Informatia Bucureştiului, decembrie 1968 (Anul 16, nr. 4757-4783)
1968-12-02 / nr. 4757
Drama singurătăţilor interferate Cum trăim şi, mai ales, cum putem fiii laolaltă , iată, poate, cea mai dramatică întrebare, în orice caz cea mai obsesiv pusă şi mai dureros lăsată fără răspuns in problematica socială — şi artistică — a unei societăţi antagonice şi agonice, sfişiată de contradicţii adinei şi de neîmpăcat. Pentru Albee, modul de viaţă american îşi profilează cu deosebire, pe pînza lui standardizat amăgitoare, conştiinţa stării de criză şi de dezagregare. Aici, tumultul şi aspectele unei parveniri magnifice ascund un univers sumbru, pe care o deprindere puritanistă şi un ingenuu ataşament de false valuri idilice şi patriarhale le pot anevoie struni. De aceea autorul a simţit nevoia de a scruta mai intens şi mai revelator zonele obscure ale relaţiilor individului cu lumea şi cu propriile lui avataruri, definind cu precădere existenţa tragică şi destinul fără perspective ale omului, definite (şi consolate) în raport cu termenii apăsător enigmatici ai frustraţiei, ai alienării, ai solitudinii, — toate socotite iremediabile şi fatale. Orbirea filozofică (şi social-istorică) se înmHB tîlneşte însă cu un sănătos---------------sentiment al revoltei şi cu o firească atitudine protestatară , aşa cum concluzia resemnărilor într-o practică rutinieră a măştilor şi comportamentelor convenţionala e constatată (hu şi admisă) cu amărăciune, drept unică modalitate de a păstra pe individ în sistem şi de a-i oferi, înlăuntrul sistemului social In care există, garanţia, chiar precară, a unui echilibru al existenţei sale individuale. • Edward Albee este unul din glasurile Americii care denunţă pe cit de întristat, pe atit de nedomolit şi dur asemenea realităţi. Din desele lui „ieşiri** — mai toate zgomotos întîmpinate pe scenele lumii — tocmai drahia acestui „fragil echilibru“, pe care — pentru ochii lumii şi pentru sine însuşi — omul Americii contemporane se străduie să-l menţină, este neîndoios plenar revelatoare — şi în ceea ce priveşte însuşirile artistice, de şoc şi de sugestie, de sinceritate dusă pînă la cinism, şi de extremă dar subteran mărturisită durere. Edward Albee îşi poartă privirea în om şi în jurul lui , chiar în spaţiul restrîns şi retras al familiei şi al legăturilor de prietenie (spaţiul, aparent, cel mai ferit de legile Jimglei sociale), el îl descoperă ,străbătut de sentimentul suspendării în gol, mistuit de conştiinţa ratării, golit de putinţă de a mai năzui Sau visa măcar, singur şi fără speranţa vreunui alt sprijin decît acela al autoamăgirilor, pîndit de „molima spaimei“, dornic de un refugiu — în beţie, în „camera copilăriei“, în binefăcătoarea speranţă a unei rătăciri a minţii, in poză indiferenţei şi în atitudinea echivocă, ori inorogarea Unei misiuni cutiipănitoare Care să justifice măcar, în rîndul intimilor, o severitate acrită a gesturilor şi limbajului, umilită de neputinţa de . te mârturisi cu adevărat. Comandamentul „trebuie să înveţi să coexişti‘k' apare in acest cofitext de etică maci? . nată ca o soluţie finală necesară, dar dezarmată, a constatării că fiecare »»ne ducem în spate o cruce“ neştiută, neluată în seamă, şi că» pe nesimţite, fiecare află în sine însuşi, la vîrsta bilanţuril şi* * * un „timp pierdut“ nerecuperabil. Drama (şi comedia amară) a lui Albiex se desenează scenic ca o ţesătură de chintesenţa tipologice ce se străduie să intre, să pară că pot intra în relaţii fireşti, că pot angaja între ele o comunicare măcar. De fapt, o comuniune în adevăratul înţeles al cuvîntului este exclusă. George Constantin, cu masivitatea lui mobilă, în permanentă şi contorsionată alertă, posedînd o imensă Ştiinţă a gesturilor mute şi a folosirii în bine a unui cusur de dicţie, stăpînit de un calm aparent şi ambiguu, este fii posesia unui rol pe care-l mînuie cu măiestrie poetică, virînd salutar, pentru cariera lui, spre orizonturi care-1 feresc de manierizare : rolul tatălui, coborît de pe piedestalul unui „sfînt“ şi înţelept, la nivelul unui ratat, lipsit de putere dar indispensabil familiei. Rezoneur de factură şocantă, Liliana Tomescu, îrntr-un personaj neîmplinit, pentru care orice vis a ajuns întîrziat şi interzis, şi care-şi umple golul neimplinirii cu actul beţiei ostentative şi al lucidităţii ^injpe Ip observarea vieţii, şi-a construit cu brio, din duritate şi sarcasm strident, dar şi