Informatia Bucureştiului, iunie 1969 (Anul 16, nr. 4910-4934)
1969-06-11 / nr. 4918
mm\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m Teatrul naţional J. L. Caragiale“ CINE ESTI TU?de Paul Overac Nu orice premieră poate fi analizată, cu toată gravitatea şi în toate amănuntele. Există o categorie de noi piese şi noi spectacole care nu sunt înzestrate nici cu calităţi deosebite şi nici nu atrag atenţia prin defecte flagrantei Cronica este silită, în faţa unor asemenea montări, la consemnarea penetrantă, dar fără disproporţionată anvergură. Cele trei piese într-un act ale lui Paul Everac prezentate de Teatrul naţional „I. L. Caragiale“ sub titlul Cine eşti tu ? intră în această categorie a producţiilor teatrale obişnuite. Sînt trei instantanee dramatice despre Ea şi El, despre felul în care, în întîlnirile de dragoste, omul se dezvăluie pentru sine şi pentru celălalt. Lohengrin sau plăcerea zorilor încearcă să studieze o asemenea împrejurare din unghiul de vedere al unui impas în raporturile dintre viaţa intimă şi viaţa socială . Cafea Ness cu aproximaţii îşi propune o satiră a relaţiilor dizolvate de superficialitate , iar Citeva palme false caută să ţeasă un joc teatral amuzant şi, într-o oarecare măsură, sentimental, al aparenţelor şi adevărurilor mai adunci în iubire. Cu asta am spus aproape tot despre aceste momente dramatice, în care scrisul lui Everac se recunoaşte uşor în vioiciunea dialogului, în plăcerea evidentă cu care scriitorul jonglează abil au cuvîntul. Ar mai fi de adăugat o observaţie : aceste istorioare dramatice se acoperă — mai ales primele două — de un strat gros de încâlcire şi inutile speculaţii, pierzînd, astfel, în îngrămădirea de preţiozităţi, ceea ce ar fi putut să fie atrăgător şi firesc în subiect, în program. Paul Everac vorbeşte despre „fizica, dialectica şi metafizica personalităţii“ , afirmaţia pare prezumţioasă, în raport cu banalitatea situaţiilor şi acţiunilor, dar ea explică supraîncărcătura de cuvinte şi fraze căutate din dialog. Everac nu este singurul, de altfel, care plăteşte un astfel de tribut, pseudo-dezbaterii intelectuale; el păcătuieşte, ca şi alţi colegi ai săi din teatru şi film, în felul în care amestecă acest pseudo-intelectualism cu vulgaritatea, probabil, din dorinţa de a da „adevăr de viaţă“ construcţiilor sale verbale. Spectacolul a fost lucrat de regizorul Horea Popescu şi de scenografa Elena Pătrăşcanu Veakis cu o deosebită conştiinciozitate profesională. Acelaşi lucru se poate spune despre actori : Irina Răchiţeanu-Şirianu şi Gh. Cozorici, în Lohengrin, Coca Andronescu şi Mihai Fotino, în Cafea Ness cu aproximaţii, Carmen Stănescu şi Colea Răutu, în Cîteva palme false au pus în acţiune mijloacele încercate ale modului lor de interpretare pentru a da farmec spectacolului. Instentanee dramatice S-ar putea vorbi despre o adevărată „fidelitate“ a interpreţilor faţă de text, şi calităţile şi defectele acestuia sînt limpede expuse pe scenă. Cel mai reuşit moment îl aduce, în spectacol, a treia piesă — Cîteva palme false — pentru că este scrisă mai simplu, mai direct decît celelalte două şi pentru că astfel Carmen Stănescu şi Colea Răutu se pot mai uşor apropia de jocul de situaţii şi surprize care clădeşte acţiunile. Ana Maria Naru Simpozion dedicat lui Mihai Eminescu Cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la moartea Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu, astăzi, la ora 18:30, la clubul sindicatelor sanitare va avea loc un simpozion cu participarea nepotului marelui poet, Gheorghe Eminescu, şi a publicistului Eugen Cialîc care vor vorbi despre viaţa şi opera scriitorului comemorat. In continuare, va urma un recital din creaţia lui Mihai Eminescu, susţinut de Ileana Codarcea, Iuiza Derdemian Marcoci şi Minei Klepper. Turneul ansamblului de varietafi din Pittsburg Miine îşi începe turneul In ţara noastră ansamblul de varietăţi al