Informatia Bucureştiului, septembrie 1959 (Anul 7, nr. 1886-1912)
1959-09-01 / nr. 1886
La staniţa Veşenskaia întâlnirea lui N. S. Hruşciov cu fruntaşi din industrie şi agricultură, oameni de cultură din regiunile Don, Stalingrad şi Voronej STANIJA VEŞENSKAIA (Agerpres). — TASS transmite : La 31 august, la Casa de cultură din staniţa Veşenskaia, care găzduieşte pe N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.. Invitat de scriitorul Mihail Şolohov, a avut Ioc o întîlnire a înaltului oaspete cu fruntaşi din industrie şi agricultură, oameni de cultură din regiunea Donului, precum şi din regiunile învecinate — Stalingrad şi Voronej. A avut loc o convorbire neoficială în problemele cuprinzînd aspecte variate ale muncii şi vieţii oamenilor sovietici. Fruntaşii în producţie au vorbit lui N. S. Hruşciov despre succesele în muncă ale colectivelor lor şi, în numele tovarăşilor lor, au transmis un salut fierbinte, lui personal şi Prezidiului C.C. al P.C.U.S. „Un moment prielnic pentru soluţionarea problemei încetării experienţelor nucleare“ Ziarul japonez YOMIURI despre recenta declaraţie a guvernului sovietic TOKIO (Agerpres). TASS transmite : Declaraţia guvernului sovietic potrivit căreia Uniunea Sovietică nu va efectua experienţe nucleare atita timp cît nici ţările occidentale nu vor efectua aceste experienţe, a fost primită cu căldură de către opinia publică japoneză. Ziarul „Tomiuri, în articolul de fond intitulat „Un moment prielnic pentru soluţionarea problemei încetării experienţelor nucleare“, scrie că această hotărîre a Uniunii Sovietice poate fi apreciată ca o acţiune reală pentru încheierea unui acord cu privire la încetarea experienţelor cu arma nucleară. Profesorul Yasui, preşedintele Consiliului naţional japonez pentru interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen, laureat al premiului Lenin, într-o convorbire cu un corespondent al agenţiei TASS, referindu-se la noua acţiune a guvernului sovietic, care are drept scop destinderea încordării internaţionale, realizarea mai rapidă a unui acord cu privire la interzicerea armelor de distrugere în masă, a declarat „Respect Uniunea Sovietică care nu odată a manifestat iniţiativă în direcţia soluţionării problemei cu privire la încetarea experienţelor nucleare. Noua declaraţie a guvernului sovietic în această problemă este o nouă confirmare a sincerității politicii ei consecvente'’. Schimbul de vizite Hruşciov-Eisenfiower va contribui la întărirea înţelegerii reciproce intre Răsărit şi Apus Părerile unor fruntaşi ai vieţii publice din India DELHI 1 (Agerpres). TASS transmite: APROPIATUL SCHIMB DE VIZITE DINTRE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL U.R.S.S., N. S. HRUŞCIOV, SI PREŞEDINTELE S.U.A. D. EISENHOWER, CONTINUA SA FIE IN CENTRUL ATENŢIEI OPINIEI PUBLICE INDIENE. ZIARUL „DELHI TIMES“ PUBLICA DECLARAŢII ALE UNOR FRUNTAŞI AI VIEŢII PUBLICE ŞI MEMBRI AI PARLAMENTULUI DIN INDIA. Ştirea cu privire la schimbul de vizite dintre preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi preşedintele Statelor Unite, D. Eisenhower, a fost primită cu bucurie de toţi oamenii iubitori de pace de pe întregul glob, inclusiv şi din ţara mea, a declarat DR. SAIFUDDIN KITCHLEW, membru al Consiliului Mondial al Păcii. Pentru mine personal, cît şi pentru alţii care, ca şi mine, servesc cauza păcii internaţionale, ştirea cu privire la schimbul de vizite dintre cei doi oameni de stat, a constituit o mare bucurie, deoarece în toţi aceşti ani noi am desfăşurat o campanie dîrză pentru rezolvarea problemelor dintre popoare pe calea tratativelor paşnice şi nu pe calea războiului. Schimbul de vizite dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower este