Informatia Bucureştiului, iunie 1969 (Anul 16, nr. 4910-4934)

1969-06-11 / nr. 4918

mm\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m Teatrul naţional J. L. Caragiale“ CINE ESTI TU?de Paul Overac Nu orice premieră poate fi ana­lizată, cu toată gravitatea şi în toate amănuntele. Există o catego­rie de noi piese şi noi spectacole care nu sunt înzestrate nici cu ca­lităţi deosebite şi nici nu atrag atenţia prin defecte flagrantei Cro­nica este silită, în faţa unor ase­menea montări, la consemnarea penetrantă, dar fără disproporţio­nată anvergură. Cele trei piese într-un act ale lui Paul Everac prezentate de Tea­trul naţional „I. L. Caragiale“ sub titlul Cine eşti tu ? intră în această categorie a producţiilor teatrale obişnuite. Sînt trei instantanee dra­matice despre Ea şi El, despre felul în care, în întîlnirile de dragoste, omul se dezvăluie pentru sine şi pentru celălalt. Lohengrin sau plă­cerea zorilor încearcă să studieze o asemenea împrejurare din un­ghiul de vedere al unui impas în raporturile dintre viaţa intimă şi viaţa socială . Cafea Ness cu apro­ximaţii îşi propune o satiră a re­laţiilor dizolvate de superficiali­tate , iar Citeva palme false caută să ţeasă un joc teatral amuzant şi, într-o oarecare măsură, sentimental, al aparenţelor şi adevărurilor mai adunci în iubire. Cu asta am­ spus aproape tot despre aceste momente dramatice, în care scrisul lui Eve­rac se recunoaşte uşor­­ în vioi­ciunea dialogului, în plăcerea evi­dentă cu care scriitorul jonglează abil au cuvîntul. Ar mai fi de adău­gat o observaţie : aceste istorioare dramatice se acoperă — mai ales primele două — de un strat gros de încâlcire şi inutile speculaţii, pierzînd, astfel, în îngrămădirea de preţiozităţi, ceea ce ar fi putut să fie atrăgător şi firesc în subiect, în program. Paul Everac vorbeşte despre „fizica, dialectica şi meta­fizica personalităţii“ , afirmaţia pare prezumţioasă, în raport cu banali­tatea situaţiilor şi acţiunilor, dar ea explică supraîncărcătura de cu­vinte şi fraze căutate din dialog. Everac nu este singurul, de altfel, care plăteşte un astfel de tribut, pseudo-dezbaterii intelectuale; el păcătuieşte, ca şi alţi colegi ai săi din teatru şi film, în felul în care amestecă acest pseudo-intelectua­­lism cu vulgaritatea, probabil, din dorinţa de a da „adevăr de viaţă“ construcţiilor sale verbale. Spectacolul a fost lucrat de re­gizorul Horea Popescu şi de sce­nografa Elena Pătrăşcanu Veakis cu o deosebită conştiinciozitate pro­fesională. Acelaşi lucru se poate spune despre actori : Irina Răchi­­ţeanu-Şirianu şi Gh. Cozorici, în Lohengrin, Coca Andronescu şi Mihai Fotino, în Cafea Ness cu aproximaţii, Carmen Stănescu şi Colea Răutu, în Cîteva palme false au pus în acţiune­ mijloacele încer­cate ale modului lor de interpretare pentru a da farmec spectacolului. Instentanee dramatice S-ar putea vorbi despre o adevă­­rată „fidelitate“ a interpreţilor faţă de text, şi calităţile şi defectele a­­cestuia sînt limpede expuse pe scenă. Cel mai reuşit moment îl aduce, în spectacol, a treia piesă — Cîteva palme false — pentru că este scrisă mai simplu, mai direct decît celelalte două şi pentru că astfel Carmen Stănescu şi Colea Răutu se pot mai uşor apropia de jocul de situaţii şi surprize care clădeşte acţiunile. Ana Maria Naru­ ­ Simpozion dedicat lui Mihai Eminescu Cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la moartea Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Emi­nescu, astăzi, la ora 18:30, la clubul sindicatelor sanitare va avea loc un simpozion cu parti­ciparea nepotului marelui poet, Gheorghe Eminescu, şi a publi­cistului Eugen Cialîc care vor vorbi despre viaţa şi opera scri­itorului comemorat. In conti­nuare, va urma un recital din creaţia lui Mihai Eminescu, sus­ţinut de Ileana Codarcea, I­uiza Derdemian Marcoci şi Minei Klepper. ­ Turneul ansam­blului de varietafi din Pittsburg Miine îşi începe turneul In ţara noastră ansamblul