cu un puternic substrat de umor amar, compoziţia. La polul opus, asprirtea şi dismutarea au fost coordonatele Între care s-a mişcat Gilda Marinescu, eroina cea mai vădit artificială a dramei , ratarea ei în căsnicie, compensată de ,,misiunea de a struni“, de a fi punct de sprijin într-un sistem dezechilibrat, i-au tincturat prezenţa cu accente discret stranii, nu lipsite de justificare şi de un efect specific, dar parcă în contratimp stilistic cu ambianţa generală. In cuplul conjugal bintuit de morbul spaimei, Eugenia Marian şi Mihai Ibroveanu au pus un relief voit insolit în apariţia şi degajarea lor din lumea în care au pretins şi apoi au abandonat dreptul la ocrotirea prieteniei. Ei au convins, ca să zicem aşi, prin neaderenţă, la combustia generală a scenei» Flacără nedomolită, încă în plină vîlvătaie, deşi atinsă de aşchiile de gheaţă ale vieţii, fiica neresemnată a familiei, Întrupată de Lucia Mureşan, a dinamizat cu forţă şi vibraţie răspicată climatul de măcinare al universului uman în care se mişcă. Dan Nasta, căruia îi recunoşteam pînă astăzi predilecţia pentru gestul larg şi pentru patosul fastuos învolburat, surprinde, punind în scenă această dramă a „singurătăţilor Interferate“, a lui Albee, printr-o remarcabilă Ştiinţă a relevării şi manevrării resurselor fin nuanţate (chiar in momentele Incendiare) ale expresiei umane şi scenice (in această privinţă, cu excelenta colaborare, scenografică al lui Al. Brătăşanu). E" o trăsătură, poate nu nouă, dar uiţi izbitor marcată, a regiei sale, din care decurg, neîndoios, fără a diminua cu nimic valorile protagoniștilor, toate argumentele care vorbesc despre „Echilibrul fragil“ la Teatrul „Nottara“ ca despre un spectacol de deosebită cali ftorie Törned Teatrul „C.l. Nottara“ ECHILIBRU FRAGIL de EDWARD ALBEE Apariţii recente iammmmanmmammmmm la editura didactică şi pedagogică mm Semnalăm apariţia unor materiale auxiliare deosebit de importante in desfăşurarea procesului de în- Văţâmînt. Printre acestea se numără hărţile istorice (elaborate pentru intîia oară) , necesare lecţiilor de istoria României, cum ar fi : „Teritoriul patriei noastre din cele mai vechi timpuri pînă la anul 271 e.n.“, „Harta istorică a patriei noastre drntre anii 271—1300“, „Momente importante din istoria mişcării muncitoreşti din patria noastră între 1848—1921”, Răscoale şi mişcări ţărăneşti pe teritoriul patriei noastre pînă la 1 decembrie 1918“. De asemenea, au fost tipărite hărţi economice şi fizice a ale Africii, Americii de Nord şi de Sud. O suită de planşe tematice destinate grădiniţelor de copii şi şcolilor generale a fost realizată recent. Aşa sunt:’ dg Vilda, 18 planşe de chimie („Substanţe chimice folosite in agricultură“ şi „Metale neferoase”), diferite planşe de aritmetică pentru clasele I—II,“ 20 de planşe pentru lecţiile de xbollolgie, seturi de planşe reprezentînd simite, fortioni, precum ŞI portrete de sărăteţi şi oatheni de ştiinţă, domnitori etc. Pentru învâţămintul preşcolar au fost tipărite 34 de planşe tematice (despre frumuseţile patriei, despre indoietnifeiiile mamei, jocuri distractive, diferite povestiri ilustrate etc.). Recent au fost tipărite diferite culegeri de matematica, fizica, chimie, limba românfi. . Consemmăm : „Culegere de exerciţii şi probleme, de algebra şi. geometrie, pentru clasele VI— Vin de. A. şi, V. Arimescu, „Culegere de . exerciţii...şi. problenjeţie matematică pentru .examenul de admitere în liceu şi şeplile pgrof£slşnalS“, . de. Gh. Gheba, „Culegere de. probieme de algebră pentru licee“, „Culegeri de..exerciţii gramaticale cu noţiunide morfologie şi sintaxă pentru clasele V—VIII" de Ştefania Popescu.. Pe lista viitoarelor apariţii de acest gen se înscriu : „Culegere de probleme de analiză matematicâ şi algfebra superioară“, „Culegere de probleme de matematică pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în facultăţi“, „Texte literare pentru analiza gramaticală“, „Culegere de probleme date la concursurile de matematică“, „‘Probleme detrigonometrie ,pentru licee“,. „Probleme de fizică pentru licée“, etc. Continuă, editarea — în colaborare cu Casa „Electrecord“ — de discuri nr, limbi străine care. Însoțesc sau completează manualelerespective. De curând au fost înregistrate lecții pentru limbile franceză,. engleză,, rusă, germană —. .pentru, clasa a xri-a, şi.au fostreeditate toate discurile de limbi străine, .pentru clasele VI—XI. Pe lingă discurile- 1 actui de_ limbi străine, au mai fost realizate discuri pentru limba şi literatura română, vin recital de versuri „Goşbuc“, urmînd să apară şi un disc „Goga“. 