un mare eveniment istoric în viaţa internaţională şi poate duce la o rouă lijâ a colaborării şi înţelegerii reciproce. Contactul personal dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower, a arătat Kitchlow, poate crea o atmosferă de înţelegere reciprocă şi încredere între Uniunea Sovietică şi S.U.A. ceea ce va fi în avantajul nu nimai al acestor două tari, ci şi al tuturor ţărilor mari şi mici. Subliniind că schimbul de vizite dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower reprezintă un pas important spre pace, Saifuddin Kitchlow a spus : „Popoarele cer ca acest schimb de vizite să fie urmat de lărgirea relaţiilor comerciale, culturale, politice şi a relaţiilor prieteneşti dintre S.U.A. şi Uniunea Sovietică, precum şi dintre toate ţările“. Popoarele din India, subliniază Kitchlow în continuare, urează succes întrevederilor apropiate dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower. Ele speră că aceste întrevederi vor avea rezultate rodnice în interesul păcii din întreaga lume. Popoarele din India nădăjduiesc, de asemenea, că acest schimb de vizite va grăbi conferinţa la nivel înalt. Salutînd apropiatele vizite, SAHIB SINGH SOKHEY, vicepreşedinte al Consiliului Păcii pe întreaga Indie, îşi exprimă speranţa că aceste vizite vor duce la convocarea conferinţei la nivel înalt, în cadrul căreia să fie rezolvate probleme internaţionale importante, ca normalizarea situaţiei din Berlinul occidental, semnarea tratatului de pace cu Germania şi altele. Noi toţi urăm succes şefilor guvernelor celor două ţări şi sperăm în rezultate bune, a declarat Sokhey. DR. RADHAKRISHNAN, vicepreşedinte al Indiei, NAUSHER BHARUCEA, BABUBHAI OI NOI, membri ai parlamentului, şi alte personalităţi, sunt unanimi în părerea că apropiatul schimb de vizite va contribui, fără îndoială, la destinderea încordării internaţionale şi la întărirea înţelegerii reciproce dintre Răsărit şi Apus. CONFERINŢA UNIUNII INTERPARLAMENTARE Cuvîntarea lui C. Paraschivescu-Bălăceanu în legătură cu problemele securităţii internaţionale şi dezarmării VARŞOVIA. Corespondentul Agerpres transmite : In şedinţa de luni a celei de-a 48-a conferinţe a Uniunii Interparlamentare au fost discutate problemele securităţii internaţionale şi dezarmării. Au fost prezentate următoarele rapoarte: raportul lui Shinwell (Marea Britanie) cu privire la neutralitate; al lui Wende (Polonia) cu privire la căile spre rezolvarea problemei dezarmării pe plan mondial şi regional, precum şi raportul lui Bebler (Iugoslavia) cu privire la măsurile pentru curmarea propagandei de război. Caracterizînd discuţiile în problema neutralităţii, care s-au desfăşurat în comisia politică şi organizatorică, raportorul E. Shinwell a declarat că aceste discuţii au avut loc într-o atmosferă cordială. Proiectul de rezoluţie prezentat în această problemă a fost adoptat în unanimitate. Proiectul de rezoluţie cere tuturor ţărilor membre ale Uniunii interparlamentare să se abţină de la orice intervenţie şi de la orice formă de amestec în treburile interne ale altei țări. Trebuie respectată hotărîrea oricărui stat de a promova politica neparticipării la o grupare militară sau alta. Este necesar, se spune în proiect, să se creeze în lume un climat de încredere, care va atenua primejdia conflictelor armate şi va asigura rezolvarea litigiilor internaţionale pe cale paşnică. Apoi au început discuţiile pe marginea raportului şi rezoluţiei prezentate în problema destinderii încordării internaţionale şi a dezarmării. In cadrul acestor discuţii, a luat cuvîntul C. PARASCHIVESCU BALACEANU, secretar al grupului naţional român. El a arătat printre altele, că proiectul de rezoluţie prezentat conferinţei vorbeşte, în