de varietăţi al Universităţii „Duquesne“ din Pittsburg (S.U.A.). Foarte popu­lară în ţara sa, formaţia oaspete şi-a cîştigat notorietatea prin programul deosebit de variat care cuprinde, în egală măsură, dans şi muzică. In spectacolele de mîine şi vineri seara (ora 20) de la sala Palatului, artiştii ameri­cani vor prezenta publicului rit­mul ameţitor al dansului, colo­ritul variat al costumelor şi fru­moasele melodii texane, toate în­cadrate într-un veritabil „Mozaic american**. Director artistic al ansamblului este Walter W. Ko­­lar, iar coregrafia spectacolelor este semnată de Richard Crum. Ierm. • Expozifie de arta populară ghanezâ Incepînd de mîine, Muzeul sa­tului va găzdui o amplă expo­ziție de artă populară și artă plastică contemporană din Ghana, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Vernisajul expoziţiei va avea loc la ora 13.­ ­ Sesiune ştiinţifica jubiliară S-au împlinit două decenii de la înfiinţarea Institutului de isto­ria artei al Academiei. Eveni­mentul a prilejuit Secţiei de li­teratură şi artă a institutului or­ganizarea unei sesiuni de comu­nicări ştiinţifice care va începe mîine, joi, de la ora 9:30, în aula Academiei, din calea Victoriei nr. 125. In prima şedinţă vor lua cuvîntul acad. George Oprescu („Gînduri despre rostul istoriei artei în cultura unei ţări“) şi Mircea Popescu („Douăzeci de ani de activitate a Institutului de istoria artei**). Sesiunea va dura pină stmbătă. „ Un nou disc la Electrecord“ A apărut în magazinele de spe­cialitate uin nou disc cu „canzone napolitane" cuprinzînd : „L'ultima canzone“ de Tosti, „Come facete mammetta” de Gambardella, „La spagnola" de Chiarro și „Se vuoi goder la vita“ de Bixio. Voce : Ion Făculete. Acompaniază or­chestra de studio a Radiotelevi­­ziunii, dirijată de Carol Litvin și orchestra simfonică a cinemato­grafiei, dirijată de Silviu Pan­­țîru. George Calinescu — Animator al cercetării literare Al. Dima Se vor împlini, peste cîteva zile 70 de ani de la naşterea lui George Călinescu. Şi am dori să evocăm aici doar cîteva dintre contribuţiile mai de seamă ale lui G. Călinescu, în calitatea lui de director al In­stitutului de istorie şi teorie lite­rară al Academiei, pe care l-a cti­torit şi condus pînă la moarte. în 1965, „Revista de istorie şi teorie literară“ (33—34) i-a dedicat un amplu număr în care au fost prezentate — cu emoţie şi admira­ţie — variatele aspecte ale operei lui, sub semnătura acad. Iorgu Iordan, Al. Dima, Vladimir Streinu, I. C. Chiţimia, Ovidiu Papadima, Dinu Pillat şi a altor colaboratori, în planul de lucru al institutului figurează problema specială a cer­cetării manuscriselor rămase de pe urma criticului, iar în cadrul doc­toratelor ce se ţin la acelaşi insti­tut, una dintre teze e dedicată lui Călinescu, romancierul (de către Const. Jalbă, redactor la Editura Academiei). G. Călinescu a condus Institutul de istorie literară şi folclor, cum i se spunea mai înainte, peste 15 ani, în perioada cea mai rodnică a propriei sale creaţii literare şi ştiinţifice. Se înţelege că cea din urmă s-a răsfrînt şi asupra acti­vităţii institutului, ambele alcătuind în fond, o indestructibilă unitate. Călinescu şi-a conceput misiunea la institut urmărind două scopuri ce se împleteau, de fapt: creaţia ştiin­ţifică în domeniul istoriei, teoriei şi criticii literare, şi formarea ti­nerilor cercetători. într-un fel, el îşi continua, prin urmare, aici, ac­tivitatea de la Universitate, unele dintre şedinţele institutului avînd aspectul unor seminarii cu adine conţinut. Tineri învăţăcei şi-au putut însuşi astfel de la magistru nepotolita lui curiozitate bibliogra­fică, necesitatea contactului direct cu textele, receptivitatea largă faţă de opiniile criticii şi istoriei lite­rare, dar şi tendinţa de a rejudeca totul de pe platforma propriei per­sonalităţi. Reprezentînd cu pasiune neabătută şi profundă convingere punctul de vedere al specificului artei literare, Călinescu n-a