Informatia Bucureştiului, ianuarie 1970 (Anul 18, nr. 5092-5115)

1970-01-13 / nr. 5099

INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCURESTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Pe unele şantiere de construcţii „Balastul timpilor neproductivi frînează intensificarea ritmului de execuţie , spunem o noutate subliniind că valorificarea superioară a timpului de lucru pe şantiere constituie o rezervă inepuizabilă pentru reducerea duratelor planificate de execuţie, pentru sporirea eficienţei activităţii economice in construcţii. Fa­cem această afirmaţie cunoscînd faptul că mijloacele tehnice ce intră în dotarea unităţilor specializate permit diminua­rea substanţială a influenţei factorilor meteorologici asupra procesului pro­ductiv de pe şantiere, realizarea unui ritm constant de lucru. Desigur, insă, nivelul dotării tehnice este din acest punct de vedere o condiţie hotărîtoare, dar nu şi unica. Organizarea ştiinţifică a producţiei, o perfectă disciplină a muncii sunt obiective ce nominalizează un larg cadru de acţiune pentru fiecare colectiv de muncă şi condiţionează, tot­odată, folosirea raţională a timpului de lucru. Plecînd de la premisa că in răstim­pul de la începutul anului şi pînă acum, iarna şi-a exercitat doar parţial „atributele“, oferind astfel condiţii bune pentru desfăşurarea activităţii , raidul nostru anchetă şi-a propus o „radiogra­fie“ a orelor producţiei pe cîteva şan­tiere din Capitală. O vizită întreprinsă pe şantierele a­­parţinînd întreprinderii de con­strucţii montaj nr. 2 ne-a dovedit că atunci cînd organizarea ra­ţională a producţiei şi a muncii consti­tuie o preocupare permanentă a ca­drelor tehnice, a întregului colectiv, re­zultatele sunt fructuoase şi, deopotrivă, operative. Astfel, în perioada care a trecut de la începutul anului, sar­cinile de producţie prevăzute în grafice au fost depăşite. In prezent, construc­torii lucrează intens la 4 000 de aparta­mente din cele 4 700 prevăzute a fi exe­cutate şi predate în acest an. Totodată, valorificîndu-se la maximum condiţiile atmosferice prielnice, s-a trecut, într-un front larg, la atacarea unor noi obiec­tive, lucrările pregătitoare demarînd la cinci blocuri glisante cu circa 200 de apartamente fiecare. Nicolae Cucui, Liviu Mureşeni, Aurel Pavlovici, Filip Popescu (Continuare în pag. a 3-a) . La Uzinele „23 August“ din Capitală se fabrică o gamă largă de maşini şi insta­laţii, folosite în diferite domenii ale economiei naţionale : locomotive Diesel electrice şi Diesel hidraulice, echipamente de frînă pentru vagoane, mori de ciment, motoare pentru industria extractivă etc. In fotografie : un nou motor M 12 pentru grupurile de foraj, aflat pe bancul de probă. IN­I­TI ANUL ÎN PLUS PI V. EM. GALAN graniţa dintre 1969 şi ’ 1970, multe publicaţii — de la noi, din alte ţări — au adresat cititorilor articole cu caracter de dublu bilanţ : am depăşit anul *69, am depăşit tot­odată deceniul VII... Socotesc băbeşte, numărîndu-mi sîrguincios degetele cu creionul. Dacă primul deceniu a cuprins zece ani în cap, atunci el s-a sfîrşit nu la pragul anului 10, ci la al anului 11 ; iar deceniul VI, de exemplu, la pragul anu­lui 61. Primul secol, la fel : ul­tima lui secundă a carambolat abia secunda primă a anului 101 ; (anul 100 a aparţinut in între­gime secolului pe care îl încheia , după cum anul 1000 a aparţinut mileniului unu ( celui de al doilea mileniu fiindu-i dat să înceapă abia la 1 ianuarie 1001, după numărarea, pe trăiterea, a o mie de ani plini). Urmează că bilanţurile dece­nale au fost pripit alcătuite.