Universităţii „Duquesne“ din Pittsburg (S.U.A.). Foarte populară în ţara sa, formaţia oaspete şi-a cîştigat notorietatea prin programul deosebit de variat care cuprinde, în egală măsură, dans şi muzică. In spectacolele de mîine şi vineri seara (ora 20) de la sala Palatului, artiştii americani vor prezenta publicului ritmul ameţitor al dansului, coloritul variat al costumelor şi frumoasele melodii texane, toate încadrate într-un veritabil „Mozaic american**. Director artistic al ansamblului este Walter W. Kolar, iar coregrafia spectacolelor este semnată de Richard Crum. Ierm. • Expozifie de arta populară ghanezâ Incepînd de mîine, Muzeul satului va găzdui o amplă expoziție de artă populară și artă plastică contemporană din Ghana, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Vernisajul expoziţiei va avea loc la ora 13. Sesiune ştiinţifica jubiliară S-au împlinit două decenii de la înfiinţarea Institutului de istoria artei al Academiei. Evenimentul a prilejuit Secţiei de literatură şi artă a institutului organizarea unei sesiuni de comunicări ştiinţifice care va începe mîine, joi, de la ora 9:30, în aula Academiei, din calea Victoriei nr. 125. In prima şedinţă vor lua cuvîntul acad. George Oprescu („Gînduri despre rostul istoriei artei în cultura unei ţări“) şi Mircea Popescu („Douăzeci de ani de activitate a Institutului de istoria artei**). Sesiunea va dura pină stmbătă. „ Un nou disc la Electrecord“ A apărut în magazinele de specialitate uin nou disc cu „canzone napolitane" cuprinzînd : „L'ultima canzone“ de Tosti, „Come facete mammetta” de Gambardella, „La spagnola" de Chiarro și „Se vuoi goder la vita“ de Bixio. Voce : Ion Făculete. Acompaniază orchestra de studio a Radioteleviziunii, dirijată de Carol Litvin și orchestra simfonică a cinematografiei, dirijată de Silviu Panțîru. George Calinescu — Animator al cercetării literare Al. Dima Se vor împlini, peste cîteva zile 70 de ani de la naşterea lui George Călinescu. Şi am dori să evocăm aici doar cîteva dintre contribuţiile mai de seamă ale lui G. Călinescu, în calitatea lui de director al Institutului de istorie şi teorie literară al Academiei, pe care l-a ctitorit şi condus pînă la moarte. în 1965, „Revista de istorie şi teorie literară“ (33—34) i-a dedicat un amplu număr în care au fost prezentate — cu emoţie şi admiraţie — variatele aspecte ale operei lui, sub semnătura acad. Iorgu Iordan, Al. Dima, Vladimir Streinu, I. C. Chiţimia, Ovidiu Papadima, Dinu Pillat şi a altor colaboratori, în planul de lucru al institutului figurează problema specială a cercetării manuscriselor rămase de pe urma criticului, iar în cadrul doctoratelor ce se ţin la acelaşi institut, una dintre teze e dedicată lui Călinescu, romancierul (de către Const. Jalbă, redactor la Editura Academiei). G. Călinescu a condus Institutul de istorie literară şi folclor, cum i se spunea mai înainte, peste 15 ani, în perioada cea mai rodnică a propriei sale creaţii literare şi ştiinţifice. Se înţelege că cea din urmă s-a răsfrînt şi asupra activităţii institutului, ambele alcătuind în fond, o indestructibilă unitate. Călinescu şi-a conceput misiunea la institut urmărind două scopuri ce se împleteau, de fapt: creaţia ştiinţifică în domeniul istoriei, teoriei şi criticii literare, şi formarea tinerilor cercetători. într-un fel, el îşi continua, prin urmare, aici, activitatea de la Universitate, unele dintre şedinţele institutului avînd aspectul unor seminarii cu adine conţinut. Tineri învăţăcei şi-au putut însuşi astfel de la magistru nepotolita lui curiozitate bibliografică, necesitatea contactului direct cu textele, receptivitatea largă faţă de opiniile criticii şi istoriei literare, dar şi tendinţa de a rejudeca totul de pe platforma propriei personalităţi. Reprezentînd cu pasiune neabătută şi profundă convingere punctul de vedere al specificului artei literare, Călinescu n-a pierdut din vedere