pier­dut din vedere niciodată scena istorică pe care se mişcau perso­najele sale: autorii şi operele lor. Respectul pentru informaţia exact­­ă şi perpetua ei îmbogăţire era însoţit de un spirit critic mereu treaz, de o luciditate nedezminţită. Tinerii lui colaboratori au învăţat astfel de la Călinescu că istoria li­terară nu e de loc o ştiinţă pră­fuită şi seacă, un magazin facto­logic greoi şi inoperant şi că, de la baza ei, nu poate lipsi persona­litatea cercetătorului, înţelegînd că aceasta refuză exagerările subiec­tive şi infatuarea regretabilă. De asemenea, sclipirile stilului său, folosit şi la institut, n-au degene­rat niciodată în virtuozităţi şi ara­­bescuri pedante ascunzînd ideile sub şerpuirile frazelor meşteşugite, în arhiva Institutului Academiei se păstrează materiale cuprinzînd concepţiile şi părerile criticului, expuse cu prilejul şedinţelor de sîmbătă. Ele au început să fie scoase la iveală şi vor fi publicate în „Revista de istorie şi teorie li­terară“. Se înţelege că cercetătorii insti­tutului îi păstrează o amintire ne­­ştearsă şi că învăţăturile pe care le-a difuzat cu neîntrecut spirit a­­tractiv fructifică şi astăzi contri­buţiile celor ce s-au dedicat isto­riei şi criticii literare. După un turneu de succes în mai multe localităţi din Franţa, ansamblul folcloric „Balada" al Casei de cultură din sectorul 1 a prezentat ieri seară în sala Teatrului Mic un spectacol de gală. P­ e ecranul cinematografului „Pa­tria“, Neimblînzita Angelică a luat locul lui La dolce vita. Suspinăm în faţa umorului Involuntar al programatorilor noş­tri de filme şi.. . intrăm în sală. în­drăznesc să mărturisesc că nu mă nu­măr printre Inamicii Angelicelor, sau, cel puţin, nu mă număram pînă acum ! Frumuseţea protagonistei merită cel pu­ţin o privire şi mi s-a părut uneori a desluşi prin partitura serialului, cînd o sprinţară vorbă de duh, cînd o îngroşara parodică — pe scurţi simptome ale unui umor care ar fi putut reabilita conven­ţionalul acţiunii de roman în fascicole. De altfel, la Angelica te duci cu preten­ţii minime. Ştii dinainte ce-o să se în­­tîmple, aici reţeta nu dă greş niciodată. Michéle Mercier o să-l caute pe Robert Hossein, trecînd printr-o sumedenie de primejdii, din care argumentele imbata­bile ale nurilor ei ademenitori şi virtu­tea­! Incoruptibilă o vor scoate imacu­lată, şi totuşi, cu Neimblînzita Iui Angelică, prodigiosul autor de foiletoane cinema­tografice Bernard. Borderie izbuteşte un adevărat­ record : performanţa gustului cel mai coborît pe care l-a dovedit vreodată, mai jos chiar decît în filmul pe care l-a stricat la noi, la Buftea, cu „băieţii“ şi „ştrengărită“ ! Niciodată pînă acum n-a apărut mai evident se­rialul acesta în condiţia lui de produs de bîlci. Ca saltimbancii tîrgurilor de odinioară, Borderie exhibează — dacă nu femeia cu barbă sau băiatul fără mîini — leproși cu chipul devastat de plăgi, sclavi biciuiți pe galeră, tîrguri­­le traficanților de carne vie. . . un fel de Mond­o­cane, care nu mai are nici măcar alibiul documentarului. • Aceasta este ambianța în care evo­luează Michéle Mercier ,,o femeie de rasă albă, tînără, blondă, cu o dantură Nu Angelica e de vină... Cînd fraza e mai complexă... Cele mai multe la­cune de exprimare din punctul de vedere a­ stabilirii relaţiilor strict gramaticale apar, de obicei, în enunţurile cu o structură sintac­tică mai complexă. înseamnă, oare, a­­ceasta ca ideile să evite exprimarea în fraze mai ample? Nici­decum . Înseamnă nu­mai ca, în astfel de situaţii, grija în ceea ce priveşte fixarea ra­porturilor juste dintre elementele construcţiei să fie ceva mai mare. Altfel , pot rezulta dezacorduri dintre cele mai supărătoare. Un prim exemplu sună aşa : ,,Cu toate acestea, după părerea mea, nu s-a ţinut îndeajuns seama şi nu s-au apli­cat cu toată consec­venţa indicaţiile ca, în procesul instructiv-e­­ducativ să se pună ac­centele îndeosebi pe aspectele de sinteză“. Citind pasajul de