9 discuri destinate claselor I—VIII cuprind lucrări muzicale din repertoriul clasic şi contemporan, necesare şcolilor în, vederea realizării educaţiei muzicale şiartistice, iar de curind, in colaborare cu Consiliul Naţional, alOrganizaţiei Pionierilor, editura,a publicat două discuri, cu cintece, cunoscute din repertoriul clasic şi cintece patriotice, in interpretarea corului, „Madrigal“ şi a corului de copii al Radioteleviziunii, Ileana Barbu Note de concert AURELIAN OCTAV POPA: Nobleţea unui instrument (deseori) uitat Ne-am obişnuit să ascultăm la fiecare simfonic al instituţiilor noastre muzicale un concert pentru vioară sau pian, intîmplător pentru violoncel şi... cam atit ! Şi oricit de largă ar fi gama expresiei lor, intr-o bună zi ne cuprinde senzaţia de monotonie, şi asta cu atit mai mult, cu cit se repetă aceleaşi şi aceleaşi concerte pentru vioară sau pian, în versiuni pe care — nu de puţine ori — ne mai şi străduim să le dăm uitării, cîţi însă dintre cei ce l-au ascultat la Bucureşti pe acel Pan modern care este Jean-Pierre Rampai, nu au avut revelaţia :• farmecului şi nobleţei modestului flaut ? Ce ne împiedică să-l invităm din nou ? Dar mai ales ce ne împiedică să-i programăm în concertele simfonice pe temerarii noştri ce s-au consacrat unor instrumente aşa-zis „ingrate" — artişti "'de''mare clasă, laureaţV'â numeroase cortcursuri internaţionale, cum sunt corniştii Ion Bâdănoiu, Paul Staicu sail clarinetistul Aurelian Octav Popa ?. Ei pqt^aduce In concerte o întreagă literatură, aproape necunoscută, împrospătînd programele, conferindur de un plus de Interes, că este așa şi nu altfel ne-a dovedit-o concertul de săptăluma trecută al Filarmonicii, in care a apărut ca solist Aurelian Octav Popa. Natură muzicală atît de fericit înzestrată, Aurelian Popa s-a regăsit pe sine însuși în paginile lui Ikozăriy 'ifya'cum se regăsește totdeauna tn toți compozitorii fie ei ^Wishirem^et&m~ său ultramoderni. Să-i mai vorbim de tonul său unic prin căldură $i egalitate in toate registrele, de tehnica stupefiantă, de adincimea gîndirii sale, atît de profundă , incit își permite să abordeze zonele strălucirii fără a se renega, sau să spunem mai concis că Aurelian Popa este altul dintre rarii artişti* ce depăşesc condiţia instrumentului căruia s-au dedicat ? Dacă a sunat atit de fascinant Concertul pentru clarine I este în burtă ariaelică şi mărituldirijorului Rolf. Kleinert (R. D. Germană) care a ...ştiut să impună orchestrei o discreţie şi transparenţă specific mozartiene. In partea a doua a concertului, o altă surpriză : puţin cintatul Mahler cu şi mai puţin cintata Simfonia I. Sarcasmul, grotescul viitoarelor opus-uri mahieriene au apărut aici mai ponderat, mai rotund, neoromantismul mai pregnant, viziuirea muzicianului serios şi energic care este Rolf Kleinert punindu-şi amprenta asupra întregii orchestre şi implicit , a Simfoniei. Silviu Gavrila De la stingă : Liliana Tomescu, George Constantin, Gilda Marinescu, Eugenia Marian, Mihai Heroveanu şi Lucia Mureşan Văzuţi de Neali Radulescu I I 1 Promiţător debut dirijoral Ilarion Ionescu - Galaţi Iată un dirijor care devine cunoscut şi, nu ne îndoim, iubit de publicul bucureştean de concert : Ilarion Ionescu-Galaţi. Violonist apreciat — unul dintre cei mai buni din seria sa — tânărul muzician şi-a descoperit aptitudini de şef de orchestră pe care le-a cultivat cu pasiune şi perseverenţă. Ionescu-Galaţi are precizie un gest, cu reflexe perfecte în orchestră , nici o mişcare de prisos, nici un amănunt scăpat, sublinieri fine ale intenţiilor, o expresivitate reală a atitudinii — iată atribute care vădesc o maturitate artistică obţinută timpuriu , valoarea nu aşteaptă, numărul anilor... Că ţinteşte esenţa muzicii s-a dovedit in acurateţea stilistică a tălmăcirii întregului program (Rogalski, Beethoven, Berlioz). Tempi bibe struniţi, concepţie lipsită de exagerări caracteristice începătorului, frazare inteligentă, claritate arhitectonică, echilibru al partidelor au fost constantele serii. Acompaniator atent şi eficient, Graţion Ionescu-Galaţi a creat pianistei Măria Fotino, în Con-3 , certul nr. 3 de Beethoven, ambianţa unei frumoase interpretări. Reuşita debutului său o constituie