să fie urmat de lărgirea relaţiilor comerciale, culturale, politice şi a relaţiilor prie­teneşti dintre S.U.A. şi Uniunea Sovie­tică, precum şi dintre toate ţările“. Popoarele din India, subliniază Kitchlow în continuare, urează succes întrevederilor apropiate dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower. Ele speră că aceste întrevederi vor avea rezultate rodnice în interesul păcii din întreaga lume. Popoarele din India nădăjduiesc, de asemenea, că acest schimb de vi­zite va grăbi conferinţa la nivel înalt. Salutînd apropiatele vizite, SAHIB SINGH SOKHEY, vicepreşedinte al Consiliului Păcii pe întreaga Indie, îşi exprimă speranţa că aceste vizite vor duce la convocarea conferinţei la ni­vel înalt, în cadrul căreia să fie rezol­vate probleme internaţionale importan­te, ca normalizarea situaţiei din Ber­linul occidental, semnarea tratatului de pace cu Germania şi altele. Noi toţi urăm succes şefilor guvernelor ce­lor două ţări şi sperăm în rezultate bune, a declarat Sokhey. DR. RADHAKRISHNAN, vicepreşe­dinte al Indiei, NAUSHER BHARU­­CEA, BABUBHAI OI NOI, membri ai parlamentului, şi alte personalităţi, sunt unanimi în părerea că apropiatul schimb de vizite va contribui, fără în­doială, la destinderea încordării inter­naţionale şi la întărirea înţelegerii re­ciproce dintre Răsărit şi Apus. CONFERINŢA UNIUNII INTERPARLAMENTARE Cuvîntarea lui C. Paraschivescu-Bălăceanu în legătură cu problemele securităţii internaţionale şi dezarmării VARŞOVIA­­. Corespondentul A­gerpres transmite : In şedinţa de luni a celei de-a 48-a conferinţe a Uniunii Interparlamentare au fost discutate problemele securi­tăţii internaţionale şi dezarmării. Au fost prezentate următoarele ra­poarte: raportul lui Shinwell (Marea Britanie) cu privire la neutralitate; al lui Wende (Polonia) cu privire la căile spre rezolvarea problemei dezarmării pe plan mondial şi re­gional, precum şi raportul lui Bebler (Iugoslavia) cu privire la măsurile pentru curmarea propagandei de răz­boi. Caracterizînd discuţiile în problema neutralităţii, care s-au desfăşurat în comisia politică şi organizatorică, ra­portorul E. Shinwell a declarat că aceste discuţii au avut loc într-o atmosferă cordială. Proiectul de re­zoluţie prezentat în această problemă a fost adoptat în unanimitate. Proiectul de rezoluţie cere tuturor ţărilor membre ale Uniunii interparla­mentare să se abţină de la orice inter­venţie şi de la orice formă de amestec în treburile interne ale altei țări. Trebuie respectată hotărîrea oricărui stat de a promova politica nepartici­­pării la o grupare militară sau alta. Este neces­ar, se spune în proiect, să se creeze în lume un climat de în­credere, care va atenua primejdia conflictelor armate şi va asigura re­zolvarea litigiilor internaţionale pe cale paşnică. Apoi au început discuţiile pe mar­ginea raportului şi rezoluţiei prezentate în problema destinderii încordării in­ternaţionale şi a dezarmării. In cadrul acestor discuţii, a luat cuvîntul C. PARASCHIVESCU BA­­LACEANU, secretar al grupului na­ţional român. El a arătat printre al­tele, că proiectul de rezoluţie pre­zentat conferinţei vorbeşte, în primul rînd, de necesitatea urgentării de­zarmării generale prin interzicerea pe cale de acorduri internaţionale a fa­bricării şi folosirii armelor nucleare sau de distrugere. Delegaţia romînă consideră că o asemenea abordare a problemelor dezarmării, este construc­tivă şi realistă. Apoi, vorbitorul a arătat că, strâns­­legat de problema interzicerii războiului atomic şi ca prim pas în vederea acestui rezultat, de natură să promoveze dezarmarea generală, ar fi un acord cu privire la denuclearizarea anumitor