mai sus, am subliniat atît grupurile sintac­tice : „nu s-a ţinut în­deajuns seama“ şi „nu s-au aplicat“, cît şi cu­vîntul „indicaţiile“ care se leagă de ele cu va­loare de complement drept. Se leagă — pre­cizăm — sub raportul logicii, căci sub acela, de ordin gramatical, numai... pe jumătate ! In adevăr, conexiu­nea sintactică se sta­bileşte corect doar între al doilea grup sintactic şi comple­ment, căci putem spune : „nu s-au apli­cat indicaţiile“. Cît pri­veşte racordarea com­plementului la primul grup sintactic, ea nu se poate stabili, în forma dată, căci o ex­primare: „nu s-a ţinut îndeajuns seama (!) indicaţiile“ nu este po­sibilă in limba noastră. Dacă autorul pasaju­lui discutat aci ar fi spus : „nu au fost în­deajuns luate in seamă şi nu s-au aplicat indi­­ c 44H, e corect.. caţiile”, enunţul n-ar mai fi avut de suferit sub aspectul relaţiilor gramaticale, fiecare dintre cele două gru­puri sintactice, luate — adică — indepen­dent, puţind constitui cu complementul lor unic (indicaţiile) o formulare fără cusur. Deficitară din ace­laşi punct de vedere ni se înfăţişează şi a­­ceastă frază : „...ele (influenţele străine) au contribuit doar să cris­talizeze şi să comple­teze cu sugestii peri­ferice ideologia sa, for­mată pe baza şi în funcţie de realităţile concrete autohtone“. Analizînd — ca şi în cazul primului exem­plu — structura gra­maticală a elementelor sintactice subliniate de noi, observăm că nu­mai locuţiunea în funcţie se leagă just cu „de realităţile“ („în funcţie de realităţile“), în vreme ce primul grup frazeologic „for­mată pe baza“ rămîne, pur şi simplu, suspen­dat, căci nu putem spune : „formată pe baza (!) de realită­ţile“... N. Mihăescu yB!l ilB!!l­BI!!!BlBlll!BlBllKI!IB9NB!!!!B!il!Blli!B!!!IBI!!IBIIUBI!IIBi!!B"!Bi!!B;!!!fl[II!BTMB!!IBI!,JB]|! NEIMBLÎNZITA ANGELICA coproducţie a studiourilor din Franţa, Italia şi R.F.G. realizată de Bernard Borderie şi interpre­tată de Michèle Mercier, Robert Hossein, Bruno Dietrich şi Pas­­quale Martino, perfectă**, cum o prezintă în film un soi de impresar oriental. Cu tristeţe, ob­servăm că — în ciuda dentiţiei perfecte — peste actriţă au început a se scurge anii. Era firesc de altfel, ca experien­ţele crude prin care a trecut Angelica în precedentele serii să lase urme ! Farmecele — fetişuri ale interpretei — au acum nevoie de asistenţa mult prea vi­zibilă a machiorului. Dar asta nu-l îm­­blînzeşte întru nimic pe Borderie, care continuă să o tortureze în fel şi chip pe biata Angelică. El o aruncă în cala cu brute eliberate din lanţuri, o scoate la mezat ca sclavă într-o licitaţie în care ofertele cresc vertiginos ca onora­riile vedetelor de cinema norocoase, pune să i se tragă palme, pumni, o bi­ciuiește și chiar. . . o aruncă pisicilor flămînde. Imperturbabilă, Angelica trece prin întreg acest purgatoriu, frămîntată de probleme metafizice, în timp ce regizorul pune să-i fie smuls cînd unul, cînd altul din obiec­­tele-i vestimentare. La sfîrşit, cînd spectatorii se îngrămădesc spre ieşire, Borderie ne promite că în seria­­urmă­toare, Angelica şi sultanul, eroina va fi supusă unor experienţe şi mai îngrozi­toare şi ne face chiar favoarea să ne-o arate aprig biciuită de un gîde otoman. Scena trezeşte — fireşte ! — o vie com­pătimire. De ce e atît de chinuită, An­gelica? De ce o bate călăul sultanului ? Doar nu ea poartă vina serialului ! Dacă-i vorba de bătaie, să vă spunem noi vinovaţii : Bernard Borderie şi... „complicii“ săi de la D.R.C.D.F.