­ Ur­mează că mai suntem­, totuşi, în deceniul VII. Şi urmează că ex­presia „anii ’60“ „anii ’70“, e de­rutantă : ea vîră zîzanii între aritmetică şi calendar ; ea tinde să dea factor comun un an ne­trăit de noi ; tinde să ni-l fure pur şi simplu. Bineînţeles, Jules Verne, mare­le anticipator profesionist dinții» (Continuare în pag. a 2-a) • Premiere electrocasnice in 1970 Dintre articolele electrotehnice pen­tru uzul casnic, care îşi vor face apa­riţia în magazine în cursul acestui an, vă semnalăm cîteva : • Fierul de călcat cu termoregulator — cu o greutate redusă, formă agreabi­lă — este realizat după ultimele stas­uri, întrunind calităţi care să corespun­dă celor mai exigente cerinţe. • Radiatorul cu ventilator, de dimen­siuni reduse, este prevăzut cu dispoziti­ve pentru ventilarea aerului rece şi a aerului cald. • Aspiratorul de praf — un tip mic, precum şi un alt model, tronconic, cu a­­celeaşi caracteristici tehnice ca cele ale actualului tip „Record“. • Lustruitorul electric de parchet — o noutate care se va bucura, probabil, de adeziunea unanimă a gospodinelor — în­trînd în circuitul curent al articolelor de menaj de primă necesitate. • In sectorul culinar își va face a­­pariţia un MIXER — robot de bucătă­rie — care va uşura munca aceloraşi gospodine în calitate de preţios ajutor la curăţatul cartofilor, bătutul maione­zei etc.­­ Frigiderul cu compresor de 180 li­tri, cu capacitate sporită, dar la dimen­siunile celor existente în prezent în comerţ va fi probabil una dintre „vede­tele“ acestei serii de premiere. Maşini şi utilaje fabricate prin autoutilare In cadrul acţiunii de autoutilaje, întreprinderea de utilaje şi trans­porturi execută o serie de maşini, agregate şi dispozitive pentru meca­nizarea lucrărilor în construcţii. Ast­fel, în cooperare cu uzinele „Stea­gul roşu“ — Braşov şi alte unităţi se vor fabrica instalaţia de reparat îmbrăcăminţi asfaltice, precum şi autobetoniera de 3,5 m.c, montată pe autocamionul „Bucegi“. Intr-o fază avansată se află pregătirile pen­tru lansarea în fabricaţie a apara­tului de transportat şi tencuit „Tur­­bosol". Se apropie de sfîrşit con­strucţia unei staţii de spălat a auto­vehiculelor. Pentru mecanizarea să­păturilor de fundaţii ale blocurilor amplasate pe terenuri înguste, s-au­­ proiectat şi fabricat o Serie de cupe de diferite mărimi care pot fi mon­tate la excavatoarele de 0,4 m.c. Toate aceste mașini și utilaje vor contribui la sporirea gradului de mecanizare a lucrărilor ce necesită un mare volum de muncă fizică. Specialiştii în transplanturi sunt optimişti „Zeci de mii de bărbaţi, femei şi copii, altfel condamnaţi, vor fi salvaţi de transplanturi în deceniul viitor. Ei vor putea desfăşura o viaţă bogată, productivă şi normală“ , a declarat luna trecută, într-un inter­viu, dr. Felix Rapaport, şeful departamentului de transplantări şi imu­­nologie al Centrului medical de la Universitatea New York. In viitorul apropiat, fenomenul de respingere a organelor va fi controlat prin me­dicamente mai sigure, deschizindu-se calea pentru operaţii mai reuşite — apreciază dr. Norman Sh­umway, pionier al transplanturilor cardiace, de la Universitatea Stanford (California). In 1961, un milion de americani (jumătate din cifra totală) au murit în urma unor boli de inimă sau circulatorii şi 60 000 din 7,8 milioane bolnavi de afecţiuni renale, ale fi­catului, pancreasului, intestinale etc. „In anii următori, mulţi din cei destinaţi să moară îşi vor datora vieţile unor transplanturi cu organe luate de la oameni decedaţi şi de la animale sau artificiale“ — declară dr. Walton Lilleher, chirurg şef din New York. I. A. {Qonfinere in pag. a­­ a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Anul XVIII­­ Nr. 5099 4 PAGINI 30 BANI Marți 13 ianuarie 1970 PRIMA DECADA, PRIMELE REZULTATE • In prima decadă a lunii ianuarie, unităţile bucureştene din industria constructoare de maşini au obţinut, peste prevederile planificate, 1019 tone oţel, 292 tone laminate, 290 televizoare, 191 băi din fontă emailată ş.a. O contribuţie