niciodată scena istorică pe care se mişcau personajele sale: autorii şi operele lor. Respectul pentru informaţia exactă şi perpetua ei îmbogăţire era însoţit de un spirit critic mereu treaz, de o luciditate nedezminţită. Tinerii lui colaboratori au învăţat astfel de la Călinescu că istoria literară nu e de loc o ştiinţă prăfuită şi seacă, un magazin factologic greoi şi inoperant şi că, de la baza ei, nu poate lipsi personalitatea cercetătorului, înţelegînd că aceasta refuză exagerările subiective şi infatuarea regretabilă. De asemenea, sclipirile stilului său, folosit şi la institut, n-au degenerat niciodată în virtuozităţi şi arabescuri pedante ascunzînd ideile sub şerpuirile frazelor meşteşugite, în arhiva Institutului Academiei se păstrează materiale cuprinzînd concepţiile şi părerile criticului, expuse cu prilejul şedinţelor de sîmbătă. Ele au început să fie scoase la iveală şi vor fi publicate în „Revista de istorie şi teorie literară“. Se înţelege că cercetătorii institutului îi păstrează o amintire neştearsă şi că învăţăturile pe care le-a difuzat cu neîntrecut spirit atractiv fructifică şi astăzi contribuţiile celor ce s-au dedicat istoriei şi criticii literare. După un turneu de succes în mai multe localităţi din Franţa, ansamblul folcloric „Balada" al Casei de cultură din sectorul 1 a prezentat ieri seară în sala Teatrului Mic un spectacol de gală. P e ecranul cinematografului „Patria“, Neimblînzita Angelică a luat locul lui La dolce vita. Suspinăm în faţa umorului Involuntar al programatorilor noştri de filme şi.. . intrăm în sală. îndrăznesc să mărturisesc că nu mă număr printre Inamicii Angelicelor, sau, cel puţin, nu mă număram pînă acum ! Frumuseţea protagonistei merită cel puţin o privire şi mi s-a părut uneori a desluşi prin partitura serialului, cînd o sprinţară vorbă de duh, cînd o îngroşara parodică — pe scurţi simptome ale unui umor care ar fi putut reabilita convenţionalul acţiunii de roman în fascicole. De altfel, la Angelica te duci cu pretenţii minime. Ştii dinainte ce-o să se întîmple, aici reţeta nu dă greş niciodată. Michéle Mercier o să-l caute pe Robert Hossein, trecînd printr-o sumedenie de primejdii, din care argumentele imbatabile ale nurilor ei ademenitori şi virtutea! Incoruptibilă o vor scoate imaculată, şi totuşi, cu Neimblînzita Iui Angelică, prodigiosul autor de foiletoane cinematografice Bernard. Borderie izbuteşte un adevărat record : performanţa gustului cel mai coborît pe care l-a dovedit vreodată, mai jos chiar decît în filmul pe care l-a stricat la noi, la Buftea, cu „băieţii“ şi „ştrengărită“ ! Niciodată pînă acum n-a apărut mai evident serialul acesta în condiţia lui de produs de bîlci. Ca saltimbancii tîrgurilor de odinioară, Borderie exhibează — dacă nu femeia cu barbă sau băiatul fără mîini — leproși cu chipul devastat de plăgi, sclavi biciuiți pe galeră, tîrgurile traficanților de carne vie. . . un fel de Mondocane, care nu mai are nici măcar alibiul documentarului. • Aceasta este ambianța în care evoluează Michéle Mercier ,,o femeie de rasă albă, tînără, blondă, cu o dantură Nu Angelica e de vină... Cînd fraza e mai complexă... Cele mai multe lacune de exprimare din punctul de vedere a stabilirii relaţiilor strict gramaticale apar, de obicei, în enunţurile cu o structură sintactică mai complexă. înseamnă, oare, aceasta ca ideile să evite exprimarea în fraze mai ample? Nicidecum . Înseamnă numai ca, în astfel de situaţii, grija în ceea ce priveşte fixarea raporturilor juste dintre elementele construcţiei să fie ceva mai mare. Altfel , pot rezulta dezacorduri dintre cele mai supărătoare. Un prim exemplu sună aşa : ,,Cu toate acestea, după părerea mea, nu s-a ţinut îndeajuns seama şi nu s-au aplicat cu toată consecvenţa indicaţiile ca, în procesul instructiv-educativ să se pună accentele îndeosebi pe aspectele de sinteză“. Citind pasajul de mai sus, am subliniat atît