-ul nos­tru. .. T. Caranfil a R­a­a­l B­ar»::BJÎB!!! D Drumul fizicii spre producţie escoperirile în domeniul fizicii au fost ţi stnt şi în prezent de­cisive atît pentru promovarea progresului tehnic cît şi pentru fun­damentarea şi dezvoltarea celorlalte ştiinţe. Prin uriaşele lor consecinţe în viaţa umanităţii, descoperirile se vădesc a avea o excepţională va­loare practică, iar investiţiile făcute pentru subvenţionarea cercetării ştiin­ţifice în acest domeniu şi pentru formarea cadrelor de fizicieni se dovedesc a fi printre cele mai pro­ductive. Reactorul atomic este produsul descoperirii de către fizicieni a fi­siunii nucleare. Tranzistorul, care a revoluţionat electronica, este rodul cercetărilor în fizica semiconducto­­rilor. Laserul, creaţie recentă, cu un viitor aplicativ strălucit, mai ales în tehnica comunicaţiilor, este rezultatul imaginaţiei rodnice a celor care s-au consacrat studiului fizicii crista­lelor. Energetica viitorului se con­turează ca o aplicaţie a reacţiilor termonucleare de fuziune care fac obiectul cercetărilor febrile în do­meniul fizicii plasmei fierbinţi. Con­tribuţia directă a fizicienilor la pro­gresul industrial al societăţii este deci una din caracteristicile revolu­ţiei ştiinţifico-tehnice actuale. Cerce­tarea fizică din ţara noastră înscri­­indu-se pe o linie de evoluţie con­tinuă s-a dezvoltat cu rapiditate, mai ales în urma transpunerii în practică a indicaţiilor celui de-al IX-lea Con­gres al P.C.R. S-a creat un puternic potenţial de cercetare profilat pe domeniile fizicii nucleare şi parti­culelor elementare, fizicii corpuri­Cercetarea fundamentală se între­prinde rareori avînd în minte apli­caţiile practice; acestea nu pot fi prevăzute cu certitudine. La fel, rezultatele cercetării fundamentale sunt în bună parte neprevizibile şi deci neplanificabile (evident, pu­tind fi planificate direcţiile de cer­cetare fundamentală, după un stu­diu temeinic al dinamicii ştiinţei pe plan internaţional şi al necesi­tăţilor de perspectivă ale societăţii noastre). Totuşi, ele depind de o serie de factori dintre care primul, în ordinea indispensabilului, este acela al dotării laboratoarelor. Trebuie să căutăm tehnici potri­vite problemelor care ne intere­sează, şi nu probleme adaptate teh­nicilor de care dispunem, pentru că în acest caz progresul s-ar dezvol­ta pe orizontală — ne-au spus în deplin acord interlocutorii noştri, fizicienii dr. I. BUNGET, V. FLO­­RESCU, dr. I. MÂNZATU, dr. A. GLODEANU. După cum ne-a declarat acad. E. BADARAU, directorul Institutu­lui de fizică Bucureşti: „Investiţiile în cercetare, dacă sunt judicios dis­tribuite, creează premisele descope­ririi unor importante adevăruri ştiinţifice a căror aplicare în in­dustrie poate aduce beneficii în­semnate“. In legătură cu aceasta, dr. docent R. GRIGOROVICI, mem­bru corespondent al Academiei, director adjunct al Institutului de fizică Bucureşti, observa: „De multe ori lăsăm la o parte pro­bleme importante pentru că nu dis­punem de instalaţiile necesare re­zolvării lor. Se ţine prea puţin seama de uzura morală a apara­turii, de necesitatea înlocuirii celei învechite cu alta perfecţionată şi de cea a completării ei în gene­ral“. Datorită unei repartiţii geo­grafice defectuoase a fondurilor destinate importului, institutul nu va putea beneficia în acest an de unele instalaţii indispensabile şi care pot fi procurate doar din a­­numite ţări, unde se fabrică în exclusivitate. „Fondurile alocate în acest an — ne-a spus în continuare dr. docent R. Grigorovici — s-au pierdut în parte şi datorită unei organizări pe alocuri necorespunză­tor solide şi fizicii plasmei. Acest potenţial se reflectă printr-o afir­mare de prestigiu pe plan interna­ţional a fizicii româneşti, prin des­coperiri de valoare. Institutele de cercetare ale Aca­demiei şi Comitetul pentru energia nucleară au adus contribuţii impor­tante la formarea unor cadre de specialitate de înaltă calificare, linie care se propune a fi dezvoltată în special prin antrenarea cadrelor de cercetare in ţinerea de cursuri spe­ciale, universitare şi post-universitare, conducere de doctorate, specializare de cadre din afara institutelor. Dar faptul că în activitatea ştiin­ţifică s-au obţinut şi se obţin rezul­tate remarcabile nu justifică igno­rarea sau estomparea unor aspecte mai puţin pozitive. Ne propunem în ancheta noastră să evidenţiem o serie de opinii care, prin competenţa celor