Informatia Bucureştiului, octombrie 1963 (Anul 11, nr. 3158-3184)
1963-10-01 / nr. 3158
PROLETAR DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! INFORMAŢIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti I Anul XI—Nr. 3158 4 PAGINI 20 BANI Marti 1 octombrie 1963 I furnizon şi beneficiari Colaboratori la creşterea miiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii prestigiului mărcii fabricii imiiiiiiiiiiiMimiiiiimimimiiiimiiiimimiiiimiiiiimiiminiMiiimiiiimiiiiiiiimi Deşi tema discuţiei o constituiau relaţiile dintre furnizori şi beneficiari, cum e şi firesc, tov. ins.. MIRCEA GHEORGHIU, directorul Uzinei de maşini electrice — Bucureşti, a făcut o succintă prezentare a condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea şi a rezultatelor obţinute de colectivul de muncă al uzinei in acest an. Citeva din rezultate: sarcinile de producţie pe primele 9 luni au fost realizate în proporţie de 102,5 la sută la producţia globală şi 101 la sută la producţia marfă. In 8 luni s-au obţinut economii suplimentare la preţul de cost, în valoare de 1 560 000 lei, iar beneficiile peste plan însumează 2 817 000 lei. „De remarcat, că în acest an, am introdus în fabricaţie numeroase produse noi, unele sunt în curs de asimilare, iar pentru 27 din ele avem deja pregătită fabricaţia. De asemenea, pentru obţinerea unor mai bune rezultate în producţie am aplicat tehnologia de grup la prelucrarea axelor pentru motoare, cu care ocazie a crescut productivitatea muncii cu circa 20 la sută. îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan nu depinde numai de măsurile luate de colectivul uzinei noastre ci şi de modul cum uzinele, cu care am încheiat contract de cooperare, se achită de obligaţiile asumate“. — în anul trecut, Uzina de maşini electrice a avut unele greutăţi provocate fie de nerespectarea termenelor contractuale de către uzinele furnizoare, fie de calitatea nesatisfăcătoare a unor repere, în special a pieselor turnate din fontă. Ce aţi întreprins în acest an în vederea evitării unor asemenea deficienţe ? — într-o consfătuire cu reprezentanţii majorităţii furnizorilor noştri (în acest an colaborăm cu circa 40 de uzine din întreaga ţară), care a avut loc la începutul trimestrului II, s-a analizat felul în care se realizează prevederile contractuale şi cum se răsfrînge acest lucru în procesul de producţie al uzinei. S-a constatat că, dacă în anul 1902 Uzina mecanică Galaţi, de exemplu, producea greutăţi atît prin nerespectarea graficelor de predare, cît şi prin calitatea nesatisfăcătoare a unor repere turnate," în anul acesta, datorită măsurilor luate în comun de furnizor şi beneficiar, asemenea deficienţe au fost înlăturate în cea mai mare parte. Mai mult decît atît, o serie de produse au fost livrate înainte de termen şi la un nivel calitativ superior. O altă remarcă: furnizorii care respectă termenele contractuale de obicei livrează şi produse de calitate superioară. Fapt ce ne face să tragem concluzia că uzine ca „Griviţa Roşie“Bucureşti şi altele consideră sarcinile din cadrul planului de colaborare ca sarcini din planul de producţie propriu, aşa cum, de altfel, ar trebui să facă toate colectivele de muncă. (Continuare In pag. a IlI-a) Interviu luat de P. IOAN din colaborator la creşterea prestigiului mărcii fabricii : strungarul Gheorghe Sandu de la Uzina de maşini electrice-Bucureşti Laboratorul pentru noile produse de panificaţie 0 Microşarje de pîine, experimentale 9 Chifle cu margarina ° Piine intermediară dietetică © Covrigi ovali cu alune © Documentaţii tehnice şi tehnologii noi. In Capitală — la Fabrica ,,Spicul“ — a fost înfiinţată o secţie