grupurile sintactice : „nu s-a ţinut îndeajuns seama“ şi „nu s-au aplicat“, cît şi cuvîntul „indicaţiile“ care se leagă de ele cu valoare de complement drept. Se leagă — precizăm — sub raportul logicii, căci sub acela, de ordin gramatical, numai... pe jumătate ! In adevăr, conexiunea sintactică se stabileşte corect doar între al doilea grup sintactic şi complement, căci putem spune : „nu s-au aplicat indicaţiile“. Cît priveşte racordarea complementului la primul grup sintactic, ea nu se poate stabili, în forma dată, căci o exprimare: „nu s-a ţinut îndeajuns seama (!) indicaţiile“ nu este posibilă in limba noastră. Dacă autorul pasajului discutat aci ar fi spus : „nu au fost îndeajuns luate in seamă şi nu s-au aplicat indi c 44H, e corect.. caţiile”, enunţul n-ar mai fi avut de suferit sub aspectul relaţiilor gramaticale, fiecare dintre cele două grupuri sintactice, luate — adică — independent, puţind constitui cu complementul lor unic (indicaţiile) o formulare fără cusur. Deficitară din acelaşi punct de vedere ni se înfăţişează şi această frază : „...ele (influenţele străine) au contribuit doar să cristalizeze şi să completeze cu sugestii periferice ideologia sa, formată pe baza şi în funcţie de realităţile concrete autohtone“. Analizînd — ca şi în cazul primului exemplu — structura gramaticală a elementelor sintactice subliniate de noi, observăm că numai locuţiunea în funcţie se leagă just cu „de realităţile“ („în funcţie de realităţile“), în vreme ce primul grup frazeologic „formată pe baza“ rămîne, pur şi simplu, suspendat, căci nu putem spune : „formată pe baza (!) de realităţile“... N. Mihăescu yB!l ilB!!lBI!!!BlBlll!BlBllKI!IB9NB!!!!B!il!Blli!B!!!IBI!!IBIIUBI!IIBi!!B"!Bi!!B;!!!fl[II!BTMB!!IBI!,JB]|! NEIMBLÎNZITA ANGELICA coproducţie a studiourilor din Franţa, Italia şi R.F.G. realizată de Bernard Borderie şi interpretată de Michèle Mercier, Robert Hossein, Bruno Dietrich şi Pasquale Martino, perfectă**, cum o prezintă în film un soi de impresar oriental. Cu tristeţe, observăm că — în ciuda dentiţiei perfecte — peste actriţă au început a se scurge anii. Era firesc de altfel, ca experienţele crude prin care a trecut Angelica în precedentele serii să lase urme ! Farmecele — fetişuri ale interpretei — au acum nevoie de asistenţa mult prea vizibilă a machiorului. Dar asta nu-l îmblînzeşte întru nimic pe Borderie, care continuă să o tortureze în fel şi chip pe biata Angelică. El o aruncă în cala cu brute eliberate din lanţuri, o scoate la mezat ca sclavă într-o licitaţie în care ofertele cresc vertiginos ca onorariile vedetelor de cinema norocoase, pune să i se tragă palme, pumni, o biciuiește și chiar. . . o aruncă pisicilor flămînde. Imperturbabilă, Angelica trece prin întreg acest purgatoriu, frămîntată de probleme metafizice, în timp ce regizorul pune să-i fie smuls cînd unul, cînd altul din obiectele-i vestimentare. La sfîrşit, cînd spectatorii se îngrămădesc spre ieşire, Borderie ne promite că în seriaurmătoare, Angelica şi sultanul, eroina va fi supusă unor experienţe şi mai îngrozitoare şi ne face chiar favoarea să ne-o arate aprig biciuită de un gîde otoman. Scena trezeşte — fireşte ! — o vie compătimire. De ce e atît de chinuită, Angelica? De ce o bate călăul sultanului ? Doar nu ea poartă vina serialului ! Dacă-i vorba de bătaie, să vă spunem noi vinovaţii : Bernard Borderie şi... „complicii“ săi de la D.R.C.D.F.