ce ne-au răspuns, pot contri­bui la o analiză a posibilităţilor de a îmbunătăţi legătura între cerce­tare şi producţie pe linia indicaţiilor recentelor documente de partid. Ac­tualitatea unei asemenea dezbateri, asupra fizicii, e subliniată şi de faptul că în proiectul de Directive se indică necesitatea acordării unui loc central ştiinţelor tehnice în an­samblul cercetării, printre acestea unele depinzînd de activitatea fizi­cienilor : automatica, micro-electro­­nica, energetica nucleară, optica,­toare în cadrul Academiei. Dar elementul asupra căruia aş vrea să atrag atenţia este menţinerea unui acelaşi cuantum al alocaţiilor ce ni se acordă ca şi cel de pe vremea cînd Institutul reprezenta doar un sfert din cit este acum“. De aici apariţia unui factor ce influenţează negativ utilizarea efi­cientă a capacităţii cercetătorilor, poate pentru că în institut corela­ţia între numărul de cercetători şi aparatura pusă la dispoziţia lor este mai puţin evidentă decît în producţie (unde utilizarea unei ma­şini solicită un număr bine stabilit de lucrători şi unde angajarea de noi salariaţi este determinată de lărgirea sectorului respectiv), volu­mul ..cadrelor creşte de la an, la an, în vreme ce utilarea, aşa cum s-a arătat, rămîne aproximativ aceeaşi sau se extinde foarte încet. Aşa se ajunge ca unii cercetători să nu aibă practic posibilitatea de a face experienţe un timp, deşi cereri şi teme există. Dr. I. BUNGET, şef de lucrări la Facultatea de fizică ne atrage atenţia că: „Multe aparate, care ne-ar fi foarte utile, rămîn nefolo­site în laboratoarele uzinale deoa­rece : sau nu corespund profilului întreprinderii respective, sau nu există oameni pricepuţi să le valo­rifice. De exemplu, la uzinele ,23 August“ există un spectrofotometru care zace nefolosit de ani de zile şi care ar fi foarte util I.F.B.,­ combinatul de cauciuc „Jilava“ dis­pune de o aparatură de laborator extrem de modernă şi de complexă, dar la o parte din aceste aparate lucrează oameni necalificaţi, sau cu o slabă calificare. Aceeaşi situaţie există la întreprinderi industriale din Galaţi, Timişoara etc., unde instalaţii de mare fineţe funcţio­nează cu un randament scăzut, se degradează din pricina unei folosiri neraţionale sau rămîn pur şi sim­plu neutilizate. Există, după cum se vede, posibilităţi operative şi de loc costisitoare pentru a se îm­bunătăţi baza materială de care dispune cercetarea. Depistarea a­­cestor posibilităţi ca şi rezolvarea formelor de colaborare sau trans­fer a aparaturii cer însă inter­venţia directă a conducerii ministe­relor respective, date fiind forma­lităţile administrative încă greoaie ce trebuie îndeplinite în aseme­a nu ne gîndim însă numai la maşini. Factorul cel mai im­portant în cercetare este omul. De ce în institutele noastre de cercetare nu ajung totdeauna studenţii pasionaţi r de cercetare ? De ce probleme minore răpesc din timpul şi energia cercetătorilor? De ce aplicarea rezultatelor fizicii în­­tîmpină numeroase dificultăţi ? Iată întrebări la care ne-au răs­puns academicieni, profesori univer­sitari şi cercetători._______________ Maria Gabriela Vasilache In numărul de mîine, partea a II-a a anchetei-serial, • APTITUDINEA PENTRU CER­CETARE, CRITERIU NESEM­NIFICATIV? • CIND ABSEN­TEAZĂ VERIGA TEHNOLOGI­CA, SE RUPE LANŢUL DE TRANSMISIE AL CERCETĂRII SPRE PRODUCŢIE • CU RISCURI MICI... PIERDERI MARI • CUM APAR ŞI DIS­PAR 150 000 LEI Jachetă-serial(I) Aparatura adecvată, element esenţial pentru cercetarea ştiinţifică s­ ­tiuiiiiiuiiiiiniiiimimmmimiimmmmiimmiiiimimmnmiimiiimimiiMmimnimiiiiiiiimmimuMmr. ^iiiiiii!iiiiiiiiiiiiiiMi!iiiiiiiii!!ii.iiiii)iijiiiiLui[iiii!iiiiiiiiiiiim)imimimi!iiiiiiimiiimiiimimmii[iimimii« FEMINITATE (Urmare din pag. I) rlsul asemenea, feminitatea, spec­tacol gratuit adesea... Dar, slavă domnului, nici băr­baţii nu sunt cruţaţi de modă — se poate vorbi de un soi de femi­nizare urmărită cu orice preţ — pletele lungi creţe, buclate, costu­mele