primul rînd, de necesitatea urgentării dezarmării generale prin interzicerea pe cale de acorduri internaţionale a fabricării şi folosirii armelor nucleare sau de distrugere. Delegaţia romînă consideră că o asemenea abordare a problemelor dezarmării, este constructivă şi realistă. Apoi, vorbitorul a arătat că, strânslegat de problema interzicerii războiului atomic şi ca prim pas în vederea acestui rezultat, de natură să promoveze dezarmarea generală, ar fi un acord cu privire la denuclearizarea anumitor regiuni europene. Guvernul R. P. Romîne, dînd expresie năzuinței de pace a întregului popor român, sprijină crearea unei zone denuclearizate în Balcani. Planul Rapacki serveşte de asemenea creării unor asemenea regiuni denuclearizate. In încheiere, vorbitorul a arătat că rezolvarea problemei dezarmării trebuie să pornească de la abordarea şi rezolvarea unor probleme parţiale spre ţinta care trebuie să fie asigurarea păcii şi securităţii internaţionale, prin statornicirea încrederii între popoare şi guverne, pe calea dezarmării generale, rezolvării juste, paşnice a tuturor problemelor internaţionale la ordinea zilei. Armata vest-germană va primi in S.U.A. noi arme atomice BONN 1 (Agerpres). După cum anunţă ziarul „Frankfurter Allgemeine“, în cursul viitoarelor două luni Bundeswehrul vest-german va primi din S.U.A. noi arme atomice şi rachete. Printre altele se vor livra 24 de rachete tip „Matador“, care pot purta încărcături nucleare, 72 de instalaţii pentru lansarea rachetelor de tip „Nike", precum şi rachete de tip „Nike-Hercules“ şi „Nike-Ajax“. DESCHIDEREA ADUNĂRII PLENARE A FEDERAŢIEI MONDIALE A ASOCIAŢIILOR PENTRU NAŢIUNILE UNITE GENEVA, 1 (Agerpres). — Corespondenţă specială: Luni, 31 august, s-a deschis la Geneva, în Palatul Organizaţiei Internaţionale a Muncii, cea de-a 14-a adunare plenară a Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor pentru Naţiunile Unite. Participă reprezentanţi ai asociaţiilor pentru Naţiunile Unite din 36 de ţări, printre care delegaţi din U.R.S.S., S.U.A., Anglia, Franţa, România, Polonia, Cehoslovacia, Grecia, India, Italia, Argentina, Japonia, Australia. Iau parte, de asemenea, observatori guvernamentali, reprezentanţi ai O.N.U., U.N.E.S.G.O şi celorlalte instituţii specializate ale O.N.U., reprezentanţi ai altor organizaţii internaţionale. Pe ordinea de zi a conferinţei figurează discutarea contribuţiei Federaţiei şi asociaţiilor membre la reducerea încordării internaţionale şi modificarea statutelor Federaţiei. După cuvîntul de deschidere al preşedintelui F.M.A.N.U., prof. Roberto Ago, participanţii au fost salutaţi de David Morse, directorul general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii. In cursul discuţiilor din Comitetul de verificare a mandatelor delegaţilor, au fost respinse încercările de a se recunoaşte vreun statut oarecare Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din Taiwan. In şedinţa plenară de după-amiază, secretarul general al F.M.A.N.U., Pelt, a prezentat raportul anual al Federaţiei. Adunarea plenară a aprobat raportul Comitetului de verificare a mandatelor prezentat de preşedintele comitetului, B. Bereanu, secretarul general al Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din R.P.R. Lucrările conferinţei continuă pe comisii. Zilele culturii romineşti In R. S. S. Bielorusă GRODNO (Agerpres). — Corespondenţă specială. Zilele culturii româneşti continuă în întreaga Republică Bielorusă. In ziua de 30 august o parte a delegaţiei de oameni de cultură din ţara noastră a sosit în oraşul Grodno. Delegaţia a fost întâmpinată cu multă căldură de locuitori ai oraşului. In seara aceleiaşi zile, în Parcul central al oraşului numeroşi cetăţeni s-au