Informatia Bucureştiului, octombrie 1962 (Anul 10, nr. 2848-2874)
1962-10-10 / nr. 2856
PROLETARI DZ/V TOATE TARILE. UNITI PAN Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul XI Nr. 2856 4 PAGINI 20 BANI Miercuri 10 octombrie 1962 Solii poporului român continuă vizita în IndoneziaINFORMATI A L- DJAKARTA 10 (Agerpres). — De la trimişii speciali: In cea de-a 10-a zi a vizitei pe care o face în Indonezia tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu, la Den Pasar, oraşul de reşedinţă al provinciei Insulare Bali, a fost organizată în cinstea oaspeţilor romîni o procesiune alegorică în cadrul căreia au fost prezentate vechi obiceiuri locale. Totodată au fost înfăţişate numeroase dansuri populare balineze, această interesantă procesiune oglindind originalitatea obiceiurilor din Bali şi bogatele tradiţii artistice ale locuitorilor insulei. In încheierea festivităţii, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a rostit o scurtă cuvîntare în faţa miilor de oameni prezenţi. A luat apoi cuvîntul preşedintele Sukarno, însufleţită de cuvîntările celor doi ★ DJAKARTA 9 (Agerpres). — De la trimişii speciali: In cursul zilei de ieri, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej împreună cu tovarăşii Ion Gheoghe Maurer şi Corneliu Mănescu au vizitat insula Bali, cunoscută în întreaga lume pentru frumuseţile ei naturale. In timpul opririi pe culmea Batur, conducători de stat, mulţimea a ovaţionat îndelung pentru prietenia romîno-indoneziană, pentru pace şi progres. In cursul serii, la palatul Tampaksiring a avut loc un nou spectacol de cîntece şi dansuri balineze, la care au participat înalţii oaspeţi romîni, preşedintele Sukarno şi demnitari indonezieni, preşedintele Sukarno a explicat că în , Indonezia există condiţii foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului şi, de aceea, una din insulele arhipelagului va fi afectată acestei culturi. ina- inte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri (Continuare in pag. a III-a) ★ Primire însufleţită la Universitatea „Indonesia" hotare Uganda a cerut primirea în O.N.U. NAŢIUNILE UNITE 10 (Ager- Ires). — Noul stat independent din Africa,(Uganda, a cerut ieri primirea sa în Organizaţia Naţiunilor Unite. Consiliul de Securitate urmează să se întrunească săptămîna viitoare pentru a a lua in discuţie cererea Ugandei. MERCENARII SE REÎNTORC ÎN KATANGA ! NAŢIUNILE UNITE 10 (Agerpres). — Intr-un raport publicat ieri la New York, şeful operaţiunilor O.N.U. în Congo, Robert Gardiner arată cămercenarii se reîntorc în Katanka. Acest raport se bazează pe o serie de documente care au căzut în mîinile forţelor O.N.U. printre care listele de plată ale jandarmeriei katangheze şi extrase din registrele de imigrare ale Katangăi. Aceşti mercenari, se arată în raport, sunt îmbrăcaţi civili. Secretarul general provizoriu al O.N.U., U Thant, a convocat pentru astăzi Comitetul consultativ pentru Congo, spre a discuta această problemă. Spaţiul aerian al Cubei din nou violat de avioane militare americane HAVANA 10 (Agerpres). Ministerul Forţelor Armate Revoluţionare a dat publicităţi un comunicat despre noile provocări ale imperialiştilor americaniîmpotriva Cubei După Cum se menţionează în comunicat, la 5 octombrie, avioane militare americane au violat în două rinduri frontierele Cubei. SOSIREA UNEI DELEGAŢII ECONOMICE GUVERNAMENTALE DIN R.A.U. In Capitală a sosit o delegaţie guvernamentală economică a Republicii Arabe Unite, în frunte cu Husein Khaled Hamdi, ministru adjunct la Ministerul Economiei din R.A.U. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost întîmpinaţi de Nicolae Anghel, adjunct al ministrului comerţului exterior, Uie Voicu, secretar general şi de funcţionari superiori din minister. Au fost de faţă Saad Mortada, însărcinat cu afaceri ad-interim al Republicii Arabe Unite in R. P. Romină, şi membri ai ambasadei. .(Agerpres) Elevii balerinilor din Leningrad Simbătă 13 octombrie 1962, la Casa prieteniei româno-sovietice, va avea loc o manifestare puţin obişnuită. Este vorba despre un spectacol extraordinar de balet care va aduna pe aceeaşi scenă, pe absolvenţii români ai şcolii de coregrafie din Leningrad. Vor evolua un grup de balerini, între care Luminiţa Dumitrescu, Magdalena Popa, Leni Dacian, Sergiu Ştefanski şi mulţi alţii. . Cîmp larg valorificării rezervelor interne Calitatea - o resursa importanta Calitatea este și va rămîne o preocupare pentru toate colectivele. Preocuparea pentru calitate își găsește oglindirea și în căutările muncitorilor din întreprinderi pentru a da produse durabile, estetice, la nivelul ultimelor cereri ale tehnicii. Dar calitatea rămîne și o importantă rezervă internă : ne-o demonstrează și cîteva aspecte ale muncii colectivului întreprinderii „Tehnometal". NICI O RECLAMAŢIE PE 1962 Activitatea, controlorilor de calitate de la „Tehnometal“ nu se rezumă numai la... control. Ea e și o muncă de îndrumare a muncitorilor, de prevenire a defectelor, o activitate de colaborare cu celelalte servicii pentru ca întreprinderea să dea numai produse de cit mai bună calitate. Inginerul Dumitru Vasiliu, șeful serviciului C.T.C. ne spunea următoarele cu privire la activitatea de control: — In ultimul timp, s-au luat nenumărate măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii noastre. Una ar fi repartizarea pe ateliere a controlorilor in funcţie de specialităţi. Pentru asigurarea unui control sigur şi de precizie s-au făcut cîteva garnituri de calibre de verificare şi s-au executat diferite şabloane pentru piesele mai complexe care pot fi utilizate şi de muncitori, in timpul executării lucrărilor. Aflăm mai departe că se aplică şi unele metode avansate de control. Spre pildă, înclinaţia danturii la şuruburile mele se determină, in majoritatea cazurilor, cu microscopul universal şi cu profilometrul. Activitatea C.T.C. se transformă tot mai mult din aceea de „paznic“ al calităţii intr-o muncă mai complexă. Un exemplu : Pentru confecţionarea lagărelor de la pliorul rampei de control, desenul prevedea intii asamblarea, iar mai apoi strunjitul. Ca să se obţină insă o suprafaţă cu adevărat plană, serviciul C.T.C. a cerut ca, mai intii să se strunjească o faţă dreaptă, care să permită fixarea corectă pentru prelucrare. S-a obţinut astfel si scurtarea timpilor de lucru. Fapte obişnuite... Dar rezultatul lor e edificator. De la începutul anului pină in prezent, întreprinderea nu a primit nici o reclamaţie din partea beneficiarilor in privinţa calităţii produselor pe care le execută. Conştiinciozitatea muncitorilor in execuţie şi activitatea controlorilor de ca-litate îşi găsesc şi in acest fapt o exemplificare. „POVESTEŞTE" UN REGISTRU Să deschidem registrul. De la începutul anului pină in prezent s-au proiectat 105 dispozitive care servesc direct la îmbunătăţirea calităţii pro-oduselor. Mai figurează în el şi cîteva zeci de matriţe şi freze speciale. Dispozitivul conceput de proiectantul Romeo Stincan permite prelucrarea interioară a semilagărelor fără ca piesele să fie în prealabil lipite cu cositor, (cum se făcea înainte) şi obţinerea unei centrări corecte. Piesa are acum un aspect curat prin aceea că nu se foloseşte cositorul care lăsa urme vizibile, ce