colorate, cămăşile dantelate, cu jabouri, nădragii cloş . In curind vor urma poate tocurile şi fardurile, şi bărbaţii nu vor mai fi Îndreptăţiţi nici măcar să iro­nizeze exagerările vestimentare ale „sexului slab“. Străzile Capitalei noastre Încep să aibă un aer foarte modern. Departe de mine gindul de a pleda Împotriva firii. Cine ar avea curajul să ceară Instituirea unor „patrule“ formate din toate domnişoarele Cucu ofensate ale zilelor noastre ! Eternul feminin, acel „nu ştiu cum“ şi „nu ştiu ce” pe care n-au obosit să-l cînte poeţii, există. El trebuie salvat de sen­tinţele In masă, ale denigratori­lor. Dar trebuie salvat, de ase­menea, şi de exagerările modei zilelor noastre. In ciuda judecăţilor gen : „Ehei, femeia, pe vremea noastră era femeie !“ există încă feminitate, acea feminitate care ţine de per­sonalitatea Însăşi a femeii, femi­nitate care nu se schimbă cu accesoriile sau cu moda de se­zon. Dacă n-ar exista Încă a­­ceastă feminitate ca termen de comparaţie zdrobitor, n-ar apă­rea prin contrast tot ridicolul celuilalt gen de feminitate, con­fecţionată după Împrejurări şi mode schimbătoare. E adevărat că proverbele şi „Povestea vor­bii“ şi folclorul sunt pline de tot felul de înţepături Înţelepte; fe­minitatea s-a bucurat întotdeauna de atenţie. Totdeauna a existat un soi de unitate de măsură în­găduitoare sau cu atît mai aspru. Dar nu disperaţi . In fiecare epocă, modele şi exagerările şi-au aflat şi antidotul. Deci, nici o morală, la sfirşitul acestor rin­­duri. Probabil că domnişoarele Cucu nu vor avea acces pe lito­ral, vor fi deci ferite de even­tualele crize cauzate de femini­tatea debordantă a sezonului estival. Absolvirea clasei a VIII-a, iată un eveniment deosebit în viaţa şcolară bucureşteană, sărbătorit laolaltă de elevi şi profesori. In foto­grafie, un moment din desfăşurarea festivităţii de absolvire la Şcoala generală nr. 164 din Drumul Taberei. mm :üB!I!!b:':b:'::B' a ~amm: ■ b­b b­b in 17.30 Buletin de ştiri. 17.35 Ecranul cu păpuşi. Pin­guinii. Prezintă Teatrul de păpuşi din Bacău. 17.50 Limba germană. Lecţia 59. 18.15 ALBATROS. Revistă bi­lunară pentru tineretul şcolar. 18.45 TRIBUNA ECONOMICA. 19.05 Trepte spre finală. Solişti şi formaţii participante la cel de al IX-Iea Concurs al artiştilor amatori. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Dialog cu telespectatorii. 20.20 Tele­ cinemateca. Seara saltimbancilor. O producţie a stu­diourilor suedeze. In regia lui Ingmar Bergman. 21.55 Reflector. 22.10 Itinerar european. Emi­siune de Dan Hăun­că. 22.30 Armonii contemporane. Seară de balet pe muzică de compozitori romăni (Interviziune). 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. teatru RIGOLETTO — Opera română, tel. 16.48.20, ora 19.30. CONCERT DAT DE CVARTETUL MUZICAL — Sala mică a Palatului, ora 20. MY FAIR LADY (Ion Dacian, Cleo­patra Melidoneanu, Nae Roman, George Groner. Dirijor : Peter Paul Fucks) — Teatrul de operetă, In Sala Palatului, ora 19.30. TRAVESTI (Marcela Rusu, Const. Băr­­bulescu, N.­ Brancomir) — Teatrul na­ţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 20. CIND LUNA E ALBASTRA (Melania Cîrje, Ion Punea, Ion Dichiseanu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. IERTAREA (Eugenia Popovici, Leo­poldina Bălănuţă, Dumitru Fardul) - Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. VISUL UNEI NOPŢI DE IARNA (Sil­viu Stănculescu, Mariana Mihuţ, Dan Tufaru) — Teatrul Giuleşti, tel. 18.04.85, ora 19.30. NIC­NIC — Teatrul de comedie, la teatrul de vară din parcul Herăstrău, ora 20. TANASE REVUE (Gică Petrescu, Doi­na Badea, Radu Zaharescu, Horia Că­­ciulescu) — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. . _ FEMEI, FEMEI, FEMEI (Zizi șerban, Puiu Călinescu, Stela Popescu) — Tea­trul satiric-muzical „C. Tănase“, sala din calea Victoriei nr. 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. 1 FfirtTiifSM PREMIERE STRAIN IN CASA — Republica (11.03.72) — 9, 11.30, 14, 16.15, 18.45. 