-ul nostru. .. T. Caranfil a Raal Bar»::BJÎB!!! D Drumul fizicii spre producţie escoperirile în domeniul fizicii au fost ţi stnt şi în prezent decisive atît pentru promovarea progresului tehnic cît şi pentru fundamentarea şi dezvoltarea celorlalte ştiinţe. Prin uriaşele lor consecinţe în viaţa umanităţii, descoperirile se vădesc a avea o excepţională valoare practică, iar investiţiile făcute pentru subvenţionarea cercetării ştiinţifice în acest domeniu şi pentru formarea cadrelor de fizicieni se dovedesc a fi printre cele mai productive. Reactorul atomic este produsul descoperirii de către fizicieni a fisiunii nucleare. Tranzistorul, care a revoluţionat electronica, este rodul cercetărilor în fizica semiconductorilor. Laserul, creaţie recentă, cu un viitor aplicativ strălucit, mai ales în tehnica comunicaţiilor, este rezultatul imaginaţiei rodnice a celor care s-au consacrat studiului fizicii cristalelor. Energetica viitorului se conturează ca o aplicaţie a reacţiilor termonucleare de fuziune care fac obiectul cercetărilor febrile în domeniul fizicii plasmei fierbinţi. Contribuţia directă a fizicienilor la progresul industrial al societăţii este deci una din caracteristicile revoluţiei ştiinţifico-tehnice actuale. Cercetarea fizică din ţara noastră înscriindu-se pe o linie de evoluţie continuă s-a dezvoltat cu rapiditate, mai ales în urma transpunerii în practică a indicaţiilor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. S-a creat un puternic potenţial de cercetare profilat pe domeniile fizicii nucleare şi particulelor elementare, fizicii corpuriCercetarea fundamentală se întreprinde rareori avînd în minte aplicaţiile practice; acestea nu pot fi prevăzute cu certitudine. La fel, rezultatele cercetării fundamentale sunt în bună parte neprevizibile şi deci neplanificabile (evident, putind fi planificate direcţiile de cercetare fundamentală, după un studiu temeinic al dinamicii ştiinţei pe plan internaţional şi al necesităţilor de perspectivă ale societăţii noastre). Totuşi, ele depind de o serie de factori dintre care primul, în ordinea indispensabilului, este acela al dotării laboratoarelor. Trebuie să căutăm tehnici potrivite problemelor care ne interesează, şi nu probleme adaptate tehnicilor de care dispunem, pentru că în acest caz progresul s-ar dezvolta pe orizontală — ne-au spus în deplin acord interlocutorii noştri, fizicienii dr. I. BUNGET, V. FLORESCU, dr. I. MÂNZATU, dr. A. GLODEANU. După cum ne-a declarat acad. E. BADARAU, directorul Institutului de fizică Bucureşti: „Investiţiile în cercetare, dacă sunt judicios distribuite, creează premisele descoperirii unor importante adevăruri ştiinţifice a căror aplicare în industrie poate aduce beneficii însemnate“. In legătură cu aceasta, dr. docent R. GRIGOROVICI, membru corespondent al Academiei, director adjunct al Institutului de fizică Bucureşti, observa: „De multe ori lăsăm la o parte probleme importante pentru că nu dispunem de instalaţiile necesare rezolvării lor. Se ţine prea puţin seama de uzura morală a aparaturii, de necesitatea înlocuirii celei învechite cu alta perfecţionată şi de cea a completării ei în general“. Datorită unei repartiţii geografice defectuoase a fondurilor destinate importului, institutul nu va putea beneficia în acest an de unele instalaţii indispensabile şi care pot fi procurate doar din anumite ţări, unde se fabrică în exclusivitate. „Fondurile alocate în acest an — ne-a spus în continuare dr. docent R. Grigorovici — s-au pierdut în parte şi datorită unei organizări pe alocuri necorespunzător solide şi fizicii plasmei. Acest potenţial se reflectă printr-o afirmare de prestigiu pe plan internaţional a fizicii româneşti, prin descoperiri de valoare. Institutele de cercetare ale Academiei şi Comitetul pentru energia nucleară au adus contribuţii importante la formarea unor cadre de specialitate de înaltă calificare, linie care se propune a fi dezvoltată în special prin antrenarea cadrelor de cercetare in ţinerea de cursuri speciale, universitare şi post-universitare, conducere de doctorate, specializare de cadre din afara institutelor. Dar faptul că în activitatea ştiinţifică s-au obţinut şi se obţin rezultate remarcabile nu justifică ignorarea sau estomparea unor aspecte mai puţin pozitive. Ne propunem în ancheta noastră să evidenţiem o serie de opinii care, prin competenţa celor ce ne-au răspuns, pot contribui la o