necesitau apoi o operaţiune de curăţire. S-au conceput în întreprindere şi multe matriţe. Aşa ar fi cea pentru presat minerul din bachelită de la rampele de control R.C. A. Calitatea a crescut, productivitatea muncii de asemenea, iar preţul de cost a ajuns mai mic. Inovatorii şi-au spus, de asemenea, cuvîntul şi în alte probleme privind calitatea. Marin Groza şi V. Scleriu au confecţionat un dispozitiv pentru profilat şi perforat tabla. Strungarul Gh. Budală a conceput un dispozitiv pentru strunjit eliptic, prin copiere... Toate acestea ni le-a „povestit“ un registru. Dispozitivele, matriţele au avut un efect pozitiv asupra ritmului de prelucrare a unor repere, a fi V. LUPAN (Continuare în pag. a IlI-a) Dumitru Duhai și Marin Avram, lucrînd la montarea unei rampe de control Deschiderea Festivalului filmului sovietic La cinematograful „Republica“ din Capitală a avut loc marţi seara deschiderea tradiţionalului Festival al filmului sovietic, organizat cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice. La festivitate au participat tovarăşii Virgil Florea, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru cultură şi artă, Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului afacerilor externe, acad. Petre Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Consiliului general A.R.L.U.S., Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de cultură, un numeros public. Au fost de faţă G. E. Cebotariov, însărcinat cu afaceri ad-interim al Ambasadei Uniunii Sovietice în R. P. Romînă, membri ai ambasadei şi alţi membri ai corpului diplomatic. A asistat, de asemenea, delegaţia de cineaşti sovietici — Mihail Fadeev, director adjunct al Direcţiei reţelei cinematografice şi al difuzării filmelor din U.R.S.S. şi artistele Roza Makagonova şi Clara Luciko sosiţi in ţara noastră cu acest prilej. Paul Cornea, director general al studioului de filme „Bucureşti“, a înfăţişat cîteva din marile succese obţinute de cinematografia sovietică. Din partea oaspeţilor sovietici a luat cuvîntul M. A. Fadeev, conducătorul delegaţiei, care a adus un călduros salut publicului bucureştean. A rulat apoi filmul „9 zile dintr-un an“, distins anul acesta cu marele premiu „Globul de cristal“ la Festivalul internaţional al filmului de la Karlovy-Vary. Noua producţie a cinematografiei sovietice a fost aplaudată cu căldură de spectatorii bucureşteni. (Agerpres) Aspect de la festivitate. privas. Lucrările de însămînţare In gospodăriile agricole colective toamna a dat colectiviştilor peocupări din plin. Peste tot sînt în toi însămînţările. In majoritatea gospodăriilor colective maşinile agricole au fost scoase toate la lucru, iar mecanizatorii s-au organizat pe schimburi ca să lucreze şi noaptea. Potrivit ultimelor „situaţii operative“ care sosesc la consiliul agricol orăşenesc, cele două gospodării agricole colective din comuna Afumaţi, gospodăria agricolă colectivă „Tudor Vladimirescu* din comuna Ştefăneşti, gospodăria agricola colectivă din Popeşti Leordeni şi altele au însămînţat o mare parte din suprafaţa destinată. La G.A.S. din comuna Dragomireşti, unde lucrările sunt destul de avansate, tovarăşul Frunză Frasin, inginerul agronom al gospodăriei, ne-a informat despre măsurile luate din vreme pentru buna desfăşurare a campaniei de însăminţări. Brigada de tractorişti care lucrează acum la G.A.C. „Olga Bande“ este permanentă în aceasta comună de cinei ani, iar unii mecanizatori ca Ivan Ilie şi Alexandru Cristea stat şi ei din Dragomireşti, înainte de începerea campaniei, semănătorile, tractoarele, discurile tăvălugele au fost revizuite şi