insă, fără putinţă de tăgadă. Simfonia fantastică de Berlioz — redată Înaripat şi totuşi riguros, plin de sentiment dar şi lucid, cu adeziunea întregului colectiv orchestral. Un succes atit de categoric se înregistrează rar şi socotim că nu este intîmplător că instituţia care promovează şi încurajează astfel de talente este tot Radioteleviziunea. fretre Codretinu Omul contemporan şi psihologia (firrmcare din pag. 1) Vorba e de ceva mai mult concret şi măi cotidian. Am să mă explic printr-o comparaţie. In secolul vitezei, foarte mulţi oameni,poate majoritatea, doresc să aibă un automobil. Iar în practică fiecare ştie că pentru a conduce trebuie nu numai săcunoască regulile de circulaţie, structura mecanică a autovehiculului, ci în fiecare moment să poată face faţă instantaneu la foarte numeroase probleme ce se pun pe loc,le a căror rezolvare depinde, cite o dată, viaţa sa şi a semenilor săi. Toate acestea se învaţă şi prin, respectarea regulilor „jocului", dublată de o agergne mintală concretă şi imediată, se poate circula chiar şi in crescînda hărmălaie a~ marilor oraşe, fără accidentă şi fără neplăceri. ■ Oare e mai puţin important ca printre semeni cineva să-şi poată dirija cel . yuţ^, la fel de bine „autovehiculul“ persoanei sale, la nivelul relaţiilor psihosociale, cum dirijează un Fiat sau un Wartburg . Şi oare poate s-o facă fără ştiinţa regulilor „jocului” şi fără o supleţe spirituală, cel ţiuţih şăală, mutatis mutandis, cită unui şofer dibaci ? . . Citeodată, pe baza unei serioase experiențe empirice, pe baza unei scăpărătoare inteligente sau pur și simplu datorită hazardului, — da. Dar tendința fundamentală a vieții perso-. hale fî colective nu poate fi decit a-,, ce’ca a excluderii hazardului — afara de pronosport și alte jocuri similare " — din treburile omeneşti. Iar pentru aceasta se cere, totuşi, o temeinică cunoaştere a ceea ce este psihicul liman în potenţialităţile sale şi în desfăşurarea sa dinamică, pentru excluderea la maximum a intîmplării sau rezultate din „necunoştinţă de cauză". ■ Exemple se pot da destule, nu de tipul acelora, că „ţi se bate ochiul sting", „te mănincă "palma dreaptă”, „ţi-a ieşit un popă în cale", „ţi-ă taiat drumul o pisică neagră” sau „ai visat porc". Acestea, afară de visuri, sunt „semne" irelevante. Dar socotesc că ar fi foarte just ca, de exemplu, un student să ştie că niciodată inteligenţa „pură" (o ficţiune) său „papagalul" (cum i se spune flecărelii la examene) nu poate ţine locul informaţiei juste. Deasemenea, nu cred că e bine ca orice om să nu ştie cîîn posibilităţile sale de învăţare sunt mult mai maridecât acelea pe care şi le suspectează, dacă materialul de învăţare este oferit în condiţii optime din punct de vedere ştiinţific său dacă, înaintea unui examen, visezi şerpi ori alt animal de care te temi, nu cred că e bine să nu te întrebi care sectoare ale informaţiei tale sunt în deficit ? Tot aşa nu e bine să nu ştii precis că nu oricine are „ureche muzicală" sau ^nderiuihare” pentru desen, fără a trage concluzia că toţi oamenii normali pot ajinge măcar să guste muzica sau^să reproducă imagini corespunzătoare.jjrin .învăţărea limbajului necesar "abuitaţii respective, tot aşa cum orice om poate stăpini destul de bine 2—3 limbi, in afară de cea maternă, plus matematica, elementară. Ce vreau să spun prin aceasta ? Un singur lucru: că nu e bine ca omul modern să nu cunoască ştiinţific toate acele mecanisme biopsihice care i-ăr permite maximum de eficienţă în treburile sale personale şi productive şi integrarea sa socială. La educaţia omului modern se cere accentuarea şi potenţarea la maximum a dimensiunii de îlăutovehiculare“ ştiinţifică şi de tot mai integrativă stabilire de relaţii intra-colective, pe bază , dă cunoştinţe proprii bio şi psihosociale, pe care socialismul este chemat să le asigure in cel mai înalt grad oricărui cetăţean. E realizabil acest lucru in condiţiile timpului nostru, prin şcoală, prin educaţie post-şcolară, prin■ cărţi, prin radio şi televiziune şi, cum spun englezii, la urmă, dar nu in mai mică măsură, prin presă. I îî II 1 I I I I I i II Cosmohava „Soiuz“, care după toate probabilitățiie^ va servi zborurlui pe Dună» este compusă din trei elementeprincipale. Primul compartiment are o fonna aproape sferică. In partea din spate el are un (compartiment etan$) pHn teare se poate face l^ gătura cu cea de^a doua încăpere, iar în faţă se