21; Festival (15.63.84) — 8.45, 11.15, 13.30, 16. 18.30, 21 ; grădină — 20.15. LOVITURA PUTERNICA - cinemascop — Luceafărul (15.87.67) — 9.15, 11.30, 13.45, 16.15, 18.30, 20.45. ANUL TRECUT LA MARIENBAD — cinemascop — Central (14.12.24) — 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, 20.15. CONTEMPORANUL IAU - cinema­scop — (ambele serii) — Viitorul (11.48.03) - 15.30. 19. NOAPIEA - Cosmos (35.16.15) — 15.30, 16. 20,15, LA DOLCE VITA — Grădina Doina (16.35.38) — 20.30. BECKET — cinemascop — Pacea (31.32.52) — 16, 19.15. ALEXANDRU CEL FERICIT - cine­mascop — Melodia (12.06.88) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15. 20.30 ; Modern (23.71.01) — 9.30, 11.45. 14, 16.15, 18.30, 20.45 ; Vic­toria (16.28.79) - 9. 11.15, 13.30. 16, lS.15, 20.30 ; Progresul-parc (23.94.10) — 20.15. ECLIPSA - Union (13.49.04) - 15, 17.45, 20.30. . A TRAI PENTRU A TRAI - cine­mascop - Grivița (17.08.58) — 9. 12. 15, 11.45, 20.30 . Flamura (23.07.40) - 9.15, 12. 14.45, 17.30, 20.15. CRĂCIUN CU ELISABETA — Cotro­­ceni (13.62.56) - 20.39. RIO BRAVO — cinemascop — (ambele serii) — Dacia (16.26.10) — 8.30 — 20.15 tn continuare ; Cotrocenl (13.62.56) — 15. 18. ROȘII și ALBII — cinemascop — Unirea (17.10.21) — 18. TATA DE FAMILIE - Unirea (17.10.21) — 15.30, 20.15. CĂSĂTORIE PRIPITA ? — Popular (15.15.17) — 15.30. 18, 20.30. PARADISUL ÎNDRĂGOSTIȚILOR­ - Drumul Sării (31.28.13) — 15. 17.30, 20. ASASINATUL S-A COMIS LUNI — cinemascop — Moşilor (12.52.93) — 15.30. 18, 20.30, grădină — 20.15. NOAPTEA E FĂCUTĂ PENTRU... A VISA — Rahova (23.91.00) — 15.30, 18, grădină — 20.30. PRINȚESA TRISTA - Munca (21.50.97) - 20. VIŢELUL DE AUR (ambele serii )— Grădina Buzeşti (15.62.79) — 20.15. ACASA LA NICOLAE POPA - NI­­COL­AE­­ORGA - MUZICA... MAI PRESUS DE ORICE­­ ORIZONT ŞTI­INŢIFIC NR. 5/1969 - MULŢUMESC, MIHAELA — MIŞCAREA IN NATURA - GUSTAV ÎNTINEREŞTE — Timpuri Noi (15.61.10) — 9—21 In continuare, COMEDIANȚII - Doina (16.35.38) -11.39, 16, 19.39. SAMURAIUL — cinemascop — înfră­țirea intre popoare (17.31.64) — 15.15, 17.45. 20. IN UMBRA COLTULUI — cinemascop — Volga (ni.91.26) — 9—16.30 In conti­nuare, 18.30, 20.30. Arta (21.31.86) — 9— 16.15 In continuare, 16.15; grădină — 20.15 ; Bucegi (17.05.47) — 9, 11.15, 13.30, 16. 18.15; grădină — 20.15; Giulești (17.55.46) — 15.30, 18. 20.30. PRINȚUL NEGRU — cinemascop — Feroviar (10.22.73) — B—13.30 tn conti­nuare, 16, 18.30, 20.45 ; Excelsior (18.10.88) — 8, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30 . Gloria (22.44.01) - 9, 11.15, 13.30, 15, 18.15, 20.30. AM DOUA MAME SI DOI TAŢI — Buzeşti (15.62.79) — 15.30, 18. ROLLS ROYCE-UL GALBEN — Lira (31.71.71) — 15.30, 13, grădină 20.15. PENTRU INCA PUTINI DOLARI — cinemascop — Cringaşi (17.38.81) 15.30, 18, 20.15. TARZAN, OMUL JUNGLEI — Floreas­ca (33.29.71) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; Aurora (35.04.66) — 9, 11.15, 13.30, 16. 18,15, 20.30, grădină — 20.15 ; Tomis (21.49.46) — 9.30—17.30 In continuare, 19.30, grădină — 20.30. NU VOR FI DIVORȚURI — Mioriţa (14.27.14) - 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18, 20.30. Grădina Expoziţia (18.10.88) — 20.15. VERA CRUZ — cinemascop — Munca (21.50.97) - 16. 18. VREMURI MINUNATE LA SPESSART — Vitan (21.39.82) — 15.30. 18, grădină ~ 30.15. PE URMELE ŞOIMULUI — cinemascop — Progresul (23.94.10) — 15.80. 19. CRIMA IN STIL PERSONAL — cine­mascop — Progresul (23.94.10) — 30,30. ILUZII — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 13, 20.15. NEIMBLÎNZITA ANGELICA — cine­mascop - Patria (11.86.25) - 9, 11, 13, 15, 17, 19,21; București (15.61.54) — 9, 11, 13,­ 15, 17, 19, 21 ) Favorit (Drumul Ta­berei) — 8.45, 11.45, 13.45, 16, 18,13, 20.30) Stadionul Dinamo (11.03.72) — 20.30. ADIO, GRINGO — cinemascop — Lu­mina (16.23.35) — 8.45-16.30 In conti­nuare, 18.43, 20.45. INTILNIBE LA ISCHIA — Sala Cin«« mateca (13,92.72) — io, 12,30, 14.39, W r--cec V ^£2=£2zbSâi

Next