reparate. S-a procurat şi s-a tratat cu soluţii chimice cantitatea necesară de sămînţă. De mare însemnătate este şi pregătirea terenului. Acum două zile la Dragomireşti erau pregătite 300 ha de teren. In felul acesta Semănătorile lucrează fără pauză. Există şi unele gospodării agricole colective în care însâmmnţările sunt rămase în urmă. La Otopeni, de pildă, pe terenurile gospodăriei agricole colective „1 Mai“ s-au semănat cu orz pină acum abia 100 de hectare din cele 250 şi nici un hectar cu grîu din cele 150 planificate. La gospodăria agricolă colectivă din Dimieni s-au însămînţat cu grîu numai 15 ha din 80 cît s-a planificat, iar cu orz abia 46 ha M»gfUgSjf- I#. M&Cffllfiflt; ta Găneasa însămînţările sînt de asemenea puţin avansate. Conducerile acestor gospodării avînd suprafeţe mici de însămînţat le-au lăsat mai la urmă. Analizînd la faţa locului, împreună cu specialiştii de la Consiliul agricol orăşenesc, modul cum se desfăşoară semănatul în cîteva comune, am constatat că rămînerile în urmă se datoresc altor deficienţe ce nu puteau fi înlă C. MARTINIUC (Contiquaft teţ Iflatt lvan Vie împreună cu ceilalţi colectivişti execută semănături de calitate CITITORI PASIONAŢI Muncitorii uzinei „Metalica“ sunt cititori pasionaţi. Ne vorbeşte despre aceasta numărul mare de cărţi împrumutate de la biblioteca uzinei (de la începutul anului, în medie , de fiecare muncitor) dar şi o altă evidenţă ţinută de bibliotecar. Din ea aflăm că muncitorul Nicolae Popa de exemplu, a cumpărat de la 1 ianuarie pină în prezent cărţi cu caracter ideologic, tehnic şi beletristic în valoare de 528 lei, sudorul D. Petrescu în valoare de peste 860 lei etc. In luna septembrie bobinatorul Nicolae Trandafirescu şi-a îmbogăţit biblioteca personală cu cărţi valorind 122 lei. Dumitru Corbuleanu, Petre Stoica, Ion Pascal şi încă alţii se mîndresc cu asemenea performanţe. urnalul construcţiilor De la patru la şase apartamente pe zi Pe aceeaşi suprafaţă pe care in decembrie 1961 produceam panouri prefabricate din beton armat, pentru patru apartamente pe zi, anul acesta executăm şase apartamente. Aparent, cuvintele inginerului V. Popescu, nu tăinuiesc nimic deosebit. Şi totuşi, diferenţa dintre cele două cifre nu s-a obţinut simplu ci printr-o serie de măsuri concrete. Una dintre aceste măsuri ar fi introducerea turnării individuale, pe perne încălzitoare, metodă care a scos din „circulaţie“ vechiul sistem de executare a planişeelor prin suprapunere şi a dus la scurtarea proceselor umede in atelier. Aplicarea acestei noi metode de muncă a fost secondată de o serie de alte acţiuni. S-a renunţat la încălzirea halei cu aeroterme. Cum? Introducîndu-se radiatoare proprii la fiecare pistă, asigurindu-se astfel şi încălzirea halei. Altă acţiune este îmbunătăţirea sistemului de transportare a betonului, tot la atelierul de prefabricate. Anul trecut, betonul se transporta de la staţia centrală, din bd. 1 Mai, la atelier, cu electrocarele. Afară de aceasta, transportul era costisitor, randamentul scăzut. Electrocarele se defectau destul de frecvent. Azi, transportul se face cu autobasculantele, descărcarea executîndu-se direct in atelier. Transportul e mai rapid și mai masiv. ★ Pot fi executate unele lucrări de finisaj în „fabrică“, cum i se mai spune atelierului, de prefabricate ? Acestei întrebări, colectivul atelierului a răspuns afirmativ: da, se pot! Cui i-a venit mai intii ideea asta, nu se ştie precis. Fapt e că astăzi in „fabrică“ se fac o seamă din operaţiile care altădată se executau după montaj. Consecinţele sint intr-adevăr îmbucurătoare: gletuirea panourilor in atelier, in