regiuni europene. Guvernul R. P. Romîne, dînd expresie năzuinței de pace a întregului popor român, sprijină cre­area unei zone denuclearizate în Bal­cani. Planul Rapacki serveşte de a­­semenea creării unor asemenea regi­uni denuclearizate. In încheiere, vorbitorul a arătat că rezolvarea problemei dezarmării tre­buie să pornească de la abordarea şi rezolvarea unor probleme parţiale spre ţinta care trebuie să fie asigu­rarea păcii şi securităţii internaţio­nale, prin statornicirea încrederii în­tre popoare şi guverne, pe calea de­zarmării generale, rezolvării juste, paşnice a tuturor problemelor inter­naţionale la ordinea zilei. Armata vest-germană va primi in S.U.A. noi arme atomice BONN 1 (Agerpres). După cum anunţă ziarul „Frankfurter Allgemeine“, în cursul viitoarelor două luni Bundeswehrul vest-german va primi din S.U.A. noi arme atomice şi rachete. Printre altele se vor livra 24 de rachete tip „Matador“, care pot purta încărcături nucleare, 72 de in­stalaţii pentru lansarea rachetelor de tip „Nike", precum şi rachete de tip „Nike-Hercules“ şi „Nike-Ajax“. DESCHIDEREA ADUNĂRII PLENARE A FEDERAŢIEI MONDIALE A ASOCIAŢIILOR PENTRU NAŢIUNILE UNITE GENEVA, 1 (Agerpres). — Cores­pondenţă specială: Luni, 31 august, s-a deschis la Ge­neva, în Palatul Organizaţiei Inter­naţionale a Muncii, cea de-a 14-a adunare plenară a Federaţiei Mon­diale a Asociaţiilor pentru Naţiunile Unite. Participă reprezentanţi ai aso­ciaţiilor pentru Naţiunile Unite din 36 de ţări, printre care delegaţi din U.R.S.S., S.U.A., Anglia, Franţa, Ro­­mânia, Polonia, Cehoslovacia, Grecia, India, Italia, Argentina, Japonia, Aus­tralia. Iau parte, de asemenea, ob­servatori guvernamentali, reprezentanţi ai O.N.U., U.N.E.S.G.O şi celorlalte instituţii specializate ale O.N.U., re­prezentanţi ai altor organizaţii inter­naţionale. Pe ordinea de zi a conferinţei figu­rează discutarea contribuţiei Federaţiei şi asociaţiilor membre la reducerea încordării internaţionale şi modifica­rea statutelor Federaţiei. După cuvîntul de deschidere al pre­şedintelui F.M.A.N.U., prof. Roberto Ago, participanţii au fost salutaţi de David Morse, directorul general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii. In cursul discuţiilor din Comitetul de verificare a mandatelor delega­ţilor, au fost respinse încercările de a se recunoaşte vreun statut oarecare Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din Taiwan. In şedinţa plenară de după-amiază, secretarul general al F.M.A.N.U., Pelt, a prezentat raportul anual al Federa­ţiei. Adunarea plenară a aprobat raportul Comitetului de verificare a mandatelor prezentat de preşedintele comitetului, B. Bereanu, secretarul general al Aso­ciaţiei pentru Naţiunile Unite din R.P.R. Lucrările conferinţei continuă pe co­misii. Zilele culturii romineşti In R. S. S. Bielorusă GRODNO­­ (Agerpres). — Cores­­pondenţă specială. Zilele culturii româneşti continuă în întreaga Republică Bielorusă. In ziua de 30 august o parte a delegaţiei de oameni de cultură din ţara noastră a sosit în oraşul Grodno. Delegaţia a fost întâmpinată cu multă căldură de locuitori ai oraşului. In seara aceleiaşi zile, în Parcul central al oraşului nu­meroşi cetăţeni s-au adunat pentru a participa la o serbare a prieteniei sovieto-romîne. Despre realizările ţării noastre în cei 15 ani de viaţă nouă a vorbit P. I. Popov, secretar al comi­tetului orăşenesc de partid al oraşului Grodno. Din partea delegaţiei de oa­meni de cultură din R. P. Romînă a luat cuvîntul Ion Moraru, secretar al Consiliului General A.R.L.U.S. Pînă seara tîrziu au avut loc în parc şi în oraş serbări închinate prie­teniei romîno-sovietice. In cursul zilei