deosebită la obţinerea acestor rezultate au adus Uzina de maşini grele-Bucureşti, uzi­nele „Republica“, „23 August“, „Electronica“, UREMOAS ş.a. • Un utilaj de mare productivitate, denumit granulator, se află în probe tehnologice la Uzina de prelucrare a maselor plastice- Bucureşti. Noul utilaj va permite realizarea de granule de policlo­­rură de vinil într-un volum de 4 500 tone anual. Colectivul uzinei, care de altfel a executat în regie proprie montajul granulatorului, s-a angajat să realizeze, la acesta, încă din prima lună de funcţio­nare, parametrii proiectaţi. • Uzina „Vulcan“ așteaptă, de cîteva luni, comanda din partea beneficiarului — Ministerul Energiei Electrice — pentru un cazan de 420 tone/abur pe oră. Dată fiind complexitatea cazanului, se im­pune o pregătire temeinică în prealabil — documentații, aprovi­zionare cu materiale etc. — mai ales că execuţia acestuia durează circa şase luni. Oare M.E.E. aşteaptă cel de al doisprezecelea ceas pentru a emite comanda respectivă şi a intra in posesia cazanului ? VA INFORMĂM DESPRE: Unele măsuri privind desfacerea combustibilului Anul trecut, cantităţile de lemne şi cărbuni vîndute populaţiei prin depozitele din Capitală , au fost cu 19 la sută mai mari decit în 1968, iar anul acesta creşterea este cu 14 la sută mai mare faţă de reali­zările anului 1969. Pentru o mai bună desfacere a cantităţilor plani­ficate, I.C.L. Combustibilul a luat unele măsuri care au început să se aplice. Astfel, în vederea stabi­lirii cantităților ce urmează să fie asigurate fiecărei gospodării, capul de familie urmează să depună la depozitul de combustibil de care aparţine teritorial o comandă prealabilă pentru anul în curs. Spre a se evita depunerea mai multor comenzi din partea aceleiaşi familii, acestea vor fi clasate la depozite pe străzi şi numere. Co­menzile sunt de şase tipuri (în funcţie de numărul persoanelor şi camerelor de locuit) şi au imprimate taloane de citit­ .500 kg, care vor fi însemnate pe măsura­ livrării com­bustibilului. In funcţie de numărul membrilor de familie şi de spa­ţiul ocupat, depozitul va stabili A\\\\\\\\\\\\W cantitatea şi, de comun acord cu­­ cumpărătorul, termenul la care i se va efectua livrarea. Livrarea co­menzilor va fi eșalonată în funcție (Continuare în pag. a 2-a) ^ • TEATRUL DE COMEDIE a- îg 0 nunță că, din motive tehnice, ^ ^ spectacolul cu piesa Opinia pu- ^ blică de astăzi, ora 20, se înlo- ^ ^ cuiește cu piesa Dispariția lui ^ ^ Galy Gay. Rămîn valabile bile- ^ tele cu seria 16. ^ Buletin meteorologic INSTITUTUL METE­OROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de mi­nus 3 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se men­ţine umedă cu cerul mai­­ mult acoperit. Bur­niţă, iar dimineaţa şi seara ceaţă. Vînt în ge­neral slab. Temperatura în creştere, minima va oscila între minus 1 şi plus 1 grad, iar ma­xima între 3—5 grade. Pentru 13, 16, 17 ia­nuarie . Vremea va fi în general umedă cu ce­rul mai mult acoperit. La început precipitaţiile vor fi sub formă de ploaie şi burniţă, apoi se vor transforma on lapoviţă, obişnuită de activitate la binecunoscutul magazin bucureştean „EVA“ Serviciile P. T. T. R. care funcţionează In clădirea din calea Victoriei nr. 29 La parterul imobilului d­in calea Vic­toriei 21­ (actuala reşedinţă a Direcţiei de poştă a municipiului) au fost puse la dispoziţia publicului următoarele ser­vicii : căsuţele poştale, ghişee pentru primirea trimiterilor prezentate de către instituţii şi întreprinderi (trimiteri serii), avizările (eliberarea trimiterilor avizate prin factori poştali), abonamentele ra­dio şi televiziune. Tot aici funcţionează serviciul de apro­vizionare loz în plic al oficiului PTTR Bucureşti­­, precum şi serviciul de in­formaţii şi reclamaţii. • Vaccinarea antipoliomielitică a copiilor