poziţie orizontală, cind procesul de uscare şi întărire nu s-a încheiat incă, asigură o mai bună adeziune cu stratul de beton. Unele retuşări, care sint necesare după montaj, pot fi uşor efectuate. Tot in atelierul de prefabricate se fac vopsitul in exterior al timplăriei şi turnarea celei mai mari părţi din mozaic, (la balcoane, podeşte de scări, etc.). Pe lingă faptul că toate acestea duc la reducerea proceselor umede pe şantier, aici, lucrările se transformă direct în acţiuni de montaj, de asamblare, scurtindu-se durata de execuţie. Acestea sînt cîteva din ideile şi iniţiativele mai recente ale colectivului Atelierului de panouri prefabricate al întreprinderii de construcţii-montaj nr. 5. Ele, alături de unele măsuri ca: executarea vopsitului cu mijloace mecanizate, curăţirea mecanică a parchetului şi altele, care se aplică pe şantiere, confirmă preocuparea conducerii întreprinderii faţă de mai buna executare a lucrărilor şi scurtarea duratei de execuţie. Sperăm că foarte curând le vor urma altele, cu efecte şi mai bune. L. V. Blocul nr. 6, în construcţie, pe bd. 1 Mai ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Azi dimineaţă au sosit fotbaliştii de la Lokomotiv Sofia, care vor întîlni mîine după amiază pe stadionul din Giuleşti echipa Rapid. Lokomotiv Sofia a deplasat prima sa garnitură, din care fac parte cunoscuţii internaţionali Debîrski, Dimitrov şi Metodiev. Formaţia oaspeţilor va fi următoarea : Lalov—Metodiev, Dimitrov, Kacevski—Miluşev, Dragomirov — Koţev, Spasov*, Kotisov, ugarovi DefrtaM. • Aseară s-a disputat ultima rundă a Olimpiadei de şah de la Varna. Echipa U.R.S.S. a întrecut cu Bihalia pe cea a R. P. Ungare, şi a cucerit titlul de campioană olimpică cu 31Va p. Echipa R.P. Române a întrecut cu același scor formația R.S. Cehoslovace (Ciocîltea—Filip remiză; Ghițescu—Pachman 1—0; Gheorghiu—Hort remiză; Radovici—Fichil remiză), ocupind locul VIII în clasamentul om Cel de al lll-lea Congres international de patologie infecţioasa Lucrările celui de-al lll-lea Congres internaţional de patologie infecţioasă au continuat miercuri cu dezbaterea celei de-a 4-a probleme înscrisă pe ordinea de zi. „Corticoterapia în bolile înfecţioase, microbiene şi virotice“. Raportul şi corapoartele prezentate de L. Heilmeyer (R. F. Germană), G. P. Rudner (U.R.S.S.), M. Balş şi M. Voiculescu (R.P.R.) au analizat mecanismul de acţiune a hormonilor glandei suprarenale (cortizon, ACTH etc), asupra bolilor infecţioase, efectele favorabile şi nefavorabile ale acestui tratament, indicaţiile şi contraindicaţiile, regulile generale de administrare a hormonilor corticoizi şi rezultatele obţinute în vindecarea unor bolii infecţioase. In continuare au fost prezentate numeroase comunicări. Analizînd rezultatele obţinute prin corticoterapie Intr-un număr de boli infecţioase, acad. A. F. Bîlbin (U.R.S.S.) a scos în evidenţă experienţa dobîndită în clinica sa în tratamentul diverselor maladii infecţioase mai importante. Conf. dr. N. Cajal şi colaboratorii (R.P.R.) au demonstrat efectul cortizonului în diferite infecţii virotice experimentale. Lucrările Congresului continuă. (Agerpres) Azi, în librării R. Kinjalov: „Pe urmele conchistadorilor“ — Editura Ştiinţifică, colecţia „Pagini din istoria universală“, lei 9,80 *** „Obstetrica şi ginecologia“ — Editura Medicală, lei 35,90 I. S. Antoniu: „Aparate de măsurat şi măsurări electrice uzuale“ — Editura Tehnică, lei 5,45 I. P. Andreescu : „Bolile de inimă“ —■ Editura Medicală, lei 3,50 *** „Fonetică şi dialectologie“ — Editura Academiei, lei 15,10. OASPETE AL ACADEMIEI R. P. ROMÍNE La