de 31 august, delega­­­­ţia a făcut o vizită la Fabrica de ţesături fine şi la Fabrica de tutun din oraşul Grodno. Pretutindeni de­legaţia a fost întâmpinată cu multă prietenie şi ospitalitate. In seara zilei de 31 august, preşedintele Sovietului orăşenesc Grodno a oferit în cinstea delegaţiei romîne o masă tovărăşească. O altă parte a delegaţiei, în frunte cu tov. Ion Pas, a făcut în aceste zile o vizită în oraşul Vitebsk. Sute de locuitori ai oraşului au întîmpinat de­legaţia romînă. Delegaţia a fost pri­mită la comitetul executiv al Sovietu­lui regional. In seara de 30 august a avut loc ln Teatrul de vară din Vitebsk un mare concert dat de Ansamblul tine­retului din R. P. Romînă, care s-a bucurat de un deosebit succes. In ziua de 31 august delegaţia, în frunte cu tov. Ion Pas, a făcut o vizită la Combinatul de conserve din Vitebsk. Muncitorii acestui combinat au oferit Ansamblului de cântece şi dansuri al U.T.M. un covor cu portretul lui V. I. Lenin. In aceeaşi zi, delegaţia a vizitat fabrica de ciorapi „Kim“. Muncitorii acestei fabrici­ au oferit delegaţiei ro­mâne un steag pentru muncitorii fa­bricii „Tînăra Gardă“ din București. La 31 august a avut loc al doilea concert al Ansamblului tinnaretului din R. P. Romînă în orașul Vitebsk, care s-a bucurat de un mare succes. IN CHILE A FOST CONSTITUIT UN „COMITET PENTRU STABI­LIREA RELAŢIILOR CU TOATE JARILE" BUENOS AIRES­­ (Agerpres). După cum relatează presa, în Chile a fost constituit „Comitetul pentru stabilirea relaţiilor cu toate ţările". Din acest comitet fac­­parte­­reprezentanţi ai cercurilor politice, de afaceri şi obşteşti din ţară. Menirea comitetului este de a con­tribui la reluarea relaţiilor diplo­matice, comerciale şi culturale cu Uniunea Sovietică şi alte ţări din lagărul socialist. Comitetul a înce­put editarea unui buletin special. In primul număr al buletinului se subliniază că participanţii la confe­rinţa reprezentanţilor cercurilor in­dustriale, comerciale, financiare şi obşteşti, convocată din iniţiativa comitetului, au adoptat hotărirea să stăruie pe lingă guvernul din Chile pentru reluarea relaţiilor diploma­tice şi com­i­nale cu U.R.S.S. şi cu celelalte ţări socialiste. MINISTRUL DE EXTERNE AL SPANIEI S-A INTILNIT CU PREŞEDINTELE S.U.A. LONDRA­­ (Agerpres) TASS transmite : La 31 august, Gastiella, ministrul Afacerilor Externe al Spaniei, s-a în­­tîlnit la Londra cu preşedintele S.U.A., Eisenhower, și cu secretarul de stat al S.U.A., Herter. Castiella a remis lui Eisenhower un­ mesaj personal al ge­neralului Franco. Reprezentantul Casei Albe pentru problemele presei, Hagerty, a declarat că în cursul tratativelor s-a discutat problema ajutorului american acordat Spaniei atît în domeniul economic cit și în domeniul militar. La 30 august, cu p­rilejul celei de-a l5-a aniversări a răscoalei populare slovaca, în orașul Banska,Bistri­ca a avut loc un mare miting. Cu acest prilej a luat cuvîntul K. Bacilek, membru al Biroului Politic și C.C. al P. c. din cehoslovacia, prim-se­­cretar al C.C. al Partidului Comu­nist din Slovacia, comn­presa de di­mineaţă). A. A. Gromiko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., a vizitat la 31 august expoz­iţia americană de la Moscova, unde a foist Intîmpinat de E. Freers, însărcinat cu afaceri al S.U.A. la Moscova. Directorul expo­ziţiei, Mac Clellan, l-a însoţit pe A. A. Gromiko şi i-a dat explicaţii. (Din presa de dimineaţă). REFERINDU-SE la informaţii pri­mite din New York, ziarul „Al-Ahbar“ din Bagdad scrie că generalul He­­dayat, şeful statului major al forţelor armate iraniene, a dus, în cursul re­centei sale vizite în S.U.A., tratative la Pentagon cu