laborator de experimentare şi pregătire a noilor sortimente de produse de panificaţie. In cadrul secţiei lucrează ingineri, tehnicieni şi specialişti de seamă în domeniul panificaţiei, care au sarcina de a urmări în toate întreprinderile din această ramură industrială, propunerile şi soluţiile legate de fabricarea unor noi produse. Pentru elaborarea noilor procese tehnologice de fabricaţie, în secţie se studiază documentaţii tehnice din ţară şi străinătate. In acelaşi timp, se experimentează, pe baza formulelor stabilite, reţete noi de fabricaţie, coză şi zahăr vanilat şi o pîine în compoziţia căreia se găsesc lecitină, lapte praf degresat şi concentrate de fosfatide (din soia sau floarea-soarelui). In stadiu avansat se află şi definitivarea tehnologiei de fabricaţie a franzeluţelor cu lecitină (o proteină foarte hrănitoare), care va fi produsă în două variante (cu şi fără zahăr), precum şi a covrigilor ovali cu alune şi conturilor cu umplutură de mac. Activitatea secţiei este îndrumată îndeaproape de către Direcţia generală a industriei panificaţiei şi produselor făinoase din Ministerul Industriei Alimentare. D. L. Specialiştii laboratorului pentru noile sortimente de panificaţie lucrează la stabilirea caracteristicilor materiei prime In planul de activitate a secţiei este trecută urmărirea elaborării noilor produse pînă la producţia de serie. Deşi de la înfiinţarea acestei secţii au trecut doar cîteva săptămîni, s-au înregistrat o serie de rezultate frumoase. Astfel, a fost realizat un nou tip de chifle — cu margarina — care a şi fost introdus un comerţ la 20 de unităţi de alimentaţie publică din Bucureşti. De asemenea, în cursul lunii octombrie, va apărea un nou sortiment de pîine dietetică, fabricată din făină foarte fin măcinată, cu adaos de glucoza şi chimen. In momentul de faţă, se experimentează încă două sortimente de pîine dietetică : cea intermediară cu adaos de glu- Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 8 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 18 grade, iar minima din cursul nopţii de 4 grade. Timpul probabil de mîine. Vremea continuă să se încălzească uşor. Cer variabil. Vînt slab. Temperatura în creştere uşoară, minima va fi cuprinsă între 4—6 grade, iar maxima între 20—22 grade. Pentru 3, 4 şi 5 octombrie. Vremea continuă să se încălzească. Cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în creştere. © In Bucureşti, 48 000 de studenţi, jumătate din toţi studenţii ţării. ® 8 800 anul I. de studenţi, în © 6500 de studenţi bucureşteni şi-au petrecut vacanţa de vară în tabere de odihnă la munte sau la mare. ® 40 la sută din studenţi sunt cuprinşi în institutele tehnice. © Un cadru didactic la mai puţin de 10 studenţi. Astăzi a Început »imnmmmimiimmiiimMimtuiimmiiiiiiiimimiiiiimimiiiiiiimmimiimiimimiimnmiiiimi noal an universitar iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiimiiimiiliimiiiimniiiiiiiiiiiiiiii iiiimimimmiiimmmiimitiiiimmmmmiimiiiimiMmiiiimim In termeni plastici vorbind, înfățișarea de azi dimineaţă a celor mai mari amfiteatre studenţeşti din oraş ar putea inspira pe creatorul unei fresce. Fiindcă, din punct de vedere vizual, deschiderea noului an universitar este unul dintre cele mai optimiste, cele mai entuziaste subiecte pentru o lucrare de mari proporţii inspirată din viaţa, noastră de azi. Asistînd la eveniment, reporterul a consemnat în carnetul de notiţe fel de fel de detalii, interesante pentru amatori. Cam grea simultaneitatea. In vreo două ceasuri evenimentul s-a consumat în toate institutele de învăţămlnt superior. Dar peste tot, ora nouă a început la fel: sală arhiplină, catedră de