invitaţia prezidiului Academiei R.P. Romíne, ieri după-amiază a sosit în Capitală prof. Pierre Demargne directorul Institutului de artă şi arheologie al Universităţii din Paris, secretar general al celui de-al VlII-lea Congres internaţional de arheologie clasică. In timpul şederii sale în ţara noastră, oaspetele va vizita regiunea Dobrogea, precum şi cetăţile dacice şi alte obiective istorico-arheologice şi va ţine conferinţe de specialitate. Conferinţa Inginerul Nicolae-Haret Roşu de la Institutul de fizică atomică al Academiei R.P.R. va vorbi despre „Noi realizări ale U.R.S.S. în folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice“. Conferinţa, organizată de Consiliul raional A.R.L.U.S. — Griviţa Roşie va avea loc joi 11 octombrie, ora 19, la clubul Griviţa Roşie şi va fi urmată de un film artistic. Şedinţă de comunicări ştiinţifice Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale, (societatea de gastroenterologie) organizează vineri 12 octombrie, orele 19, în amfiteatrul spitalului „Vasile Itoaită“ din bd. 1 Mai, nr. 37—39, o şedinţă de comunicări. Vor prezenta comunicări : prof. dr. I. Făgărăşanu şi colaboratorii — „Ulcerele gigante ale stomacului“; prof. dr. C. G. Dimitriu şi colaboratorii — „Aspecte ale interrelaţiei pancreatice — miocardice“; prof. dr. T. Spîrchez şi colaboratorii — „Cercetări privind etiopatogenia sindromului Dumping“; conf. dr. Galea şi colaboratorii — „Tratamentele cirozelor cu sulfamide hipoglicemiante“; conf. dr. D. Burlui şi colaboratorii — „Modificări morfo-funcţionale ale căilor biliare extrahepatice, după rezecţia de stomac cu anastomoză gastroduodenală“ şi dr. I. Gherman — „Malabsorbţia in parazitozele intestinale“. SE EXTINDE PRODUCŢIA BLĂNURILOR TRICOTATE In trimestrul trecut la fabrică „4- desgo“ a început producţia blănurilor tricotate. Au şi fost realizate pină in prezent 13.000 m.p. de blănuri tip mouton, care au fost livrate industriei de confecţii pentru misade şi garnituri pentru hainele de stofă. Pentru acest trimestru sunt prevăzute fabricarea unei cantităţi sporite de blănuri tricotate, precum şi începerea producţiei unui sortiment nou de imitaţie de blană din fibre sintetice de calitate. 100 de articole de uz casnic In acest an fabricile producătoare de articole de uz casnic şi jucării au introdus in producţie circa 100 articole noi. Printre acestea se numără satirul inoxidabil, diferite modele de cuţite — pentru tăiat piine, carne, zarzavat etc. — noi modele de cărucioare sport, pentru copii, scări pliante, vase emailate etc. In lunile următoare vor intra in producţie stropitorul de rufe, noi tipuri de maşini de tocat carne, de măcinat nuci, mac şi altele. Brigăzi ştiinţifice la sate 9 Astăzi după-amiază la ora 18 brigadă ştiinţifică se va deplasa la comuna Afumaţi, raionul 1 Mai, pentm a răspunde la întrebările puse d colectivişti. In continuare va urma un program artistic. • Duminică după-amiază brigăz ştiinţifice se vor deplasa şi in Piteasca, Bilăceanca, Poşta, Tinganu , Călduraru, raionul 23 August. Va urma programe artistice susţinute , formaţii din întreprinderi bucureştene. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 11 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 21 grade, iar minima din cursul nopţii de 8 grade. Timpul probabil de mîine. Vreme schimbătoare. Cer variabil. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura aerului: minima va fi cuprinsă între 5 şi 7 grade, iar maxima între 18 şi 20 grade. Pentru zilele de 12, 13 şi 14 octombrie. Vremea se menţine schimbătoare cu cer temporar noros. Vînt slab. Temperatura aerului staţionară.