află un dispo* zitiv în fceriiî unui vîrf tîe lance* destinat să asigurecuplarea cu o altâ navă spaţială. Volumul acestei sfere e de 9 m,1 (cabina navei „Apollo“ are numai 6 m), spaţiu care adăposteşte echipamente ştiinţifice şi o cameră de odihnă pentru echipaj. Al doilea compartiment se află între camera sferică şi grupul motor. El serveşte pilotajului, conţinînd întregul aparataj de-.comandă şi echipamentul radio. Volumul lui fe de asemenea de ,9 mi. Un al treilea compartiment este compus în principal dintr-un sistem de propulsie, avînd o forţă de 400 kg, lacare sunt ataşate două panouri cU celule fotoelectrice producătoare de energie - pe baza radiaţiei , solare. Suprafaţa tor e de 14 m2. . ., primul compartiiment, denumit„ cameră orbitală“, îşi datorează titulatura faptului că nu este destinat să revină pe Pămînt. Pe SOI ajunge numai compartimentul intermediar, desprinzîndu-se de motor după ce acesta şi-a încheiat misiunea (el este destinat operaţiilor de orientare a navei în spaţiu şi frînării). După aprecierile specialiştilor, spre deosebire de „Apollo“, care a fost conceput în vederea unei debarcări pe Lună„ A.Spiuz“ pare să fie gândit mai mult ca element constitutiv al u unor viitoare stații spațiale sau al unui ansamblu de rachete ce vor porni spre satelitul nostru. Unirea mai multor nave de tip „Spiuz“ poate duce la erearea unei staţii pertianente pe orbită, al cărei echipaj poate fi completat prin tribillerea (său aducerea pe Pămînt) a compartimentelor de pilotaj. In combinație cu nave de tip „Sonda“, ele pot alcătui un complex spațial care, odată plasat în jurul Lunii, poate asigura trimiterea pe satelit a unui grup de cosmonauți, reîntoarcerea lor și revenirea pe Pămînt, lăsînd totodată pe orfeită In jurul Terrei grupul propulsor și eventual compartimentul orbital. V, k ! ! ( II III I . I teatru POVESTIRILE LUI HOFFMAN — Opera română, tel. 16.48.20, ora 19.30. BECRET (Gh. Cozorici, DamianCrişmaru) — Teatrul naţional, „I.L. Cară giale“, sala Comedia, tel. 14.71.11, ora 19.30. PĂRINŢII TERIBILI (Tanţi Cocea, Irina Răchiţeanu, Geo Barton) — Teatrul naţional „I.L. Caragiale“, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. CANDIDA (Beate Fredanov, SeptimiU Sever, Ion Caramitru) — Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 20. MELODIE VARŞOVIANA (Rodiga Tapalagă, Aurel, Cioranu) — Teatrul „Lucia Sturdză Bulăundra“, sală Studio, tel. 12.44.16, ora 20. OFITERUL RECRUTOR (Victor Rebengiuc, Ionescu-Gion, Irina Petrescu) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. INTILNIRE PE CULMI (S. Fispiller, Ruth Schnecker, Adrian LUpu, Riona Grün) — Teatrul evreiesc, tel. 21.36.71, ora 20. CA LA TANASE (H. Nicolaide, Stela Popescu, Gică Petrescu) — Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. MEXICO MeLODY (Puiu Călinescu, I. Antonescu-Cărăbuş, Cezarina Oprescu) — Teatrul „C. Tănase“, sala Victoria, tel. 15.04.18, ora 19.30. CICLUL Lucrări de cameră de Haydn- Mozart-Cvartetul „CANTABILE“ — sala mică a Palatului, ora 20. ci nem o premiere SUPERAUTOMATUL — Victoria (16.28.79) — 9.30, 11.30, 13.45, 15.45, 18.15, 20.45. NOAPTEA — Central (14.12.24) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30. 20. FRAGII SĂLBĂTICI - B u z e ș 11 (15.62.79) — 18. 20.30. TOM JONES — Unirea (17.10.21) — 20.30. _ — SPARTACUS (ambele serii) — Progresul (23.94.10) — 15.30, 19. OCOLUL — Moșilor (12.52.93) — 18. COLUMNA (ambele serii) — Patria (11.86.25) — 9. 12,. 15, 18. 20.45. Luceafărul (15.87.67) — 8.30, 12. 16, 19.30. Sală Palatului (15.73.72) — 19.30. ZIUA IN CARE VIN PESTII — Republica (11.03.72) — 9. 11/30, 14, 16.15, 18.45, 21.15; Capitol (16.29.17) * 0.30, 10 45, 13, 15.30, 18, 20.30; Melodia (12.06.88), —. 10.30, 13, 15.30, 18, 20 30; Mindeni (23.71.01) — 9.30, 11.45, 14.15, 10.30, 18.45, 21.15. AM INTlLNIT ŢIGANI FERICITI — Rahova (23.91.00) — 18. Anna kArenÍNA (ambőlé serii) — Buccgi (Í7.05.47) —- 9, 12.30; 16, 19.30; Flamura (23,07.40) — 0, 12.30, 16, 19.30. ÁVeNTÜÍIÍERÍí — Lumina (10.23.35) — 9.30 — 13.45 in ctontthuárfe, 18.15, 20.43. HOMBRE — Grivița (17.08.58) — 9, 11.15, 13.30, ifi. 18.15, 20.30; Fioreasca (33.29.71) — 0, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.45; Mioriţa (14.27.14) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21. roata VlieŢII — Dacia (16.21.lt) — ROATA VIEŢII - Dacia (16.21.lt) *.36 — 16.41 in continuare, 18.45, 21. PRINŢESA — Union (13.49.04) — 15.30, 18, 20.30. PLANETA MAIMUŢELOR — Arta (21.31.86) — 9—15.45 In continuare, 18. 