onoare, salutul rectorului. Şi, pentru... culoare locală, iată cîteva instantanee notate în sălile a două institute bucureştene: unul printre cele mai vechi lăcaşuri de studiu — Institutul politehnic, celălalt — modernul, elegantul Institut agronomic „Nicolae Bălcescu", de la şosea. Aceeaşi privelişte în amindouă părţile. Strada Tonzu şi bulevardul Mărăşti însufleţite ca niciodată in ultima vreme: dialoguri gălăgioasei revederi exuberante. — Ştii unde am fost astă-vară?... — Ascultă, la practică, la Hunedoara... — Nu ştiu cum s-a făcut că am stat tot în Bucureşti, la Horticola „1 Mai“... Ceasul nu aşteaptă. Intrare triumfală pe sub delicate „arcuri de triumf“ de hirtie, pe lingă volume de cărţi... cu uşa, sau panouri în desene hazlii din viaţa studenţească — la Politehnică. Sobre, nenumărate saluturi la „Agronomie“ pe deasupra uşilor de sticlă, la intrarea in amfiteatru: „Bine aţi venit “, „Spor la învăţătură în noul an !". Amfiteatrele, normal, arhipline cu o oră înaintea celei anunţate. Şi festivitatea începe. „Ne bucurăm să reîncepem un nou an de studiu" — vorbeşte rectorul Politehnicii, prof. Constantin Dinculescu, membru corespondent al Academiei R.P.R. „Începem munca plini de forţe noi“ — spune prof. Eugen Rădulescu, rectorul Institutului agronomic. Cu ochii spre ascultători poţi surprinde expresii diferite : studentul in prag de absolvire şi „bobocul" abia sosit in Bucureşti. Oare cum i se pare prima zi de „şcoală", tulceanului Gheorghe Iorov, viitor inginer electrotehnician ? Dar Monicăi Fetan, fata din Galaţi, care a cucerit, la examenul de admitere la „electronică“, cea mai mare medie pe institut: 9,94? Dar Suzetei Tănase care a venit din Vatra Bornei — (Continuare în pag. 8 IlI-a) GRAZIÉBA VINTÜ ILEANA BARBÜ Modele noi de ţesături de mătase Creatorii de modele din ceapă în curund. In aceste porturi de imprimeuri preţesătoriile de mătase îmi o zile Cionusia mixta de avicum Şi 70 desene noi de zare a Ministerului Indus- imprimeuri. S-au remarcat triei Uşoare şi a Ministe- creaţiile prezentate de jarului Comerţului Interior bricile „Mătasea popua omologat noi articole de ţară“, ,,Ţesătoriile reunicatifea şi imitaţie de blană te“, „Flamura roşie“ din din fire sintetice, noi su- Capitală şi altele, gătesc continuu sortimentul ţesăturilor de mătase şi ale imprimeurilor In vederea contractărilor pentru semestrul I al anului viitor, care urmează să In- Modifican de sezon in transporturi Odată cu sosirea sezonului rece întreprinderile de transport în comun efectuează diferite modificări în circulaţia trenurilor, autobuzelor, avioanelor. • Incepînd de astăzi a intrat în vigoare orarul de toamnă al curselor interne TAROM, valabil pînă la 30 noiembrie. • De la C.F.R. ni se comunică modificări în circulaţia acceleratului 801 şi 803 pe distanţa Bucureşti—Constanţa—Mangalia. Călătorii care pleacă din Bucureşti spre Mangalia cu acest tren vor coborî la Constanţa unde acceleratul se schimbă din tren cu aburi în tren automotor. • Autobuzele I.R.T.A. mai circulă deocamdată potrivit orarului de vară. Un nou mers al autobuzelor, de iarnă, va intra în vigoare la sfîrșitul lunii octombrie a. c. -0 Stagiunea teatrelor populare „„Republica“ şi „Griviţa Roşie" Mîine, la ora 17:30, în sala clubului Uzinelor „Republica“ se va deschide noua stagiune a Teatrului popular „Republica“ cu spectacolul „Scurtă convorbire“ în regia lui Cornel Elefterescu. Următorul spectacol va avea loc în ziua de 9 octombrie, cu piesa „Zboară cocorii“ a cărei direcţie de scenă este semnată de Minei Klepper. Teatrul popular „Republica“ va fi prezent, în scurt timp, cu alte două spectacole aflate în pregătire