analiză a posibilităţilor de a îmbunătăţi legătura între cercetare şi producţie pe linia indicaţiilor recentelor documente de partid. Actualitatea unei asemenea dezbateri, asupra fizicii, e subliniată şi de faptul că în proiectul de Directive se indică necesitatea acordării unui loc central ştiinţelor tehnice în ansamblul cercetării, printre acestea unele depinzînd de activitatea fizicienilor : automatica, micro-electronica, energetica nucleară, optica,toare în cadrul Academiei. Dar elementul asupra căruia aş vrea să atrag atenţia este menţinerea unui acelaşi cuantum al alocaţiilor ce ni se acordă ca şi cel de pe vremea cînd Institutul reprezenta doar un sfert din cit este acum“. De aici apariţia unui factor ce influenţează negativ utilizarea eficientă a capacităţii cercetătorilor, poate pentru că în institut corelaţia între numărul de cercetători şi aparatura pusă la dispoziţia lor este mai puţin evidentă decît în producţie (unde utilizarea unei maşini solicită un număr bine stabilit de lucrători şi unde angajarea de noi salariaţi este determinată de lărgirea sectorului respectiv), volumul ..cadrelor creşte de la an, la an, în vreme ce utilarea, aşa cum s-a arătat, rămîne aproximativ aceeaşi sau se extinde foarte încet. Aşa se ajunge ca unii cercetători să nu aibă practic posibilitatea de a face experienţe un timp, deşi cereri şi teme există. Dr. I. BUNGET, şef de lucrări la Facultatea de fizică ne atrage atenţia că: „Multe aparate, care ne-ar fi foarte utile, rămîn nefolosite în laboratoarele uzinale deoarece : sau nu corespund profilului întreprinderii respective, sau nu există oameni pricepuţi să le valorifice. De exemplu, la uzinele ,23 August“ există un spectrofotometru care zace nefolosit de ani de zile şi care ar fi foarte util I.F.B., combinatul de cauciuc „Jilava“ dispune de o aparatură de laborator extrem de modernă şi de complexă, dar la o parte din aceste aparate lucrează oameni necalificaţi, sau cu o slabă calificare. Aceeaşi situaţie există la întreprinderi industriale din Galaţi, Timişoara etc., unde instalaţii de mare fineţe funcţionează cu un randament scăzut, se degradează din pricina unei folosiri neraţionale sau rămîn pur şi simplu neutilizate. Există, după cum se vede, posibilităţi operative şi de loc costisitoare pentru a se îmbunătăţi baza materială de care dispune cercetarea. Depistarea acestor posibilităţi ca şi rezolvarea formelor de colaborare sau transfer a aparaturii cer însă intervenţia directă a conducerii ministerelor respective, date fiind formalităţile administrative încă greoaie ce trebuie îndeplinite în asemea nu ne gîndim însă numai la maşini. Factorul cel mai important în cercetare este omul. De ce în institutele noastre de cercetare nu ajung totdeauna studenţii pasionaţi r de cercetare ? De ce probleme minore răpesc din timpul şi energia cercetătorilor? De ce aplicarea rezultatelor fizicii întîmpină numeroase dificultăţi ? Iată întrebări la care ne-au răspuns academicieni, profesori universitari şi cercetători._______________ Maria Gabriela Vasilache In numărul de mîine, partea a II-a a anchetei-serial, • APTITUDINEA PENTRU CERCETARE, CRITERIU NESEMNIFICATIV? • CIND ABSENTEAZĂ VERIGA TEHNOLOGICA, SE RUPE LANŢUL DE TRANSMISIE AL CERCETĂRII SPRE PRODUCŢIE • CU RISCURI MICI... PIERDERI MARI • CUM APAR ŞI DISPAR 150 000 LEI Jachetă-serial(I) Aparatura adecvată, element esenţial pentru cercetarea ştiinţifică s tiuiiiiiuiiiiiniiiimimmmimiimmmmiimmiiiimimmnmiimiiimimiiMmimnimiiiiiiiimmimuMmr. ^iiiiiii!iiiiiiiiiiiiiiMi!iiiiiiiii!!ii.iiiii)iijiiiiLui[iiii!iiiiiiiiiiiim)imimimi!iiiiiiimiiimiiimimmii[iimimii« FEMINITATE (Urmare din pag. I) rlsul asemenea, feminitatea, spectacol gratuit adesea... Dar, slavă domnului, nici bărbaţii nu sunt cruţaţi de modă — se poate vorbi de un soi de feminizare urmărită cu orice preţ — pletele lungi creţe, buclate, costumele colorate, cămăşile dantelate, cu