20,15. . CĂDEREA imperiului ROMAN - Volga (11.91.26) — 9.30, 12.45, 16, 19.30. EU TE-AM IUBIT — Vitan (21.39.82) 18. VALEA ALBINELOR — Cotroceni (13.62.56) — 18. ŞAPTE OAMENI PE AUR — înfrăţirea intre popoare (17.31.64) — 15.15, 17 45 20; Mutica (21.50.97) — 16, 20. ROATA FECIORILOR — MISTERE IN PIATRA - ATLETISM - A TREIA CONSTANTA — CUVINTE — DIAMANTUL — ORIZONT STIINTIFIC NR. 10/1968 — Timpuri noi (15.61.10) — 9—21 in continuare. JUDOKA, AGENT SECRET - Festival (15.63.84) - 8.30, 11, 13.30, 16,18.30, 21 ; Feroviar (18.22.73) — 8.30, 10.45, 13, 15.15, 17.45, 20; Excelsior (18.10.88) — 9.45, 12, 14.45, 16.30, .18.48, 20 Gloria (22.44.01) — 9, 11.15, 13.30, 16, 1845, 20.30; Flacăra 10, 12.30, 15, 17.30,, 20. Buzești (1a.62.79) — 15.30) ‘ "W, 20.38. (21.05.40) — 10, 12.30, 15, 17.30, 20. mim — ................*■' Popular (35.15.17) - 15.38, 20.30. COLIVIE PENTRU DOI — Popular (35.15.17) — 18. , MARIANNA, AGENTUL 0555 - Giu- Iești 07.55.46) - 15.30, 18, 20.30. Rahova (23.91.00) — 15.30, 20.30. totul pentru RIS — Cringăși (17.38.81) — 15.30, 18, 20.30. ULTIMUL VOIEVOD — Unirea (17.10.21) — 15.30, 18. înţeleptul de pe muntele BLESTEMAT — Drumul Sării (31.28.13) — 15.30, 17.45, 20. Tomis (21.49.46) — 9.30 — 15.30 in continuare, 18. 20.15. VICONTELE PLĂTEŞTE POLIŢA - Vitan (21.39.82) — 15.30, 20.15. FETE IN UNIFORMA - Aurora (35.04,6.8) — 9. 105„ 13.30„. 15.45, 18, 20.30. REPUBLICA SKID — Munca (21.50.97) — 18. VEŞNICUL ÎNTÎRZIAT Moşilor (12.52.93) — 15.30, 20.30. TARZAN, OMUL MAIMUŢA, FIUL LUI TARZAN — Viitorul (11.48.03) — 15.30, 18, 29.30. MAbySiA şi Napoleon — Pacea (31.32.62).13.45, 18, 20.15. LUSTRAGîtJL — Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45. 16, 18.15, 20.30. SUFLETE TARI (ambele serii) — Lira (31.71.71) - 15.30, 19. WtjL LUI TÂ'ftlZAN - Cosmos (35.19.15) t 1*. 2-1. .iWEEK-END CU ANNA — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18. 20/30. MArturisiRH/E unui DoMn t CAMERA MDBIIATA - Co i (13.62.56) — 15.30, 20.30. . Ieri dimineață, in sala cinematografului Horească a avut loc un interesant simpoziom dedicat Unirii Transilvaniei cu România. In iticheifere a urmat un bogat program de fiihîe documentare. Bucurii de Aniversatile, amintirile legate de evenimente personale şi de personalităţi de seamă din trecăt, string in jurul lor o mulţime de oameni. Anul nou strînge toată omenirea. Fiecare deschide ochii spre cunoscut şi spre necunoscut , spre cunoscut descoperindu-i calităţile, spre necunoscut dorindu-l mai bun. Atunci, în faţa acestei conjuncturi de timp şi spaţiu este foarte plăcut să-ţi înveseleşti firea cu o imagine din depărtare, însoţită de calde şi prietenoase cuvinte. La asta s-au gîndit toţi participanţii „Expoziţiei de felicitări“ din sala Galeriilor Fondului plastic din str.Xlreşti. Pentru sărbătorile de iarnă, în acest an 110 artişti au creat 370 de modele. Aproape toate reuşite. La o amănunţită vizionare, constaţi la aceste microsteruri o uimitoare tehnică, cum sunt de pildă Expoziţia de felicitare! | -------- s Anul nou aplicaţiile in metal» intru in exploziţia- 5 magazin şi aleg o „ţărancă cu furcă“ — 5 o voi trimite îh Cottada, pe „talba!' Vi- £ teazul“ — la Londra, j* O serie înCintătoare de scene, repre- £ zentînd colindele , un Cal alb care îşi pierde călăreţul ,de sprinten ce e. Co- £ coşul mă îneîntâ ; vreau să-l iau, dar Si nu se lasă, pentru că deocamdată e sin- £ gurul exemplar, lin amuzant dialog pare S să aibă Cioara cu Moşul de zăpadă. Sf. £ Niehi caleaşca cu cai năi'âvăşi s ar fi S potrivit mai mult cu vara şi ploaia. Dar £ cine ştie ce l-o fi venit să-şi extindă £ activitatea şi in iarnă... ^ Anticipînd, putem spune câ darurile te expozanţilor vor adăuga Anului Nou un £ plus de bucurie şi chiar de emoţie. Milita Petraşcu Curios, dar simptomatic, , aproape toţi „cronicarii T.V!“ au abordat în aceeaşi scurtă perioadă, —fără o consultare prealabilă — problema dificultăţii de a satisface toate gusturile prin programe, diversitatea firească de opinii. Şi, imediat, ne-am intîlnit cu una din cele mai comentate emisiuni — Magazinul duminical — care revine sub o altă denumire, ca un matineu duminical, după o pauză. Desigur, nu se poate să nu înțelegi dilemele creatorilor, săi, să, fi,e. acest matineu (Zig-zăg, Magazin muzical sportiv etc. etc.) o emisiune "distractivă', imegiri amuzantă,, un supliment, o digestie plăcută a meniului, săptârpînpljl. gau, d.it).;potriva, un matineu cultural ambalat intr-o formă atracţioasă pentru a desfăşura evantaiul unor probleme de rmrzic!’ ţ®?,tru’ .bajft, .trfttjitg.. .accesibil? O replică la Teleenciclopedie sau o transmisie ■satirttväistractivä? Se pare că formula distractiva nu a „ținut". Programele au devenit pe parcurs punctul iritabil al tuturor recenzenților, mai toate încercările de a se subscrie genului fiind aprioric ca și stigmatizate, tre ei nu au lipsit realizările cel puțin merkdrii. S-a preferat soluţia „rezecţiei totale“, deşi se putea încerca şi un tratat grefit eficient, desigur care ar fi „costat“ timp. Şi astfel, după ultimul şut al reprizei a II-a (sau iarna după ultima portrera a pucului pe gheaţă), îşi deschide paginile sale noul Magazin cu vădita imenţi gare a se constitui într-o nouă enciclopedie cu mijloacee mai vii, mai directe, în formule de comuniune ori telespectatorii, cu evidente obiective culturale, soluţia trebuie luată în -considerare - privind din perspectivă şi efectele ei finale. Nu -m fi îndoiesc, aşa Cum arStam şi la început, că vor exista diverse, multiple opinii, pe care am fiinteresaţi să le aflăm şi noi de la telespectatori. Oricum, nu se poate totuşi să nu regretăm şi după zîmbetul şi ironia, sarcasmul şi gluma,ischeciul şi monologul, sceneta şi farsa, după fermecătoarele ipostaze ale genului comic, care stau atît de bine oricarei emisiuni la orice oră de zi ,sau de noapte, cu o condiţie: să fie reuşite. Grea condiţie, dar sperăm totuşi cateleviziuliea ne vă spune mai des asemenea clăsiciului -fotograf: „zimbiţi, vă rog. .. Poate se va tntimpla aceasta de Anul nou, care după cum se știe e din păcate“ mimai o zi din 365 ! Să..ne întoarcem- insă -la „Magazinul“ nostru ,din .rafturile, căruia am avut totuşi ce... cumpăra. Era limpede că realizatorii săi au vrut să-i confere In primul rînd o ținută intelectual elevată. Ca atare, s-au deschis discuţii ştiinţîîite, muzicale (de altfel muzica a ocupat un loc mult prea întins in ansamblul general, conferind astfel treaEdusiei -----Un anume specifieţi s-au înfăţişat cîteva filme documentare (atenţie totuşi la paralelismul cu teleenc imedia prin folosirea prea abundentă a peliculei ilustrative).Programul a avut o acuratețe remarcabilă, fără a-şi propune denfonstraţii—dir— fahtee+e' regizorală in afara partiturii montajului, cu o scenografie de mobilier utilitar. Nu au lipsit câteva momente remarcabile, de pildă, „întîlnirea“ cu Brei (amplificată de traducerea inspirată a unor cîntece-de- .către G. -Tomozei). Dar,, mai ales capitolul „Hemingway, la., Ponjpeluna“, a fost un documentar nu numai de o mare frumusețe“ a imaginii, Ci și de o ..poezie proprie, , care invita mereu telespectatorul la relaţii fier mijlocite cât opera marelui scriitor. Faptul că acest film, eroul său, a fost preferatat de către cineva care a cunoscut„şi scriitorul, şi locurile înfăţişate (Tudor Vornicu) a deschis ,o punte, sensibilă de relaţii cu telespectatorii, demonstrind o soluţie, -un proces cu totdeauna Captivant, care sperăm că nu va rămîne izolat, ci va constitui criteriul unei eventuale serii.Irrtfenţia formaţiei „Sincron“ de a aborda în ritmuri noi o baladă populară, merită relevate c _şi, mzical şi ca efort creator, cu observaţia că nu se poate totuşi sugera un grup de ciobani de către ciţiva cintăreţi sprijiniţi un hirliic, pefittu că 'trepidaţia pă- g şilor de dans se scurgea în pă- 5 iftî'iU; ft’u în plafonul locuinţei 2 lbăstre. Acuţii, ftiiHţi dintre noi g Ibchîfti Ifi blbcuil de eu’rîhd 5 cohstrilite. Rilmuî construcţiÎlor g a schimbat, însă, nu numai faţă g oraşului, a schimbat nu numai 5 modul de viaţă, ci şi modul de g a gîndi. însăşi înlocuirea simp- g tomatică a termenului vecin cu £ altul, colbcatax, ăr vrea parcă g să sublinieze reaşezarea pe noi principii a normelor de con- S vieţuire socială. De fapt, confortul, incompa- grabil superior, are şi avantajă * şi dezavantaje. Prin ţeava ca- glorif^ruliji nu vine numai căi- jj dura, ci şi zgomotul produs de n vecin. Peretele de beton e so ne lid, dar nu poate înghiţi repli- g cile dramatice ale unei piese a ce se improvizează spontan şi la ore nepotrivite în aparta- 2 mentul de alături. Tavanul, re- S înstent ia trepidaţii, cedează, S tbthsî, cind robinetul de apă , de deasupra e uitat deschis. U S heok, avemn senzaţia că mică - noastră fortăreaţă e asediată ■ sistematic de vecini. Devenim, g brusc, irascibili. Vecini ih g g dreaptă. Vecini în stingă, ve g S cini sub noi, vecini deasupra g S noastră. „Lasă radioul măi ih ■ g cer, nu pot să dorm !