Informatia Bucureştiului, martie 1970 (Anul 18, nr. 5140-5165)

1970-03-26 / nr. 5161

K\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\mm I PE PLATOURILE studioului Animafilm, regizoarea Liana Petruţiu-Ghigorţ a Început filmările cu noua producţie „Domnul Goe“. Filmul — din cartoane decupate — animat de Pieretta Berceanu şi avlnd ca operator pe Sandu Ştefan va fi prezentat In acest an, In cadrul festivalului de la Mamaia. Istoria relaţiilor de colaborare in­tre arte este unul dintre subiectele preferate ale celor care caută să cu­cerească noi adepţi pentru una dintre arte. O demonstrează concertul sim­fonic al Filarmonicii de marţi seara, concert care ar fi trebuit să aibă ca finalitate atragerea unui public cât mai larg, convingerea lui in favoarea muzicii. Spunem „ar fi trebuit“, căci, spre regretul nostru — şi nu numai al nostru — eforturilor încununate de succes, în interpretarea programului, publicul le-a răspuns cu o partici­pare foarte redusă. Este adevărat, cei prezenţi formau un auditoriu re­ceptiv, dar dorinţa organizatorilor, care solicitaseră orchestrei un Con­cert în plus, faţă de producţia săp­­tămînală, viza un mai larg ecou. Reproşurile noastre nu se pot în­drepta decît în această direcţie, în ce priveşte realizarea oferită de Filar­monică, aprecierile pentru o certă calitate sunt pe deplin justificate. Paul Popescu, dirijor destul de puţin prezent în ultima vreme în concertele simfonice bucureştene, a demonstrat o formă interpretativă captivantă. Poate prea tumultuos în solicitarea unor nuanţe masive exce­sive, Paul Popescu convinge prin forţa temperamentului său, prin li­bertatea cu care clădeşte marile ar­cuiri ale frazelor. Programul, de e­­videntă spectaculozitate, reunea nu­me celebre — Janacek, Kodály, Wag­ner, Liszt. Recepţionind tensiunea dirijorului, orchestra a răspuns cu o promptitudine care semăna uneori cu virtuozitatea solistică. Şi, de ce să nu recunoaştem, pînă la sfirşit chiar masivitatea nuanţelor a avut un farmec aparte, de un autentic spirit romantic. Am admirat-o de a­­semenea, în Wesendonck-Lieder de Wagner, pe Marina Krilovici, care uneori îşi îngăduie să părăsească scena operei, pentru podiumul de concert, păstrând însă intactă capa­citatea de emoţionare în interpreta­re. Vocea ca, cu însuşiri atît de ex­cepţionale, datorită unei culturi mu­zicale bine conduse, poate impre­siona in aceeaşi măsură şi publicul de concert. Cîntul are sensibilitatea şi puritatea cerute de stilul liedului, dar şi o forţă de comunicare re­marcabilă. Grigore Constantinescu Urmare din pag­i parte / nu știu de ce se balansa / Lingă mine gliliau pietrele obosite“. Este aici o mare tehnică a paradoxului cultivat cu mijloacele specifica acestei poezii ce violentează logica, mai greu accesibilă, dar de o valoare Incontestabilă. In Talion există o casă neîntreruptă (cum spune Novalis : „aproape că aş vrea ca haosul să transpară în orice poezie), există sertare pline cu ceaţă şi cutii de scrisori saturate de frunze sugerlnd o Un enigmatic corespondenţă ireală a poetului cu na­tura care trimite mesaje, şi ele secrete, descifrate numai de un ochi sagace. Ca In Apollinaire, unde maşina de­venea uneori magică şi, potrivit pă­rerii lui Hugo Friedrich, i se atribuia şi o consacrare religioasă, într-un a­­vertisment al ciclului „Camera cu cea­ţă“ Gellu Naum scrie , într-un cîmp bătut din plin de tăcerea Soarelui prin­tre tauri neliniştiţi o maşină fată. To­tul este stupefiant ca şi in Sora mare , unde ultimul sin al unei femei II în­­vălue pe poet în materia-i virginitate. Dar nu lipseşte o ironie abia disimu­lată, cum este cea din