jabouri, nădragii cloş . In curind vor urma poate tocurile şi fardurile, şi bărbaţii nu vor mai fi Îndreptăţiţi nici măcar să ironizeze exagerările vestimentare ale „sexului slab“. Străzile Capitalei noastre Încep să aibă un aer foarte modern. Departe de mine gindul de a pleda Împotriva firii. Cine ar avea curajul să ceară Instituirea unor „patrule“ formate din toate domnişoarele Cucu ofensate ale zilelor noastre ! Eternul feminin, acel „nu ştiu cum“ şi „nu ştiu ce” pe care n-au obosit să-l cînte poeţii, există. El trebuie salvat de sentinţele In masă, ale denigratorilor. Dar trebuie salvat, de asemenea, şi de exagerările modei zilelor noastre. In ciuda judecăţilor gen : „Ehei, femeia, pe vremea noastră era femeie !“ există încă feminitate, acea feminitate care ţine de personalitatea Însăşi a femeii, feminitate care nu se schimbă cu accesoriile sau cu moda de sezon. Dacă n-ar exista Încă această feminitate ca termen de comparaţie zdrobitor, n-ar apărea prin contrast tot ridicolul celuilalt gen de feminitate, confecţionată după Împrejurări şi mode schimbătoare. E adevărat că proverbele şi „Povestea vorbii“ şi folclorul sunt pline de tot felul de înţepături Înţelepte; feminitatea s-a bucurat întotdeauna de atenţie. Totdeauna a existat un soi de unitate de măsură îngăduitoare sau cu atît mai aspru. Dar nu disperaţi . In fiecare epocă, modele şi exagerările şi-au aflat şi antidotul. Deci, nici o morală, la sfirşitul acestor rinduri. Probabil că domnişoarele Cucu nu vor avea acces pe litoral, vor fi deci ferite de eventualele crize cauzate de feminitatea debordantă a sezonului estival. Absolvirea clasei a VIII-a, iată un eveniment deosebit în viaţa şcolară bucureşteană, sărbătorit laolaltă de elevi şi profesori. In fotografie, un moment din desfăşurarea festivităţii de absolvire la Şcoala generală nr. 164 din Drumul Taberei. mm :üB!I!!b:':b:'::B' a ~amm: ■ bb bb in 17.30 Buletin de ştiri. 17.35 Ecranul cu păpuşi. Pinguinii. Prezintă Teatrul de păpuşi din Bacău. 17.50 Limba germană. Lecţia 59. 18.15 ALBATROS. Revistă bilunară pentru tineretul şcolar. 18.45 TRIBUNA ECONOMICA. 19.05 Trepte spre finală. Solişti şi formaţii participante la cel de al IX-Iea Concurs al artiştilor amatori. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Dialog cu telespectatorii. 20.20 Tele cinemateca. Seara saltimbancilor. O producţie a studiourilor suedeze. In regia lui Ingmar Bergman. 21.55 Reflector. 22.10 Itinerar european. Emisiune de Dan Hăuncă. 22.30 Armonii contemporane. Seară de balet pe muzică de compozitori romăni (Interviziune). 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. teatru RIGOLETTO — Opera română, tel. 16.48.20, ora 19.30. CONCERT DAT DE CVARTETUL MUZICAL — Sala mică a Palatului, ora 20. MY FAIR LADY (Ion Dacian, Cleopatra Melidoneanu, Nae Roman, George Groner. Dirijor : Peter Paul Fucks) — Teatrul de operetă, In Sala Palatului, ora 19.30. TRAVESTI (Marcela Rusu, Const. Bărbulescu, N. Brancomir) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 20. CIND LUNA E ALBASTRA (Melania Cîrje, Ion Punea, Ion Dichiseanu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. IERTAREA (Eugenia Popovici, Leopoldina Bălănuţă, Dumitru Fardul) - Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. VISUL UNEI NOPŢI DE IARNA (Silviu Stănculescu, Mariana Mihuţ, Dan Tufaru) — Teatrul Giuleşti, tel. 18.04.85, ora 19.30. NICNIC — Teatrul de comedie, la teatrul de vară din parcul Herăstrău, ora 20. TANASE REVUE (Gică Petrescu, Doina Badea, Radu Zaharescu, Horia Căciulescu) — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. . _ FEMEI, FEMEI, FEMEI (Zizi șerban, Puiu Călinescu, Stela Popescu) — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, sala din calea Victoriei nr. 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. 1 FfirtTiifSM PREMIERE STRAIN IN CASA — Republica (11.03.72) — 9, 11.30, 14, 16.15, 18.45. 