privire la crearea de baze americane atomice şi pentru ra­chete pe teritoriul iranian. SITUAŢIA GRAVA A DEŢINUŢILOR POLITICI IN SPANIA LONDRA­­ (Agerpres). Ziarul „Times“ a publicat o cores­pondenţă din Spania în legătură cu situaţia gravă în care se află cei aproximativ 400 de deţinuţi politici dintr-o închisoare situată aproape de Burgos. După cum arată ziarul, în iunie un mare grup de deţinuţi politici a adresat autorităţilor o petiţie în care se arată condiţiile grele în care se află deţinuţii în Spania. Deţinuţii au cerut cărţi şi reviste, îmbrăcămintea necesară, asigurarea asistenţei me­dicale, îmbunătăţirea­­ condiţiilor sa­nitare, autorizaţia de a prezenta plîn­­geri în scris împotriva acţiunilor ilegale şi samavolnice ale autorită­ţilor. „Times“ scrie că deţinuţilor pe care autorităţile i-au considerat drept autori ai acestei petiţii, li s-au aplicat crunte represiuni. Ei au fost încarce­raţi, iar unora dintre ei li s-au pre­lungit termenele de detenţiune. O delegaţie a Biroului Politic al C.C. al p.c. din Indonezia l-a vizi­tat, la 31 august pe preşedintele Su­­karno şi i-a înmînat rezoluţia celei fie­ a S-a plenare a C.C. al P.C. din Indonezia despre situaţia creată în ţară în urma decretului publicat de preşedinte la 4 iulie şi de asemenea a invitat pe preşedintele Sukarno să ia cuvîntul la al VI-lea Congres al P­C. din Indonezia, convocat între 7 şi 15 septembrie. Preşedintele Sukarno a acceptat propunerea Biroului Politic al C.C. al p.c. din Indonezia. (Din presa de dimineaţă) S-A DESCHIS CONGRESUL FEDE­RAŢIEI INTERNATIONALE DE ASTRONAUTICA LONDRA­­ (Agerpres). La 31 august şi-a început lucrările la Londra cel de-al X-lea congres al Federaţiei internaţionale de astronau­­tică. La lucrările congresului iau parte 450 de oameni de ştiinţă din diferite târî DE GAULLE, preşedintele Republicii Franceze, s-a înapoiat la Paris după ce a făcut o călătorie de patru zile prin Algeria. • Duminică, în poiana din pădurea „Prater“ din Viena și împrejurimi peste o sută de mii de cetățeni au venit să sărbătorească ziarul „Volks, stimme“, organ central al Partidului Comunist din Austria.­­Din presa de dimineaţă). ASTAZI se deschide la Ankara se­siunea Comitetului economic al orga­nizaţiei tratatului central (CENTO), cum se­­numeşte acum — fostul pact de la Bagdad. • La 31 august au început, tratativele între delegaţiile de partid şi guver­namentale ale R. D. Vietnam şi R. P. Mongole, care se află la Hanoi. (Din presa de dimineaţă) ZIARUL cuban „Noticias de Hoy“ anunţă încheierea unui tratat comer­cial între Cuba şi Republica Arabă Unită. IERI a sosit la Cairo, într-o vizită oficială de patru zile, Saud, regele Arabiei Saudite. GRUPUL ţărilor din Asia şi Africa — membre ale O.N.U. — a luat hotă­­rirea să sprijine propunerea Marocului de a se înscrie pe ordinea de zi a sesiunii Adunării Generale a O.N.U. problema experienţelor franceze cu bomba atomică in pustiul Sahara. TIMP de două zilei a avut loc la Stockholm plenara C.C. al Partidu­lui Comunist din Suedia. S-a hotărît organizarea în noiem­brie 1960, la Stockholm, a celui de-al XIX-lea Congres ordinar al Partidului Comunist din Suedia. ­ ,N AJUNUL lui 1 septembrie 1959 ministrul de Război vest-german a făcut un gest pe care unii l-au calificat drept „lipsit de tact". El a dispus concentrarea contingentului '22, a oamenilor care au astăzi 37 de ani și au avut pe vremea Stalingradului 20... Drept răspuns la chemarea d-lui Strauss a sosit pe adresa primăriei din Hilzingen un pachet, conţintnd două proteze pentru picioare şi un bilet in care se scria: aces­tea sint resturile contingentului ‘22 dintr-o comună In care mai există doar 