adunat pentru a participa la o serbare a prieteniei sovieto-romîne. Despre realizările ţării noastre în cei 15 ani de viaţă nouă a vorbit P. I. Popov, secretar al comitetului orăşenesc de partid al oraşului Grodno. Din partea delegaţiei de oameni de cultură din R. P. Romînă a luat cuvîntul Ion Moraru, secretar al Consiliului General A.R.L.U.S. Pînă seara tîrziu au avut loc în parc şi în oraş serbări închinate prieteniei romîno-sovietice. In cursul zilei de 31 august, delegaţia a făcut o vizită la Fabrica de ţesături fine şi la Fabrica de tutun din oraşul Grodno. Pretutindeni delegaţia a fost întâmpinată cu multă prietenie şi ospitalitate. In seara zilei de 31 august, preşedintele Sovietului orăşenesc Grodno a oferit în cinstea delegaţiei romîne o masă tovărăşească. O altă parte a delegaţiei, în frunte cu tov. Ion Pas, a făcut în aceste zile o vizită în oraşul Vitebsk. Sute de locuitori ai oraşului au întîmpinat delegaţia romînă. Delegaţia a fost primită la comitetul executiv al Sovietului regional. In seara de 30 august a avut loc ln Teatrul de vară din Vitebsk un mare concert dat de Ansamblul tineretului din R. P. Romînă, care s-a bucurat de un deosebit succes. In ziua de 31 august delegaţia, în frunte cu tov. Ion Pas, a făcut o vizită la Combinatul de conserve din Vitebsk. Muncitorii acestui combinat au oferit Ansamblului de cântece şi dansuri al U.T.M. un covor cu portretul lui V. I. Lenin. In aceeaşi zi, delegaţia a vizitat fabrica de ciorapi „Kim“. Muncitorii acestei fabrici au oferit delegaţiei române un steag pentru muncitorii fabricii „Tînăra Gardă“ din București. La 31 august a avut loc al doilea concert al Ansamblului tinnaretului din R. P. Romînă în orașul Vitebsk, care s-a bucurat de un mare succes. IN CHILE A FOST CONSTITUIT UN „COMITET PENTRU STABILIREA RELAŢIILOR CU TOATE JARILE" BUENOS AIRES (Agerpres). După cum relatează presa, în Chile a fost constituit „Comitetul pentru stabilirea relaţiilor cu toate ţările". Din acest comitet facpartereprezentanţi ai cercurilor politice, de afaceri şi obşteşti din ţară. Menirea comitetului este de a contribui la reluarea relaţiilor diplomatice, comerciale şi culturale cu Uniunea Sovietică şi alte ţări din lagărul socialist. Comitetul a început editarea unui buletin special. In primul număr al buletinului se subliniază că participanţii la conferinţa reprezentanţilor cercurilor industriale, comerciale, financiare şi obşteşti, convocată din iniţiativa comitetului, au adoptat hotărirea să stăruie pe lingă guvernul din Chile pentru reluarea relaţiilor diplomatice şi cominale cu U.R.S.S. şi cu celelalte ţări socialiste. MINISTRUL DE EXTERNE AL SPANIEI S-A INTILNIT CU PREŞEDINTELE S.U.A. LONDRA (Agerpres) TASS transmite : La 31 august, Gastiella, ministrul Afacerilor Externe al Spaniei, s-a întîlnit la Londra cu preşedintele S.U.A., Eisenhower, și cu secretarul de stat al S.U.A., Herter. Castiella a remis lui Eisenhower un mesaj personal al generalului Franco. Reprezentantul Casei Albe pentru problemele presei, Hagerty, a declarat că în cursul tratativelor s-a discutat problema ajutorului american acordat Spaniei atît în domeniul economic cit și în domeniul militar. La 30 august, cu prilejul celei de-a l5-a aniversări a răscoalei populare slovaca, în orașul Banska,Bistrica a avut loc un mare miting. Cu acest prilej a luat cuvîntul K. Bacilek, membru al Biroului Politic și C.C. al P. c. din cehoslovacia, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Slovacia, comnpresa de dimineaţă). A. A. Gromiko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., a vizitat la 31 august expoziţia americană de la Moscova, unde a foist Intîmpinat de E. Freers, însărcinat cu afaceri al S.U.A. la