Ciclu unde bu­nicul ciuban străbătea spaţiul carpato­­balcanic dus şi întors în fiecare toam­nă şi primăvară şi oile făceau bere. Dar imaginii caricaturale i se adaugă deodată un vers care te îngheaţă şi asta mi se pare că este arta lui Gellu Naum : bunicul a lăsat să-i crească nişte mustăţi lungi­­ şi s-a apucat să mine o turmă de pietre „care transfor­mă transhumanţa în ceva monumen­tal, etern prin rigiditatea acelei turme care a murit ca şi păstorul devenind o risipire de pietre. Interesant mi se pare aici raportul dinamic-static din­tre versuri, surpriza iscată dintr-un neprevăzut plin de umor. In altă poe­zie un bătrln trosneşte In somn, ceea ce mi se pare homeric, în Cîteodată se iveşte o mare panică de toamnă vestită de un cocoş in rochie lungă. In Sora soarelui simbolurile alhimice ale roţii, logodnicei şi oului convertit în cartof transpar evident , şi totul era bine ca Intr-un cartof ! Oasele au In acelaşi poem voci senine ; alt­unde, focul bunic bu­gule, un hrean este destinat foamei albe a pereţilor. Un cal creşte In grădină ca un pom şi poetul aude galopul său lăuntric. Geamanţi cu nuia de alun, fraţi u­­mezi populează aceste versuri şi tre­buie să­ te glndeşti la Bosch şi la Breugel­elnd îl citeşti pe Gellu Naum. In Dublul somnul este sugerat de un melc încremenit şi Încă o dată tehnica îngheţării imaginii amarnice s­e vădeş­te la poet. Ca intr-un tablou antropo­­morfic, un mare vinător cu fruntea in apă plndeşte cu toporul nunta de fier a peştilor, ceea ce dă o dimensiu­ne colosală versurilor. In De cite ori un timplar bate cuie În apă, iar în poemul următor cerul de august se umple de tauri şi un vultur carte­zian, piroman dă tricoale după ce a trimis un avertisment telefonic. Totul e atît de teribil alei îneît afară noap­tea ruginește clinii. Și exemplele pot continua : cuvintele sună ca niște chei căzute, un personaj se rezeamă cu ochii de peisaj, apar In „Anotimp" șapte bătrtni cu șapte linguri rupte, iar în alt loc, Platon calul meu obscur fanatizează gramatica, în pagina de vizavi ciocănitoarele limpezesc pru­nii și se poate Înfrunzi în tăcerea u­­nor bătrîni. In ciclul Heraclit dealuri sonore, uriaşe ca nişte piramide ră­sună Interior de piane abia înfrunzite. Desigur este un limbaj pur al exilului cuvîntului, cum spunea cineva, o recon­stituire a unei naturi insolite făcute din fragmente, care a şi fost teoreti­zată de surrealişti şi vor fi cititori care nu vor gusta aceste Instantanee. Intr-un fluviu frenetic prietenii poe­tului Înoată adormiţi şi asta mi se pare din nou un vers de reţinut. In ţipătul cocoşilor de noapte se ridică adevărate creste, un ţipăt arde şi pe urechile care Împietresc se aşază fluturi, o delicateţe imensă contras­tează aici cu ceva dur, mineral, şi efectul este de nepreţuit. In alt aver­tisment există o crispată violenţă a podurilor, o unghie e ca un bubuit de tunet, mlinile unei flinte sunt ade­vărate fulare. In Lima în ureche nişte femei sunt mai frumoase decit casca­dele (minune !) Iată şi alt vers : ţi­pătul tău se deschide ca o fereastră, altundeva vinele sunt pieptănate cu un stilet şi un plan este Inundat de şerpi care au tăcutul obicei de a muri Înaintea amurgului, nişte rochii muşcă cu o foame grea din femei, trecătorii sunt doi ca nişte pahare de apă. In Pasărea violetă (observaţi simbolistica) Intr-un agitat vulcan dorm meduze în mîinile celor mai frumoase femei, moar­tea are o cutie cu muzică, şi dormind atit am pierdut obiceiul Imo­bilităţii (vers mare) ! In alt poem părul femeii iubite sună pentru că vi­sează, Iar In coclul Vasco de Gama fecioarele se freacă de robinete, oa­menii Îşi