“ Replică ~ S vine prompt : ,,în căsă meă fac g M ce vreău !“ „Nu mai tropăiţi ! g S îmi căde lustra in cap !” Ţi se g g explică omeneşte : „Imi serbe? g g onomastica, n-o să stăm Că !ă 5 g priVeghi !“ Dăcă-l excludem pe g g cei rău intenţionaţi (sunt şi din g g ăceaică), fiecare are dreptate : g g şi cel cu radioul, şi cel care g g vrea să doarmă, şi Cel cu las- gatt ă, şi cel cu Onomastica.' ■fi • . TM g Şi atunci? Ştiu, ideal ar fi ■■ *» că vecinul să nu aibă aparat de g radio. Şi să vorbească in şoap- 5 tă cu soţia. Şi să meargă prin g c&Să în virful picioarelor. Şi să nu fie vizitat de prieten). Şi să 5 g nu-şi mai serbeze onomastica., a» g Şi să nu... Bun. număr că in » acest caz Vecinul ăr putea ag veă și el, in virtutea dreptului g g la reciprocitate, anumite prefer.* 2 Ştii : să nu âVefft nici noi apă- g g rat de rhdî'o, să vorbim Ih soap- 5 g tă cu soţia, să mergem prin g g casă în virful picioarelor, să ■ g nu primim vizite ş.a.m.d. Ex- g g dlus, fiindcă acceptind aceste g 2 condiţii, viaţa noastră ăr de g g veni o mare moartă, o scurgere ■■ m amorfă de timp, o cohtinuă şi g g stupidă plicliseală. Aşa stînd g g lucrurile, ce-i de făcut ?. Ideal g g ar fi, cred, să nu uităm că veg 5 cinul vecinului nostru sîtttfefă £ g noiiniiiiiiiiliiiiiiliiiiiiiliiiiiiii, chitare , şi bîtele şi chitarele sunt din lemn, dar, totuşi... Şi, iată s-a consumat primul număr al noului Magazin. L-am dort în continuare mai pasionant, mai direct," mai dinimri c. După cum totuşi cred că emisiunii ii lipseşte prezentarea —liant. Pentru că unui bloc din oțel, ii este necesar un ascensor pentru a urca la ..etajele superioare. Prezentarea rămine acest ascensor. Ne _ rezervăm dreptul de ă,,reveni, după^o perioadă, piTTftarginea' aiestei emisiuni -care sperâm că va contribui la profilul si personalitatea zilei noastre de odihnă. AI. Pöjäövtei i 1/ a* f | ii fi S E S Vecini ! {Urmare aict pag. lV FERIŢI-VA DE GRIPĂ! (Urmare din pag. 1) pe ci de gripă. In plus, s-a recomandat ca medicii de policlinici şi circumscripţii să-şi rezerve cit mai mult timp pentru activitatea de teren. Au fost luate, de asemenea, măsuri pentru ridicarea capacităţii de rezistenţă a copiilor prin vitaminizare, intensificarea triajului celor bolnavi şi scoaterea acestora din colectivităţi. , In preocupările organelor dar resort se află, de asemenea şi problema aprovizionării farmaciilor , cu suficiente cantităţi de medicamente anti-gripale. In cursul lunilor decembrie — ianuarie urmează să se desfăşoare în toată ţara, deci şi in Capitală, o acţiune de imunizare, folosindu-se vaccinul antigripal cu administrare pe cale nazală, a populaţiei de peste 16 ani care, prin natura profesiei, este cea mai expusă la îmbolnăvire. Pentru reuşita măsurilor adoptate, solicităm şi sprijinul populaţiei. Părinţii, profesorii, pedagogii, silit sfătuiţi să contribuie la activitatea de prevenire a infecţiilor prin oferirea copiilor de aglomeraţii (săli de spectacole, de aşteptare, mijloace de transport în comun, etc), asigurarea aerisirii sălilor de clasă şi încăperilor de locuit, respectarea riguroasă a igienei individuale. Cînd se observă simptome ca : stare generală rea, febră, cefatee intensă, care indică apariţia unei forme mai grave de boală, se recomandă populaţiei să solicite asistenţă medicală, iar administrarea medicamentelor să o facă numai pe baza indicaţiilor medicilor. in orice caz, chiar in formele uşoare de gripă, este bine ca bolnavul să rămină la domiciliu, atît pentru a evita agravarea bolii, cit mai ales pentru a nu o propaga şi la alte persoane. 1 . . . mh l III .14.00 Fotbal : Dinamo București — Universitatea Craiova. • Transmisiune de la stadionul Dinamo. 17.30 Telex TV. 17.35 TV pentru specialiștii din industrie. 18.65 Cură de limba franceză (lecția a 36-a). ----- -19.30 Emisiune pentru tineret. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Pul.;citate. 19.45 Invitaţie pentru simbală. — emisiune turistică. 20.00 Zoo.20.25 Magazin ştiinţific. 50 45 Fi,m aGrille : Donmi~ „ . soarele din Rochefort. 22.45 Dialog despre cultură. ^Ctatecul de. muzică ,uşoară expresie a timpului nostru“. 23.00 Telejurnalul de noapte»