Moscova. Directorul expoziţiei, Mac Clellan, l-a însoţit pe A. A. Gromiko şi i-a dat explicaţii. (Din presa de dimineaţă). REFERINDU-SE la informaţii primite din New York, ziarul „Al-Ahbar“ din Bagdad scrie că generalul Hedayat, şeful statului major al forţelor armate iraniene, a dus, în cursul recentei sale vizite în S.U.A., tratative la Pentagon cu privire la crearea de baze americane atomice şi pentru rachete pe teritoriul iranian. SITUAŢIA GRAVA A DEŢINUŢILOR POLITICI IN SPANIA LONDRA (Agerpres). Ziarul „Times“ a publicat o corespondenţă din Spania în legătură cu situaţia gravă în care se află cei aproximativ 400 de deţinuţi politici dintr-o închisoare situată aproape de Burgos. După cum arată ziarul, în iunie un mare grup de deţinuţi politici a adresat autorităţilor o petiţie în care se arată condiţiile grele în care se află deţinuţii în Spania. Deţinuţii au cerut cărţi şi reviste, îmbrăcămintea necesară, asigurarea asistenţei medicale, îmbunătăţirea condiţiilor sanitare, autorizaţia de a prezenta plîngeri în scris împotriva acţiunilor ilegale şi samavolnice ale autorităţilor. „Times“ scrie că deţinuţilor pe care autorităţile i-au considerat drept autori ai acestei petiţii, li s-au aplicat crunte represiuni. Ei au fost încarceraţi, iar unora dintre ei li s-au prelungit termenele de detenţiune. O delegaţie a Biroului Politic al C.C. al p.c. din Indonezia l-a vizitat, la 31 august pe preşedintele Sukarno şi i-a înmînat rezoluţia celei fie a S-a plenare a C.C. al P.C. din Indonezia despre situaţia creată în ţară în urma decretului publicat de preşedinte la 4 iulie şi de asemenea a invitat pe preşedintele Sukarno să ia cuvîntul la al VI-lea Congres al PC. din Indonezia, convocat între 7 şi 15 septembrie. Preşedintele Sukarno a acceptat propunerea Biroului Politic al C.C. al p.c. din Indonezia. (Din presa de dimineaţă) S-A DESCHIS CONGRESUL FEDERAŢIEI INTERNATIONALE DE ASTRONAUTICA LONDRA (Agerpres). La 31 august şi-a început lucrările la Londra cel de-al X-lea congres al Federaţiei internaţionale de astronautică. La lucrările congresului iau parte 450 de oameni de ştiinţă din diferite târî DE GAULLE, preşedintele Republicii Franceze, s-a înapoiat la Paris după ce a făcut o călătorie de patru zile prin Algeria. • Duminică, în poiana din pădurea „Prater“ din Viena și împrejurimi peste o sută de mii de cetățeni au venit să sărbătorească ziarul „Volks, stimme“, organ central al Partidului Comunist din Austria.Din presa de dimineaţă). ASTAZI se deschide la Ankara sesiunea Comitetului economic al organizaţiei tratatului central (CENTO), cum senumeşte acum — fostul pact de la Bagdad. • La 31 august au început, tratativele între delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R. D. Vietnam şi R. P. Mongole, care se află la Hanoi. (Din presa de dimineaţă) ZIARUL cuban „Noticias de Hoy“ anunţă încheierea unui tratat comercial între Cuba şi Republica Arabă Unită. IERI a sosit la Cairo, într-o vizită oficială de patru zile, Saud, regele Arabiei Saudite. GRUPUL ţărilor din Asia şi Africa — membre ale O.N.U. — a luat hotărirea să sprijine propunerea Marocului de a se înscrie pe ordinea de zi a sesiunii Adunării Generale a O.N.U. problema experienţelor franceze cu bomba atomică in pustiul Sahara. TIMP de două zilei a avut loc la Stockholm plenara C.C. al Partidului Comunist din Suedia. S-a hotărît organizarea în noiembrie 1960, la Stockholm, a celui de-al XIX-lea Congres ordinar al Partidului Comunist din Suedia. ,N AJUNUL lui 1 septembrie 1959 ministrul de Război vest-german a făcut un gest pe care unii l-au calificat drept „lipsit de tact". El a dispus concentrarea contingentului '22, a oamenilor care au astăzi 37 de ani și au