11 bărbaţi care au astăzi 37 de anii toţi ceilalţi au fost cindiva contingentul '22... Cei pe care d-l Strauss a hotărît în acest ajun de 1 septembrie să-i cheme din nou sub arme au desigur prilejul să-și amintească de ziua de 1 septembrie a anu­lui 1939 — primele bombe asupra Varșoviei, discursurile istorice ale lui Hitler, primii păși (de fapt începutul sfîr­­şitului I) „nach Osten“. Războiul a început la 1 septembrie 1939 şi a ţinut pînă in primăvara anului 1945. In acest răstimp au fost dis­truse mii de oraşe şi sate, au fost arse recolte, au fost ucişi 50 de milioane de bărbaţi, femei, copii. Pe bună dreptate oamenii se întreabă: De ce ? Oare războiul nu putea fi evitat ? Oare prim­urile tilhăreşti ale lui Hitler nu puteau fi înăbuşite în faşă? Oare omenirea nu putea evita sîngele, ruinele, lacrimile? „Nici­­cînd n-a existat un război care să poată fi oprit atît de uşor". Cuvintele nu aparţin altcuiva decit lui Winston Churchill. Bătrînul şi experimentatul politician al burghe­ziei ştie ce spune: războiul putea fi oprit. Totuşi, el n-a fost oprit. Şi asta pentru că înainte ca Germania fascistă să capituleze sub loviturile zdrobitoare ale glorioaselor armate sovietice, Occidentul a capitulat in ajunul lui 1 septembrie 1939 In faţa lui Hitler. In 1944, cu cîteva luni înainte de terminarea victorioasă a războiului, Anthony Eden, spunea: „Să presupunem că între noi patru, (U.R.S.S., S.U.A. Anglia şi Franţa), in ajunul acestui război ar fi existat o deplină armonie şi înţelegere. In acest caz nemţii nu ar fi fost niciodată in stare să treacă la ofensivă împotriva păcii". Ca de obicei, vor­bele unora rămîn în urma faptelor. Căci e uşor „să pre­supui" ce s-ar fi întimplat. Dar politica de ,/reinterven­­ţie“ in Spania anului 1936, cind Germania şi Italia au dezlănţuit războiul civil ? Dar acordul tacit al Occiden­tului pentru „Anschluss“-ul din 1938 care a servit pe tavă, Austria, lui Hiller ? Dar Mü­nchen-ul din acelaşi an care a îngăduit fasciştilor să mărşăluiască peste cîteva luni pe caldarîmul din Praga ? Dar refuzul încăpăţînat al Occidentului de a încheia in 1939, un acord cu Uniu­nea Sovietică, acord care ar fi constituit un baraj de ne­trecut In calea războiului ? Capitaliştii occidentali au învestit prea mulţi bani in înarmarea Germaniei hitleriste, sperind că aceasta îşi va juca pînă la urmă rolul de berbece împotriva Uniunii Sovietice. Chiar Churchill scrie in cartea sa „Cel de-al treilea război mondial“, apărută în 1948: „Istoria va con­semna ca lipsite de sens toate aceste tranzacţii. Ele au contribuit la alimentarea atît a blestemului militarismului cît şi a iureşului economic... Germania a primit 1 miliard şi jumătate de lire sterline sub formă de împrumut faţă de reparaţiile în sumă totală de 1 miliard, plătite de ea sub diferite forme. Toate acestea constituie povestea tristă a unei manifestări complexe de idioţie care a costat atîta muncă şi­ demnitate umană“. Simplă manifestare de idioţie ? Nu ! O ştie prea bine Churchill, legat şi el de cei care au investit miliarde în înarmarea Germaniei hitleriste, indiferent dacă erau buni tâm­ei flegmatici, „regi" ai oţelului american sau rei­prezentanţi ai celor „200 de familii" franceze. Intre soco­­telile acestora şi cei 50 de milioane de morţi, intre ura faţă de socialism a unora şi distrugerea a mii de oraşe şi sate, între trădarea unora şi soarta contingentului '22, există o strînsă legătură. Desigur, pînă la urmă, prin eforturile conjugale ale popoarelor, fascismul a fost Infinit. Aceasta a fost marea coaliţie a popoarelor care s-au ridicat la luptă pentru salvarea omenirii. Forţa fundamentală a coaliţiei antihitleriste