deschid vinele ca să scoată de acolo cadouri utile, femeile vegetale adie. Unde barocul exultă feeric este în acest vers uluitor : „fiecare lampă are un nerv / fiecare nerv are o coli­vie“, volumul Athanor se citește cu mari mncintări. Seară Lucian Blaga Muzeul „C. I. şi C. C. Nottara", din bd. Dacia nr. 51, anunţă pen­tru mîine, la ora 18, o seară con­sacrată lui Lucian Blaga, în ca­drul căreia criticul Dumitru Micu va vorbi despre Metafora în poe­zia lui Blaga, iar actorii Ileana Dunăreanu, Dana Comnea, Dan Nuţu şi poeta Vera Lungu vor prezenta un program de recitări. I­n ansamblul diversităţii, maniere­lor şi stilurilor ce se succed în galeriile de artă bucureştene, „ar­ta modernă“, fără a fi dominantă, este prezentă cel mai des sub forma con­structivismului, suprarealismului şi ab­stracţionismului liric. S-ar pu­tea afir­ma că acei artişti ce intenţionează să fug în pas cu moda rămîn totuşi in ur­mă, faţă de curentele noi care au apărut după pop-art, bunăoară, ca „Roxy“ lan­sat de E. Kienholz şi ca multe altele, dacă un anume bun simţ şi sentimentul pentru frumos al poporului nostru nu i-ar reţine pe artişti de la aventuri gra­tuite. Cu toate acestea cind vedem ex­poziţia unui artist tînăr, ai căror pro­fesori sunt îndeobşte partizanii unei pic­turi figurative bazate pe interpretarea realităţii, ne întrebăm firesc de ce a ales un curent sau altul „modernist“ şi piă la urmă, ce înţelege prin a fi mo­dern ? E­xpoziţiile de la Kalinderu, unde de obicei expun artiştii tineri, trei pieton: Dan Cioca, Dan Petrescu- Mogoş şi Liviu Stoicoviciu, indiscutabil talentaţi, ne­ justifică o asemenea în­trebare, etalînd trei maniere ,,moderne“ la prima lor manifestare ce vizează pentru o lungă şi frumoasă carieră, originalitatea. Dan Cioca are o fantezie ordonată şi o îndrăzneală grafic-picturală, chib­zuite unitar în două cicluri: „Cercuri şi relaţii“ şi „Diviziuni între ’’cald şi rece“ ale căror tablouri, prin execuţia tehnică pe care artistul o stăpîneşte ma­gistral, s-ar putea înmulţi în pro­gresie geometrică, fără să comunice ceva în plus decît anunţă sentenţios titlurile ciclurilor sale. Arta modernă pare insă să-şi justifice ceva mai mult necesitatea decît a avea doar o funcţie decorativă. Exemplul marilor noştri ar­tişti : Luchian, Paciurea, Brâncuşi Ţu­­culescu demonstrează că forma este purtătoarea ideilor, că originalitatea este un mod personal de interpreta­re şi de comunicare, că opera este re­­cultanta personalităţii şi a forţei gîn­­dirii artistice. Dan Petrescu-Mogoş pare mai inte­riorizat, avînd intenţia penetraţiei pro- funzimilor unor stări aparţinînd dome­­niului inconştientului. Deşi spectaculos, ntroducînd „misterul“ prin îmbinarea î­n maniera suprarealiştilor, a unor for­­ne şi obiecte (ou, coloană în stil grec tc.) fără o legătură posibilă decît una egică şi subiectivă a pictorului, este mai puţin expresiv ca factură plastică şi compoziţională, decit Cioca. La Kalinderu, expune şi Liviu Stoi­­coviciu, lucrări ap-art, în spiritul atît e cunoscut al lui Vasarely şi al ur­­iaşilor săi, menţinindu-se la un stadiu de experienţă, cel mult căutînd o­alm­ între original si forme vechi © Dan Cioca © Dan Petrescu-Mogoş ® Liviu Stoicoviciu • George Paul Mi­hail ® Victor Popa biază in acurateţea geometrică şi cla­ritatea culorilor, a tablourilor optice şi a vibraţiei pensulaţiei mai obişnuite picturii tradiţionale. A­depţii artei moderne contemporane au dificultatea, dacă vor să fie „moderni“, să nu repete ceea ce au descoperit alţii, să realizeze o imagine nu numai originală ca formă, dar per­sonală ca mod de a vedea lumea, uni­versul sau