In perioada 14—20 ianuarie se va des­făşura in Capitală acţiunea anuală de vaccinare antipoliomielitica a copiilor in virsta de la 3 la 13 luni. Se­­va administra doza intîia, vaccin tip I, preparat in la­boratoarele institutului „Dr. I. Cantacu­­zino“. Vaccinarea copiilor se va face la domiciliu de către cadrele medico-sani­­tare din reţea. Patinoar pentru public la Dinamo Deiaiaţi tenis al# Administraţia parcului sportiv ne anunţă că pe terenurile de tenis bazei a fost amenajat un patinoar na­­tural, care e pus la dispoziţia publictu­lui, în zilele de miercuri, vineri, sâmbăta şi duminică între orele 17 şi 20. Aflăm totodată că în celelalte zile , ore patinoarul serveşte drept bază de antrenament pentru hocheiştii clubuli Dinamo. • La cooperativa „Automecanica" • Premieră la unita­tea nr. 1 a cooperativei „Automecanica“ de la Băneasa. Zilele acestea a fost dată în folosință noua hală de tinichige­­rie, o construcție mo­dernă cu o capacitate de peste 40 autoturis­me, dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate. Astfel, a fost scos din impas unul din sectoa­rele cele mai solicitate ale cooperativei, în ca­re se acordau termene foarte îndepărtate de execuţie. Printre utila­jele de mare producti­vitate care scurtează substanţial durata de staţionare a autoturis­melor în reparaţie se numără şi presa de în­dreptat caroserii. Pînă acum această operaţie Noi spaţii de producţie date In folosinţă Un variat sortiment de vopsele auto dificilă şi migăloasă se făcea manual. • Tot recent şi-a în­ceput activitatea şi noua hală de reparaţii mecanice a unităţii „Automecanica“ din strada Buzeşti. Datorită aparatelor de reglaj de mare precizie cu care este dotată această nouă hală de produc­ţie, mecanicii unităţii pot executa un număr sporit de operaţii de reglaj şi reparaţii me­canice. • Cooperativa „Auto­mecanica“ a obţinut de la „Policolor“ o varie­tate mare de vopsele, pe bază de răşinoase, necesare la vopsitul autoturismelor. Ele au fost repartizate la uni­tăţile de specialitate împreună cu toate cele­lalte accesorii necesare executării operaţiei res­pective. • Două formaţii artistice ale Casei de cultură din sectorul 3 se află zilele aces­tea în „turneu“ bucureştean. Astfel, azi, ora 18.30, formaţia vocal-instrumentală va prezenta un concert de muzică uşoa­ră pe scena Casei de cultură a sectorului 4 (str. Mir­cea Vodă nr. 5), iar mîine, ora 18.30, colectivul de teatru va juca piesa „Lada" de Ion Sava, la Casa de cultură a sectorului 8 (bd. Bucureştii Noi nr. 68). o Intilnire cu cititorii Continuînd seria manifestărilor me­niţi» să contribuie la popularizarea apa­riţiilor editoriale recente, Centrul de librării Bucureşti organizează astăzi, la ora 19, în incinta librăriei „Mr. Em­i­­nescu“, din bd. Republicii nr. 5, o in­­tilnire a iubitorilor literaturii cu pro­zatorul Constantin Gheorghiu, semna­tarul volumului de nuvele „Pămînt şi păianjeni“. El va fi prezentat de către scriitorul şi caricaturistul Neagu Bă­­dulescu. In fotografie : Imaginea actuală a noului corp de clădire a Spitalului de urgenţă al municipiului Bucureşti. Capacitatea spitalului va creşte — după intrarea in folo­sinţă a acestei clădiri — cu circa 50 la sută, creîndu-se în acelaşi timp condiţii optime de funcţionare pentru toate serviciile specifice unei asemenea unități de asis­tență medicală. IN DEZVOLTAREA Şl DIVERSIFICAREA PRESTĂRILOR DE SERVICII Şl A PRODUCŢIEI DE MICĂ SERIE IN INDUSTRIA LOCALĂ Vom asista la un­­ reviriment de concepţie. Intr-o recentă discuţie cu tovarăşii din conducerea Direcţiei generale da industrie locală, am încercat să gă­sim răspunsuri la cîteva întrebări le­gate de posibilităţile de dezvoltare şi diversificare a prestărilor de servicii către populaţie şi a producţiei desti­nate fondului pieţei. De la bun început, se