a fost Uniunea Sovietică. Participarea ei la coaliţia antihitleristă a­lesă­, virşit procesul de transformare a războiului mondial într-un război just, de eliberare a popoarelor de sub jugul fascist, lupta poporului sovietic împotriva Germaniei fasciste tribinindu-se cu lupta de eliberare a tuturor popoarelor înrobite. Oamenii din Europa şi America şi-au dat sîngele in speranţa că după război spiritul războinic prusac nu va mai n-i dica încă odată capul. Dar, aceleaşi forţe care au contribuit la înarmarea Germaniei lui Hitler, au­­ trădat Insă speran­ţele oamenilor, reînviind revanşismul, incurajtndu-1, ară­­­tindu-se dornice să-l înarmeze chiar ca arme atomice. Unii par să fi uitat lecţia istoriei. Se găsesc diin nou miliarde pentru revanşarzii vest-germani. Se fabrică iar arme pentru noul Wehrmacht. Se aud din nou cintece cu refrenul „sp­re răsărit“, „spre răsărit“... Dar oamenii simpli n-au uitat nimic. Supravieţuitorii contingentului '22, toţi supravieţuitorii războiului, n-au uitat nimic. Ei ştiu că există astăzi in lume forţe capabile să nu mai în­găduie o nouă aventură. Un miliard de constructori ai socialismului veghează de la Elba la Pacific. Partizanii păcii veghează în întreaga lume. In rindurile acestora păşeşte şi poporul nostru, care a suferit cotropirea na­zistă şi şi-a dat tributul său de singe la victoria finală asupra fascismului german. Pacea este acum mult mai tare decit războiul. Chiar dacă d-l Strauss mai cheamă sub arme rămăşiţele con­tingentului '22. Chiar dacă unul din colegii de guvern ai lui Strauss, ministrul Theodor Oberländer, declară că „acolo în Rusia ne aşteaptă pământuri. Acolo trebuie să prindem „rădăcini“. Căci e bine ca cel puţin azi — două­zeci de ani după 1 septembrie 1939 — oberlăndenii să-și aducă aminte: din rădăcina de dușmani nu cresc un răsărit decit cruci de lemn... EM. DRAGU Două decenii de la începutul celui de-al doilea război mondial După 20 ani... IN primele zile ale lui septem­brie 1939, apără­torii Varșoviei au ridicat baricade pe străzi peflitru a te opune Inva­datorilor hitle­riști A A­ părarea de la Westerplatte părarea eroică de la Wester­­platte a intrat în istoria Polo­niei ca simbol al sacrificiului soldaţilor, marinarilor şi muncitorilor, care au luptat pînă la ultima picătură de singe împotriva agresiunii hitle­riste. Westerplatte este o mică peninsulă la intrarea în portul Gdansk, înconju­rată de mare la răsărit şi miază­noapte, iar la apus de canalul portu­lui avînd o lăţime de 100 metri, legată de continent la sud printr-un istm lat de circa 200 metri. O sută şi cîteva zeci de soldaţi şi marinari, un grup de tîm­plari, lăcătuşi, mecanici şi ciz­mari, care şi-au trimis familiile în ţară, iar ei au rămas să lupte, vreo 10-15 mitraliere, patru mortiere, două tunuri antitanc, un tun de 75 mm încă de pe timpurile ţarilor cinci posturi de gardă întărite, edificiul cazarmei — iată forţele şi mijloacele garnizoa­nei izolate de la Westerplatte... La 25 august 1939 în portul Gdansk a sosit în vizită de „curtoazie" cuira­­satul „Schleswig-Holstein“, pe bor­dul căruia se alia o companie de șoc a marinei, anume adusă din Klajpeda (Memel). Cînd reprezentantul Poloniei la Gdansk, Chodacki, a vizitat cuira­­satul şi a asigurat încă o dată pe hi­­tlerişti de simpatia regimului sana­­ţiei din Polonia, comandantul cuira­­satului a zîmbit. Ştia că peste cîteva zile va deschide focul împotriva pe­ninsulei Westerplatte. S-a lăsat noaptea din 31 august spre 1 septembrie. Tunurile cuirasa­­tului „Schleswig-Holstein“ au fost în­dreptate în direcţia Westerplatte. La orele 2:3­1 noaptea grupul de feroviari polonezi din Szymankowo