21; Festival (15.63.84) — 8.45, 11.15, 13.30, 16. 18.30, 21 ; grădină — 20.15. LOVITURA PUTERNICA - cinemascop — Luceafărul (15.87.67) — 9.15, 11.30, 13.45, 16.15, 18.30, 20.45. ANUL TRECUT LA MARIENBAD — cinemascop — Central (14.12.24) — 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, 20.15. CONTEMPORANUL IAU - cinemascop — (ambele serii) — Viitorul (11.48.03) - 15.30. 19. NOAPIEA - Cosmos (35.16.15) — 15.30, 16. 20,15, LA DOLCE VITA — Grădina Doina (16.35.38) — 20.30. BECKET — cinemascop — Pacea (31.32.52) — 16, 19.15. ALEXANDRU CEL FERICIT - cinemascop — Melodia (12.06.88) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15. 20.30 ; Modern (23.71.01) — 9.30, 11.45. 14, 16.15, 18.30, 20.45 ; Victoria (16.28.79) - 9. 11.15, 13.30. 16, lS.15, 20.30 ; Progresul-parc (23.94.10) — 20.15. ECLIPSA - Union (13.49.04) - 15, 17.45, 20.30. . A TRAI PENTRU A TRAI - cinemascop - Grivița (17.08.58) — 9. 12. 15, 11.45, 20.30 . Flamura (23.07.40) - 9.15, 12. 14.45, 17.30, 20.15. CRĂCIUN CU ELISABETA — Cotroceni (13.62.56) - 20.39. RIO BRAVO — cinemascop — (ambele serii) — Dacia (16.26.10) — 8.30 — 20.15 tn continuare ; Cotrocenl (13.62.56) — 15. 18. ROȘII și ALBII — cinemascop — Unirea (17.10.21) — 18. TATA DE FAMILIE - Unirea (17.10.21) — 15.30, 20.15. CĂSĂTORIE PRIPITA ? — Popular (15.15.17) — 15.30. 18, 20.30. PARADISUL ÎNDRĂGOSTIȚILOR - Drumul Sării (31.28.13) — 15. 17.30, 20. ASASINATUL S-A COMIS LUNI — cinemascop — Moşilor (12.52.93) — 15.30. 18, 20.30, grădină — 20.15. NOAPTEA E FĂCUTĂ PENTRU... A VISA — Rahova (23.91.00) — 15.30, 18, grădină — 20.30. PRINȚESA TRISTA - Munca (21.50.97) - 20. VIŢELUL DE AUR (ambele serii )— Grădina Buzeşti (15.62.79) — 20.15. ACASA LA NICOLAE POPA - NICOLAEORGA - MUZICA... MAI PRESUS DE ORICE ORIZONT ŞTIINŢIFIC NR. 5/1969 - MULŢUMESC, MIHAELA — MIŞCAREA IN NATURA - GUSTAV ÎNTINEREŞTE — Timpuri Noi (15.61.10) — 9—21 In continuare, COMEDIANȚII - Doina (16.35.38) -11.39, 16, 19.39. SAMURAIUL — cinemascop — înfrățirea intre popoare (17.31.64) — 15.15, 17.45. 20. IN UMBRA COLTULUI — cinemascop — Volga (ni.91.26) — 9—16.30 In continuare, 18.30, 20.30. Arta (21.31.86) — 9— 16.15 In continuare, 16.15; grădină — 20.15 ; Bucegi (17.05.47) — 9, 11.15, 13.30, 16. 18.15; grădină — 20.15; Giulești (17.55.46) — 15.30, 18. 20.30. PRINȚUL NEGRU — cinemascop — Feroviar (10.22.73) — B—13.30 tn continuare, 16, 18.30, 20.45 ; Excelsior (18.10.88) — 8, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30 . Gloria (22.44.01) - 9, 11.15, 13.30, 15, 18.15, 20.30. AM DOUA MAME SI DOI TAŢI — Buzeşti (15.62.79) — 15.30, 18. ROLLS ROYCE-UL GALBEN — Lira (31.71.71) — 15.30, 13, grădină 20.15. PENTRU INCA PUTINI DOLARI — cinemascop — Cringaşi (17.38.81) 15.30, 18, 20.15. TARZAN, OMUL JUNGLEI — Floreasca (33.29.71) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; Aurora (35.04.66) — 9, 11.15, 13.30, 16. 18,15, 20.30, grădină — 20.15 ; Tomis (21.49.46) — 9.30—17.30 In continuare, 19.30, grădină — 20.30. NU VOR FI DIVORȚURI — Mioriţa (14.27.14) - 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18, 20.30. Grădina Expoziţia (18.10.88) — 20.15. VERA CRUZ — cinemascop — Munca (21.50.97) - 16. 18. VREMURI MINUNATE LA SPESSART — Vitan (21.39.82) — 15.30. 18, grădină ~ 30.15. PE URMELE ŞOIMULUI — cinemascop — Progresul (23.94.10) — 15.80. 19. CRIMA IN STIL PERSONAL — cinemascop — Progresul (23.94.10) — 30,30. ILUZII — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 13, 20.15. NEIMBLÎNZITA ANGELICA — cinemascop - Patria (11.86.25) - 9, 11, 13, 15, 17, 19,21; București (15.61.54) — 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21 ) Favorit (Drumul Taberei) — 8.45, 11.45, 13.45, 16, 18,13, 20.30) Stadionul Dinamo (11.03.72) — 20.30. ADIO, GRINGO — cinemascop — Lumina (16.23.35) — 8.45-16.30 In continuare, 18.43, 20.45. INTILNIBE LA ISCHIA — Sala Cin«« mateca (13,92.72) — io, 12,30, 14.39, W r--cec V ^£2=£2zbSâi