remarcă faptul că volumul de prestări de servicii şi de produse des­tinate comercializării se află într-o con­tinuă ascendenţă. Anul trecut, pe an­samblul industriei locale, sarcinile de plan la principalii indicatori au fost îndeplinite. Cu toate aceste bune rezultate, în­treprinderile de industrie locală au în­registrat deficienţe, atit la unele presta­ţii de bază, cit şi la producţia artico­lelor de uz gospodăresc — lipsuri care, la vremea lor, au fost semnalate şi in coloanele presei. — Se vor repeta asemenea tare şi in viitor ? — Sîntem convinşi că In acest an avem create condiţii pentru a depăşi anumite situaţii critice din anii prece­denţi — declară directorul general al Direcţiei de Industrie locală, ing. GH. MALIN. Sunt posibilităţi pentru un reviriment de concepţie în activitatea noastră ; în acest context, ne-am pro­pus măsuri mai bine gîndite pentru rea­lizarea integrală a sarcinilor de plan care, pe ansamblu, sunt simţitor sporite. Unităţile industriei locale vor trebui să producă, faţă de 1969, cu aproape 10 la sută mai multă mobilă, cam cu tot atât mai multe alte produse din lemn etc. De asemenea, se prevede ca în 1970 pres­tările de servicii către populaţie să în­registreze o creştere substanţială: 70 mi­lioane lei, faţă de 59 milioane lei rea­lizate în anul trecut. Ne orientăm ac-Petre Dinescu (continuar* In pag. a 3-a) Confruntări muzicale Muzeul muzicii româneşti VIOREL COSMA1 noastră şi universală. Dacă vom adăuga că după cel de al doilea război mon­dial s-au pus bazele unor preţioase muzee de instituţii (Opera română’ din Bucureşti, Conservatoarele din Cluj şi Bucureşti, Teatrul de operetă) şi case memoriale (G. Enescu, Gh. Dima, Ia­­cob Mureşianu, C. C. Nottara, Ciprian Porumbescu etc.), vom avea imaginea unei veritabile mişcări muzeistice mu­zicale naţionale. Experienţa acumulată în ultimii ani într-un domeniu aproape inexistent în trecut, dar mai ales imensul fond ar­tistic documentar descoperit şi adunat pînă în prezent, ne îndreptăţesc să con­chidem că avem toate condiţiile nece­sare fondării mult aşteptatului „Mu­zeu al muzicii româneşti". La el au visat în secolul trecut Teodor Burada şi Titus Cerne, după cum în epoca noastră G. Breazul şi C. Brăiloiu au militat ho­­tărît pentru acest ideal. Trebuie să-i fim recunoscători lui George Franga care a materializat o bună parte din materialele documentare muzicale în cadrul „Muzeului Teatrului Naţional“ din Bucureşti. Corespund însă aceste me­rituoase strădanii necesităţilor ştiinţifice actuale ? Nu se risipesc oare valori excepţionale ale fondului spiritual al poporului nostru prin cîteva iniţiative sporadice, izolate, ale unor pasionaţi muzeografi, deseori prea puţin încu­rajaţi intr-o muncă dificilă, anonimă ! Acum zece ani am întreprins o in­vestigaţie cu rezultate surprinzătoare , prin lăzile uitate ale unor lăutari din (Continuare in pag. a 2-a) Puţini ştiu, desigur, că România este socotită de muzeografii de peste hotare printre primele cinci ţări din Europa in privinţa bogăţiei şi valorii materia­lului arheologic muzical. Descoperirile din ultimele decenii au dat la iveală izvoare iconografice din sec. VI î.e.n. — sec. XIII e.n. de mare interes ştiin­ţific, parţial folosite în muzicologia ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • Cea de a 24-a ediţie a „Trofeului Garinci“, competiţie tradiţională de ci­­clocros care se desfăşoară anual la Milano, a revenit belgianului Eric de Vlaeminck (campion mondial profe­sionist), învingătorul a parcurs 24 km în 57,15. • Campionul mondial de box la ca­tegoria pană, franco-australianul Johny Famechon, își va pune în joc centura în cursul lunii mai la Londra. Forul international urmează să-i aleagă ad­versarul dintre Jose Legra (Spania) şi Vicente Saldivar (Mexic), acesta din urmă fost campion