şi anume: „Omul cu mîrţoaga“ de G. Ciprian — regie Minei Klepper — şi „7 păcate“ de Mircea Crişan, Alexandru Andy şi Radu Stănescu — regie Cornel Elefterescu. In ziua de 24 octombrie se va deschide stagiunea Teatrului popular „Griviţa Roşie“ cu spectacolul „Grădina cu trandafiri“ de Andi Antdrieş. Regia aparţine lui Stelian Mihăilescu, iar scenografia este semnată de Traian Dănceanu. CĂNTĂREAŢA GLORIA LASSO LA BUCUREŞTI După cum am mai anunţat, în cursul acestei luni, va concerta în Bucureşti cîntăreaţa Gloria Lasso. Cunoscută pentru valoroasele ei interpretări de melodii de muzică uşoară din repertoriul internaţional, Gloria Lasso va apărea pe scena sălii Palatului R.P.R. în concertele programate la 12, 13, 11, 15, 16 octombrie. Cîntăreaţa va fi acompaniată de o formaţie orchestrală condusă de pianistul francez Jacques Besage. Pe principalele artere de acces in Capitală s-au instalat mari panouri de avertizare: „In Bucureşti claxonarea interzisă“, asemenea celui din fotografie. In oraş, In multe intersecţii periculoase au apărut lămpi filatoare de avertizare, iar pe marile bulevarde numeroşi lucrători ai serviciului de circulaţie supraveghează respectarea strictă a regulilor de circulaţie de către pietoni şi şoferi pentru prevenirea accidentelor. FARA CLAXON O trompetă barată oblic şi încercuită cu roşu însemna claxonare interzisă şi era nelipsită din preajma spitalelor, şcolilor, edificiilor în care se studiază şi se cercetează etc. Iată că incepînd de astăzi dimineaţă, semnificaţia indicatorului cu trompeta barată cu roşu, de la unele colţuri de stradă şi din, preajma şcolilor sau spitalelor, nu-şî mai are rostul. In schimb la porţile oraşului, pe şoselele de penetraţie, au apărut mari panouri care avertizează că, incepînd de astăzi dimineaţă, sensul trompetelor barate este valabil pentru întreaga Capitală, atît ziua cit şi noaptea. Aşadar, incepînd de astăzi, în Bucureşti, nu se mai claxonează ’şi cu aceasta, încă osursă de zgomot citadin a fost înlăturată. Pe marile bulevarde e mai multă linişte. In Piaţa Republicii, traversată pîriă mai ieri în toate direcţiile, lumea trece numai prin locurile marcate, iar maşinile alunecă sigur, in ordine şi linişte, pentru că şoferii n-au pe cine avertiza cu claxonul. Pe bulevardul Bălcescu se mai observă rare tentative de a traversa pe unde nu trebuie, insă miliţienii de serviciu veghează cu atenţie: „Inapoiaţivă, tovarăşe ! E periculos pe aici şoferii nu mai claxonează". Este mai multă ordine şi în Piaţa Unirii, unde pietonii respectă semnalele miliţianului de pe postamentul rotund. Ce părere au şoferii ? Ei au arătat bunăvoinţă, chiar cu citeva săptămîni înainte, claxonînd foarte puţin. lată-i acum conducînd încet prin locurile marcate şi mai ales în cazul virajelor la dreapta, pe roşu. Cu bunăvoinţă şi atenţie se rezolvă şi problema depăşirilor fără claxon pe o stradă cum este calea Văcăreşti, de exemplu. Toate autovehiculele circulă mult pe dreapta, iar cei care se grăbesc au destul loc, alături. In unele şcoli, din iniţiativa serviciului de circulaţie, copiii au început să înveţe cum trebuie traversate străzile, cum se folosesc mijloacele de transport în comun, dar preocuparea aceasta ar trebui să fie permanentă şi pentru părinţi şi cadre didactice. Şi ar mai fi cîteva vorbe pentru unii şoferi şi pentru unele garaje, e puţin probabil să apară... indicatoare de genul „ambalarea zgomotoasă, în gol strict interzisă" sau „scîrţîîtul frînelor troleibuzelor interzis". Eliminarea claxonării, măsură salutată de toţi cetăţenii, trebuie însoţită şi de altele, menite să contribuie la evitarea zgomotului. G. MARTINIUG ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • La Praga s-a desfăşurat un concurs internaţional de atletism. Belgianul Roelantis, recordman european la 3 000 m obstacole, a debutat în proba de 10 000 m plat, pe care a şi cîştigat-o, cu un timp bun : 29:07,2. Rezultate bune au obţinut şi o serie de sportivi cehoslovaci : Danek — 59,05 m la disc ; Matousek — 66,82 rrr la ciocan ; Skobla — 18,39 m la greutate. • în meciul retur în cadrul „Cupei oraşelor tîrguiri“ la fotbal, Partick (Scoţia) a dispus cu 3—0 de Glenioran (Irlanda de Nord), învingătoare şi în primul meci (cu 4—1). Partick s-a calificat pentru optimile de finală. • Rezultate înregistrate în runda a VIII-a a campionatului mondial de șah pe echipe: XJ.R.S.S. —Belgia 2—0 ; R.P. Mongolă — R.S.F. Iugoslavia 0—0 (2) ; R.D. Germană — R.P. Polonă 0—1 (1). • Peste cîteva zile, la Paris, boxerul profesionist american Ray Sugar Robinson va întîlni, într-un meci amical, pe francezul Vanucci. O vizită instinctivă Patrusprezece ani Împliniţi sau cu rabat de o luna-doua, tot vlrsta visurilor se cheamă. Visuri cuprinzlnd o arie ce se întinde de la sacosele In faţa fotbaliştilor din clasele superioare şi plnâ la Întrecerea cu Bicovschi şl Tereşcova. Şi cîţi amatori de astronauticâ n-ar fi printre copiii care ascultau cu vreo două zile in urmă explicaţiile unui ghid tînâr, cu chip de adolescent, prin secţiile Uzinei „Electromagnetica" . Auditorul, prezent sută la sută, clasa II a Şcolii profesionale de pe lingă uzină. Ghidul, după cite au înţeles elevii, tot un oaspete era. ...Interesant procesul de fabricaţie, pe care-l parcurg acum, din secţie in secţie, dar parcă mai interesantă este munca oamenilor. Nicolae Ştefan, la care elevii se uită cu admiraţie, a crescut generaţii de lucrători, astăzi, oameni de bază ai secţiei, ca maistrul Ştefan Bănică sau ca şeful de brigadă Nicolae Gheorghe. Curind aflară lucruri asemănătoare şi despre Ştefan Stan şi despre Ion Burdiu şi despre alţi numeroşi muncitori. Elevul Ion Borontea nu se gîndeşte decit la un singur dascăl în ale profesiei: Marin... Borontea. E vorba despre Marin Borontea, tatăl, nu despre Marian Borontea, fratele lui Ion, care a părăsit băncile şcolii anul trecut şi acum e tovarăş de muncă al tatălui său. Prin secţii, mulţi dintre elevi intilnesc oameni apropiaţi: elevul Vasile Teodoru — Pe unchiul său, Nedelcu Cornel — pe maistrul Petre Albu, Mircea Grigorescu — pe un verişor... Prin faţa copiilor defilează maşinile la care vor lucra chiar ei nu peste mult timp: freze, raboteze, strunguri, maşini de pilit semiautomate. In secţia 111 fac cunoştinţă cu Gheorghe Bogdan, unul dintre cei mai vechi lucrători din fabrică. — Ei, vă place cum lucrez eu ? Un prichindel mai înfipt se arată surprins peste poate de întrebare : — Dar ce lucraţi dumneavoastră ? Că de cînd stăm noi aici, nici n-aţi atins măcar vreo maşină. — Aici e aici! Toate maşinile pe care le vedeţi sînt automate. înainte cu tot şuruburi lucram : 1 000—1 200 de bucăţi zilnic. La un şurub erau necesare şase operaţii. Acum sunt deajuns numai trei. Şi încă ceva: în numai opt ore şi numai la o singură maşină, realizez astăzi 76 000. De aici, copiii începură să socotească un grind cite şuruburi pe zi face acest om, care nu atinge cele trei maşini la care lucrează decit atunci cînd le reglează sau schimbă profilul şi mărimea şurubului. Ţi-e greu să pleci de lingă asemenea maşini, dar mai sînt atîtea de văzut : matriţele in care se injectează masele termoplastice, secţia in care un fost elev al şcolii profesionale lucrează la şase strunguri automate sau secţia de la ultimul etaj, în care se montează noul tip de telefon. ...Cite