avut pe vremea Stalingradului 20... Drept răspuns la chemarea d-lui Strauss a sosit pe adresa primăriei din Hilzingen un pachet, conţintnd două proteze pentru picioare şi un bilet in care se scria: acestea sint resturile contingentului ‘22 dintr-o comună In care mai există doar 11 bărbaţi care au astăzi 37 de anii toţi ceilalţi au fost cindiva contingentul '22... Cei pe care d-l Strauss a hotărît în acest ajun de 1 septembrie să-i cheme din nou sub arme au desigur prilejul să-și amintească de ziua de 1 septembrie a anului 1939 — primele bombe asupra Varșoviei, discursurile istorice ale lui Hitler, primii păși (de fapt începutul sfîrşitului I) „nach Osten“. Războiul a început la 1 septembrie 1939 şi a ţinut pînă in primăvara anului 1945. In acest răstimp au fost distruse mii de oraşe şi sate, au fost arse recolte, au fost ucişi 50 de milioane de bărbaţi, femei, copii. Pe bună dreptate oamenii se întreabă: De ce ? Oare războiul nu putea fi evitat ? Oare primurile tilhăreşti ale lui Hitler nu puteau fi înăbuşite în faşă? Oare omenirea nu putea evita sîngele, ruinele, lacrimile? „Nicicînd n-a existat un război care să poată fi oprit atît de uşor". Cuvintele nu aparţin altcuiva decit lui Winston Churchill. Bătrînul şi experimentatul politician al burgheziei ştie ce spune: războiul putea fi oprit. Totuşi, el n-a fost oprit. Şi asta pentru că înainte ca Germania fascistă să capituleze sub loviturile zdrobitoare ale glorioaselor armate sovietice, Occidentul a capitulat in ajunul lui 1 septembrie 1939 In faţa lui Hitler. In 1944, cu cîteva luni înainte de terminarea victorioasă a războiului, Anthony Eden, spunea: „Să presupunem că între noi patru, (U.R.S.S., S.U.A. Anglia şi Franţa), in ajunul acestui război ar fi existat o deplină armonie şi înţelegere. In acest caz nemţii nu ar fi fost niciodată in stare să treacă la ofensivă împotriva păcii". Ca de obicei, vorbele unora rămîn în urma faptelor. Căci e uşor „să presupui" ce s-ar fi întimplat. Dar politica de ,/reintervenţie“ in Spania anului 1936, cind Germania şi Italia au dezlănţuit războiul civil ? Dar acordul tacit al Occidentului pentru „Anschluss“-ul din 1938 care a servit pe tavă, Austria, lui Hiller ? Dar München-ul din acelaşi an care a îngăduit fasciştilor să mărşăluiască peste cîteva luni pe caldarîmul din Praga ? Dar refuzul încăpăţînat al Occidentului de a încheia in 1939, un acord cu Uniunea Sovietică, acord care ar fi constituit un baraj de netrecut In calea războiului ? Capitaliştii occidentali au învestit prea mulţi bani in înarmarea Germaniei hitleriste, sperind că aceasta îşi va juca pînă la urmă rolul de berbece împotriva Uniunii Sovietice. Chiar Churchill scrie in cartea sa „Cel de-al treilea război mondial“, apărută în 1948: „Istoria va consemna ca lipsite de sens toate aceste tranzacţii. Ele au contribuit la alimentarea atît a blestemului militarismului cît şi a iureşului economic... Germania a primit 1 miliard şi jumătate de lire sterline sub formă de împrumut faţă de reparaţiile în sumă totală de 1 miliard, plătite de ea sub diferite forme. Toate acestea constituie povestea tristă a unei manifestări complexe de idioţie care a costat atîta muncă şi demnitate umană“. Simplă manifestare de idioţie ? Nu ! O ştie prea bine Churchill, legat şi el de cei care au investit miliarde în înarmarea Germaniei hitleriste, indiferent dacă erau buni tâmei flegmatici, „regi" ai oţelului american sau reiprezentanţi ai celor „200 de familii" franceze. Intre socotelile acestora şi cei 50 de milioane de morţi, intre ura faţă de socialism a unora şi distrugerea a mii de oraşe şi sate, între trădarea unora şi soarta contingentului '22, există o strînsă legătură. Desigur, pînă la urmă, prin