mondial. • Directorul confederaţiei braziliene de sport, Antonio dos Passos, a decla­rat că echipa de fotbal a Braziliei va pleca la Ciudad de Mexico la 12 apri­lie. înaintea plecării fotbaliştii brazi­lieni vor susţine două meciuri cu e­­chipele Argentinei şi Uruguayului. . ( i . Medalion literar Mîine, la ora 19, la Casa oamenilor de ştiinţă, din piaţa Cosmonauţilor nr. 9, are loc medalionul literar „Mariana Dumitrescu“. Despre creaţia regretatei poete va vorbi prof. univ. dr. docent Şerban Cioculescu, membru corespon­dent al Academiei. Recită circa 20 de actori ai teatrelor bucureștene, între care : George Calboreanu, Irina Iîăchi­­teaipi—Sîrianu, Dinu Ianculescu, Ludo­vic Antal etc. • Dr. Alexandru Bazacopol, medic primar, directorul Centrului­ de pneumo­­ftiziologie al municipiului Bucureşti, a fost ales, recent membru corespondent al Societăţii franceze de tuberculoză. La 24 de ani­­ tot „copilul mamei O femeie urcă scările redacţiei. Pa­şii aceştia şovăielnici, amărăciunea de pe chipul brăzdat nu numai de scur­gerea anilor, toate acestea le-am mai intîlnit. Cind ? Unde ? De pe ecranul memoriei irupe imaginea aceleiaşi fe­mei, întîlnită, în urmă cu trei sau pa­tru ani, în sediul comitetului sindica­tului uzinelor „23 August“, încerca să-i convingă pe interlocutori că „Mihăiță" al ei nu e un copil rău. Că a avut doar o rătăcire de moment, din vina anturajului. Ea abia atunci aflase că de cîteva săptămîni n-a mai dat pe la serviciu. „Vă închipuiţi durerea mea de mamă. De la 31 de ani am rămas vă­duvă. Puteam să-mi refac viaţa, dar m-am gîndit la copii. N-am vrut să-l fac să sufere. N-am crescut cum ara putut. Mihăiţă e cel mai mare dintre cei trei. Cînd a absolvit şcoala profe­sională, nu vă pot spune cit m-am bucurat. Acum sînt disperată... Vă rog interveniți să fie reprimit In serviciu, îmi pun chezaş cuvîntul meu de mamă, că nu veţi mai avea neplăceri cu el..." După cum am aflat cu ocazia recen­telor investigații, pe „Mihăiţă" — mai exact, pe Mihai Dănescu — cuvîntul mamei nu l-a prea impresionat. A în­ceput din nou să lipsească de la lu­cru. Apoi, a plecat şi de la „Metalur­gica“, unde se angajase tot datorită insistenţelor mamei. În încercarea de a-şi opri fiul de pe drumul periculos pe care pornise, mama a peregrinat pe unele şantiere din alte oraşe printre care şi Topliţa, cerînd de fiecare dată angajarea acestuia. De muncitori buni este nevoie oriunde, astfel că Mihai a găsit lesne uși deschise. Dar... după scurtă vreme, iată-l din nou în Bucu­rești, bătînd bulevardele în compania unor elemente dubioase, multe dintre ele cu „stagiu“ în penitenciare. — Tocmai de aceea am venit la dum­neavoastră — ne spune mama. Mi-e tea­mă să nu se apuce de­­lucruri necurate. Mie şi celorlalţi copii ne-a sustras din casă tot ce l-a căzut la indemnnă : îmbrăcăminte şi încălţăminte, un ceas şi cite altele. Le-a vindut sau le-a lă­sat amanet, înainte de a se duce la Toplița, a trebuit să mă împrumut de loan Poenaru (Continuare In pag. a 3-a) a mai eficientă a sălilor de sport După încheierea sezonului com­­petiţional, sportivii şi-au mutat se­diul pregătirilor de pe stadioane în săli. Pentru a vedea cum decurg an­trenamentele, ne-am deplasat în cî­teva săli de sport bucureştene („Con­structorul“, „Floreasca II“ şi „Pro­gresul“). .. .Sala „Constructorul’’ (8 ianua­rie a.c.). La comanda antrenorului C. Chiriţă, pe una din laturile tere­nului de volei se aliniază 10 fete. Sunt junioarele primei formaţii a Şcolii sportive nr. 1, care activează în divizia şcolară. Cu toate că în acea perioadă erau în vacanţă, ini­moasele eleve ale profesorului C. Chiriţă au ţinut să răspundă „pre­zent“ la convocarea antrenorului lor, pentru a susţine o întîlnire amicală cu echipa „Constructorul“ din care- Gh. Cioranu (Continuare in pag. a 3-a)

Next