din minunăţiile descoperite de micii vizitatori vor fi fost împărtăşite părinţilor şi prietenilor din cartier in acea după-amiază, este greu de apreciat. Dar dintre toate surprizele, cea una din cale afară le-a fost rezervată după ce s-au despărţit de ghidul cu figură de adolescent . — Care dintre voi îşi ia angajamentul să-i urmeze el exemplul ? — l-a Întrebat un muncitor mai virstnic. — Exemplul cui ? — Al Inginerului — zise muncitorul, accentuind pe ultimul cuvin!. — Care inginer ? — Acela care v-a prezentat Ulina. — Păi, n-aţi spus că a fost şi el elev la profesională şi tot intr-a-ntira . 7 — Cum să nu ! Dar acum este în anul III la Politehnică. Studentul Ilie Peniuc, viitorul inginer, era şi el in vizită prin fabrică... . POENARU Studentul Ilie Peninc şi proaspetele sale cunoştinţe. Croazieră pe Dunăre O.N.T. „Carpaţi“ agenţia Bucureşti organizează o nouă croazieră pe Dunăre, care va avea loc între 12—15 octombrie a. c., cu vasul „Carpaţi“. Itinerarul croazierei: Giurgiu — T. Severin — Porţile de Fier — Cazane — Insula Ada-Kaleh. (înscrierile se fac în calea Victoriei nr. 100). Totodată, se mai primesc înscrieri pentru excursiile de o zi cu autocarele,la sfîrşit de säptämmä, la Curtea de Argeş. IISăptămîna poeziei Miercuri 2 octombrie • La Casa de cultură a tineretului din raionul Griviţa Roşie va avea loc o întilnire cu poetul Demostene Botez, la ora 16. Demostene Botez se va întîlni cu cititorii la librăria „Mihail • Tot Eminescu", la ora 19. • In sala Direcţiei regionale C.F.R., la ora 15, scriitorul Zaharia Stancu se va întîlni cu cititorii săi. • La Casa raională de cultură 16 Februarie va avea loc, la ora 18, o întilnire cu scriitorii Florin Mugur, Traian Iancu, Octavian Paler, Aurel Storin, Al. Gheorghiu-Pogonești. .. IN LIBRARII XXX „Antologia poeziei chineze clasice“ — Editura pentru literatură, colecţia „Biblioteca pentru toţi“ (nr. 191), 5 lei. A. E. Baconski — „Poeţi şi poezie“ — Editura pentru literatură, 8,50 lei, G. A. Apollinaire — „Poeme““ — Editura tineretului, colecţia „Cele mai frumoase poezii“, 4 lei. republica dominicană : Demonstraţii împotriva acaparării puterii de către junta militară reacţionară SANTO DOMINGO (Agerpres). Agenţia United Press International anunţă că la 30 septembrie, în capitala Republicii Dominicane au avut loc manifestaţii studenţeşti împotriva instaurării la putere a juntei militare, reacţionare. Potrivit agenţiei, studenţii din Santo Domingo au încercat să părăsească incinta universităţii pentru a manifesta pe străzi, dar autorităţile poliţieneşti, care au ocupat poziţii în jurul universităţii, i-au constrîns pe studenţi să rămînă înăuntru. Aceştia au continuat să demonstreze în incinta universităţii împotriva loviturii de stat. Pe de altă parte, aceeaşi agenţie relatează că junta militară din Republica Dominicană continuă acţiunile represive împotriva elementelor de stingă. Un purtător de cuvînt oficial a anunţat că aproximativ 50 de oameni politici consideraţi „de stingă" urmează să fie exilaţi. - - NUMEROASE ACŢHUNI REVENDICATIVE AIERSONALUllII MEDICAL DIN FRANTA PARIS (Agerpres). Din iniţiativa celor trei mari centre sindicale — Confederaţia Generală a Muncii din Franţa, Confederaţia franceză a muncitorilor creştini şi „Force Ouvriere“ — la 30 septembrie, personalul medical de la spitalele din Franţa a organizat mitinguri, demonstraţii şi greve în sprijinul revendicărilor cu privire la majorarea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Mari mitinguri, demonstraţii şigreve de 24 şi 48 de ore au avut loc în oraşele Lyon, Dijon, Chartre, Nancy, Nice, Havre, Tours și în numeroase alte orașe din Franța. I