eforturile conjugale ale popoarelor, fascismul a fost Infinit. Aceasta a fost marea coaliţie a popoarelor care s-au ridicat la luptă pentru salvarea omenirii. Forţa fundamentală a coaliţiei antihitleriste a fost Uniunea Sovietică. Participarea ei la coaliţia antihitleristă alesă, virşit procesul de transformare a războiului mondial într-un război just, de eliberare a popoarelor de sub jugul fascist, lupta poporului sovietic împotriva Germaniei fasciste tribinindu-se cu lupta de eliberare a tuturor popoarelor înrobite. Oamenii din Europa şi America şi-au dat sîngele in speranţa că după război spiritul războinic prusac nu va mai n-i dica încă odată capul. Dar, aceleaşi forţe care au contribuit la înarmarea Germaniei lui Hitler, au trădat Insă speranţele oamenilor, reînviind revanşismul, incurajtndu-1, arătindu-se dornice să-l înarmeze chiar ca arme atomice. Unii par să fi uitat lecţia istoriei. Se găsesc diin nou miliarde pentru revanşarzii vest-germani. Se fabrică iar arme pentru noul Wehrmacht. Se aud din nou cintece cu refrenul „spre răsărit“, „spre răsărit“... Dar oamenii simpli n-au uitat nimic. Supravieţuitorii contingentului '22, toţi supravieţuitorii războiului, n-au uitat nimic. Ei ştiu că există astăzi in lume forţe capabile să nu mai îngăduie o nouă aventură. Un miliard de constructori ai socialismului veghează de la Elba la Pacific. Partizanii păcii veghează în întreaga lume. In rindurile acestora păşeşte şi poporul nostru, care a suferit cotropirea nazistă şi şi-a dat tributul său de singe la victoria finală asupra fascismului german. Pacea este acum mult mai tare decit războiul. Chiar dacă d-l Strauss mai cheamă sub arme rămăşiţele contingentului '22. Chiar dacă unul din colegii de guvern ai lui Strauss, ministrul Theodor Oberländer, declară că „acolo în Rusia ne aşteaptă pământuri. Acolo trebuie să prindem „rădăcini“. Căci e bine ca cel puţin azi — douăzeci de ani după 1 septembrie 1939 — oberlăndenii să-și aducă aminte: din rădăcina de dușmani nu cresc un răsărit decit cruci de lemn... EM. DRAGU Două decenii de la începutul celui de-al doilea război mondial După 20 ani... IN primele zile ale lui septembrie 1939, apărătorii Varșoviei au ridicat baricade pe străzi peflitru a te opune Invadatorilor hitleriști A A părarea de la Westerplatte părarea eroică de la Westerplatte a intrat în istoria Poloniei ca simbol al sacrificiului soldaţilor, marinarilor şi muncitorilor, care au luptat pînă la ultima picătură de singe împotriva agresiunii hitleriste. Westerplatte este o mică peninsulă la intrarea în portul Gdansk, înconjurată de mare la răsărit şi miazănoapte, iar la apus de canalul portului avînd o lăţime de 100 metri, legată de continent la sud printr-un istm lat de circa 200 metri. O sută şi cîteva zeci de soldaţi şi marinari, un grup de tîmplari, lăcătuşi, mecanici şi cizmari, care şi-au trimis familiile în ţară, iar ei au rămas să lupte, vreo 10-15 mitraliere, patru mortiere, două tunuri antitanc, un tun de 75 mm încă de pe timpurile ţarilor cinci posturi de gardă întărite, edificiul cazarmei — iată forţele şi mijloacele garnizoanei izolate de la Westerplatte... La 25 august 1939 în portul Gdansk a sosit în vizită de „curtoazie" cuirasatul „Schleswig-Holstein“, pe bordul căruia se alia o companie de șoc a marinei, anume adusă din Klajpeda (Memel). Cînd reprezentantul Poloniei la Gdansk, Chodacki, a vizitat cuirasatul şi a asigurat încă o dată pe hitlerişti de simpatia regimului sanaţiei din Polonia, comandantul cuirasatului a zîmbit. Ştia că peste cîteva zile va deschide focul împotriva peninsulei Westerplatte. S-a lăsat noaptea din 31 august spre 1 septembrie. Tunurile cuirasatului „Schleswig-Holstein“ au fost