a fost alar­mat de vestea că în direcţia Tczew înaintează cu mare viteză un tren ne­cunoscut. Din întunericul nopţii se disting siluetele cupolelor blindate şi ale tunurilor. Este un tren blindat. Misiunea sa este să treacă prin partea sudică a „Oraşului Liber" şi să ocu­pe, cu ajutorul unei companii aduse prin surprindere, podul de la Tczew, extrem de important pentru hitlerişti. Şeful staţiei informează Tczew despre primejdia ce-l ameninţă şi dă un or­din scurt. Acarul îndreaptă trenul în ultimul moment spre o linie laterală. Vagoanele deraiază. Hitleriştii se năpustesc împotriva feroviarilor polo­nezi. In zori, la Szymankowo, răsună r­’vele plutonului de execuţie. Dins­pre Tczew se r­ude ecoul surd al unei explozii. Garnizoana poloneză a res­pins încercarea hitleriștilor de a ocu­pa podul din Tczew. Polonezii au a­­runcat podul în aer. Jertfa feroviarilor din Gdansk n-a fost zadarnică. Orele 4:30. Hitleriștii aruncă în aer în cîteva locuri cu încărcătură de trotil zidul dinspre Westerplatte. Prin breşe pătrund oamenii Heimwehr-ului, iar după ei marinarii. Tunurile cuirasa­­tului trag. Răsună ţăcănitul mitralie­relor hitleriste instalate pe breşele ca­pe zidului şi de partea cealaltă a naiului, pe farul silozurilor şi clădirile mai înalte. Dar posturile po­loneze veghează. Cuirasatul bombar­dează istmul, focul mitralierelor, puş­­tilor-mitraliere şi carabinelor poloneze devine tot mai intens, lăsînd urme sângeroase în masa celor ce atacă. Loviturile poloneze îi ajung pe hitle­­rişti şi-i decimează. ,,Blitzkrieg-ul“ lor din Gdansk s-a terminat printr-o în­­frîngere ruşinoasă, deşi erau de zece ori mai numeroşi. Comandamentul su­prem al forţelor armate ale Germa­niei hitleriste anunţă în comunicatul său: „Situaţia din ziua de 1.IX.1939 seara la Gdansk. W­esterplatte n-a fost încă cucerit. Pierderi proprii 80 de oameni. Atacul urmează să fie mîine repetat“. Hitleriştii înfuriaţi din cauză că rezistenţa apărătorilor de la Wester­­platte le-a încurcat toate planurile, pregătesc un nou atac şi în acelaşi timp se răzbună în mod bestial asu­pra locuitorilor polonezi ai oraşului Gdansk. Westerplatte Se apără şi în zilele următoare cu toate că tirul tunurilor de pe cuirasatul „Schleswig-Holstein“ se înteţeşte; la el se adaugă şi acela al altor cîteva unităţi maritime şi mai apoi batalionul al 3-lea al şcolii de geniu, adus în grabă cu avioanele de la Koenigsberg. Frînţi de oboseală, nedormiţi, flămînzi, acoperiţi de răni — apărătorii veghează. Printr-un foc bine ţintit atacatorii sînt siliţi să se aştearnă la pămînt sau să fugă. Po­ziţia apărătorilor de la Westerplatte devenea insă din clipă în clipă tot mai deznădăjduită. Terenul nu permitea nici un fel de adăpostire, întăriturile fuseseră răvăşite, iar armamentul par­ţial distrus. In unele cazemate lip­­seau muniţiile, iar legăturile fuseseră întrerupte. In dimineaţa zilei de 7 septembrie apărătorii au­ izbutit totuşi să mai respingă un atac, mai tîrziu..„ a urm­at sfîrşitul luptei. Timp de şapte zile şi şapte nopţi soldaţii, marinarii şi muncitorii polo­­nezi au rezistat pe acest colţ mic al pămîntului polonez. N-au primit de nicăieri nici un ajutor. Tancurile duş­manului înaintau deja spre Varșovia. In memoria poporului polonez va rămîne în veci întipărită amintirea eroică a apărătorilor de la Wester­­platte. Tancurile primei brigăzi Mine­date a Armatei Polone — tancuri fău­rite _de mîinile muncitorilor sovietici din oțelul Uralilor — au adus cu șase ani mai tîrziu dimpreună cu tancurile sovietice libertatea la Gdansk. Bri­gada purta numele „Apărătorii de la Westerplatte“. T. RAWSKI Fortăreaţa de pe Wester­platte In flăcări

Next