îndreptate în direcţia Westerplatte. La orele 2:31 noaptea grupul de feroviari polonezi din Szymankowo a fost alarmat de vestea că în direcţia Tczew înaintează cu mare viteză un tren necunoscut. Din întunericul nopţii se disting siluetele cupolelor blindate şi ale tunurilor. Este un tren blindat. Misiunea sa este să treacă prin partea sudică a „Oraşului Liber" şi să ocupe, cu ajutorul unei companii aduse prin surprindere, podul de la Tczew, extrem de important pentru hitlerişti. Şeful staţiei informează Tczew despre primejdia ce-l ameninţă şi dă un ordin scurt. Acarul îndreaptă trenul în ultimul moment spre o linie laterală. Vagoanele deraiază. Hitleriştii se năpustesc împotriva feroviarilor polonezi. In zori, la Szymankowo, răsună r’vele plutonului de execuţie. Dinspre Tczew se rude ecoul surd al unei explozii. Garnizoana poloneză a respins încercarea hitleriștilor de a ocupa podul din Tczew. Polonezii au aruncat podul în aer. Jertfa feroviarilor din Gdansk n-a fost zadarnică. Orele 4:30. Hitleriștii aruncă în aer în cîteva locuri cu încărcătură de trotil zidul dinspre Westerplatte. Prin breşe pătrund oamenii Heimwehr-ului, iar după ei marinarii. Tunurile cuirasatului trag. Răsună ţăcănitul mitralierelor hitleriste instalate pe breşele cape zidului şi de partea cealaltă a naiului, pe farul silozurilor şi clădirile mai înalte. Dar posturile poloneze veghează. Cuirasatul bombardează istmul, focul mitralierelor, puştilor-mitraliere şi carabinelor poloneze devine tot mai intens, lăsînd urme sângeroase în masa celor ce atacă. Loviturile poloneze îi ajung pe hitlerişti şi-i decimează. ,,Blitzkrieg-ul“ lor din Gdansk s-a terminat printr-o înfrîngere ruşinoasă, deşi erau de zece ori mai numeroşi. Comandamentul suprem al forţelor armate ale Germaniei hitleriste anunţă în comunicatul său: „Situaţia din ziua de 1.IX.1939 seara la Gdansk. Westerplatte n-a fost încă cucerit. Pierderi proprii 80 de oameni. Atacul urmează să fie mîine repetat“. Hitleriştii înfuriaţi din cauză că rezistenţa apărătorilor de la Westerplatte le-a încurcat toate planurile, pregătesc un nou atac şi în acelaşi timp se răzbună în mod bestial asupra locuitorilor polonezi ai oraşului Gdansk. Westerplatte Se apără şi în zilele următoare cu toate că tirul tunurilor de pe cuirasatul „Schleswig-Holstein“ se înteţeşte; la el se adaugă şi acela al altor cîteva unităţi maritime şi mai apoi batalionul al 3-lea al şcolii de geniu, adus în grabă cu avioanele de la Koenigsberg. Frînţi de oboseală, nedormiţi, flămînzi, acoperiţi de răni — apărătorii veghează. Printr-un foc bine ţintit atacatorii sînt siliţi să se aştearnă la pămînt sau să fugă. Poziţia apărătorilor de la Westerplatte devenea insă din clipă în clipă tot mai deznădăjduită. Terenul nu permitea nici un fel de adăpostire, întăriturile fuseseră răvăşite, iar armamentul parţial distrus. In unele cazemate lipseau muniţiile, iar legăturile fuseseră întrerupte. In dimineaţa zilei de 7 septembrie apărătorii au izbutit totuşi să mai respingă un atac, mai tîrziu..„ a urmat sfîrşitul luptei. Timp de şapte zile şi şapte nopţi soldaţii, marinarii şi muncitorii polonezi au rezistat pe acest colţ mic al pămîntului polonez. N-au primit de nicăieri nici un ajutor. Tancurile duşmanului înaintau deja spre Varșovia. In memoria poporului polonez va rămîne în veci întipărită amintirea eroică a apărătorilor de la Westerplatte. Tancurile primei brigăzi Minedate a Armatei Polone — tancuri făurite _de mîinile muncitorilor sovietici din oțelul Uralilor — au adus cu șase ani mai tîrziu dimpreună cu tancurile sovietice libertatea la Gdansk. Brigada purta numele „Apărătorii de la Westerplatte“. T. RAWSKI Fortăreaţa de pe Westerplatte In flăcări