propriul cosmos spiritual. Din acest punct de vedere, la galeria din calea Victoriei, George-Paul Mihail investighează prin procedee figurative existenţa şi destinul omului. Tablourile sale înfăţişează nuduri, ca în frescele lui Michelangelo din Capela Sixtină. In „Aqvarium“ oamenii plutesc învîr­­tindu-se în cercul propriei lor conştiin­ţe, în „Răspunsul“, „Persistenţa“, „Sub­stituirea“, George Paul Mihail caută sensuri, explicaţii acţiunilor umane. Os­cilează însă între concret şi simbol, între semnificaţia literaturizată şi ab­stracţiune,­ între expresionism şi scrip­­tografie, intre El Greco şi Arschile Gorki. Folosind nudul omenesc ca un modul plastic şi ca simbol, el embrio­­nează şi încearcă să găsească o cale de rezolvare a problemelor pe care şi le propune. Este preocupat şi de cu­loare, încercind să o organizeze după reguli ritmice. Poate e necesară ceva mai multă claritate, pentru a deveni un ansamblu constructiv, menţinîn­­du-se în domeniul sensibilităţii, al­ me­lodiei şi dramaticului. L­a galeria din bd. Magheru, Victor Popa, în sculptură, demonstrează o altă latură a diversităţii creaţiei artistice actuale, aceea a alegoriei is­torice, prin mijloace descriptive, anec­dotice şi ilustrative. Intenţia este lău­dabilă, reconstituind figurile lui Dece­­bal, Traian, ale călăreţului dac, Za­­molxe, ca şi ale lui Eminescu, Vero­nica Micle ş.a. A demola este facil, pen­tru a fi original înseamnă să opui şi să ridici ceva nou, interesant şi necesar. A rămine la formele vechi înseamnă a te situa doar în spaţiu fără să creezi un nou spaţiu spiritual. Limbajul sculptu­ral al lui Papa aminteşte de sculptura m­onumental-eroică făcută în anii de după primul război mondial, modelînd la suprafaţă poze teatral-dramatice, insu­ficient convingătoare în mesajul pe care şi-l propune. MIRCEA DEAC Lucrarea intitula­tă „Pămînt, Aer, Apă, Foc" — din expoziţia de pic­tură a lui Liviu Stoicoviciu Invitaţi la casa de cultură DUBLU RECITAL. Deseori, cei care îşi petrec serile la casa de cultură au pri­­ejul să se întîlnească cu artişti profe­­sionişti. In acest context s-a înscris şi dublul recital al violoncelistului Octa­­vian Morea şi al violonistului Ion Cor­­leanu, de pe scena Casei de cultură a lectorului 1. Abordînd un program com­plex, axat pe muzică preclasică şi ro­mantică, violoncelistul Oct. Morea ne-a dezvăluit în interpretarea sa o mare bogăţie de culori şi nuanţe, susţinută de un ton catifelat, dar şi robust, tot­odată („Arioso“ de J. S. Bach şi „Lebă­da“ de Saint Saëns). Piesa de rezistenţă a recitalului său a constituit-o Sonata nr. 5 de A. Vivaldi. Prospeţimea şi va­rietatea melodică a lucrării au fost puse în evidenţă de solist. Protagonistul celei de a doua părţi a programului, violo­nistul Ion Corneanu, a demonstrat o reală ţinută instrumentală într-un pro­gram pretenţios alcătuit. Posesor al unei virtuozităţi tehnice de înalt nivel, so­listul a subliniat adecvat melodica gene­roasă a piesei „Rondo capricioso“ de Saint Saëns, în timp ce echilibrul şi sobrietatea stilului preclasic („Chacco­­na“ de G. R. Vitali) a suferit de pe ur­ma unor asperităţi de tuşeu. Fără în­doială, asemenea manifestări suscită Interesul iubitorilor muzicii şi de aceea nu ne putem explica slaba participare a publicului. Poate nici gazdele n-au RTENGU făcut totul pentru informarea şi atrage­rea lui. G. R. MATINEU LITERAR. Casa de cultură „Petőfi Sándor” ne-a prile­juit o întîlnire cu scriitori din ora­şul Sfîntu Gheorghe pe care Dali Sándor, redactorul şef al ziarului „Megyei Tükör“, i-a prezentat bucu­­reştenilor. Astfel, înainte de a-şi re­cita sersurile, Farkas Arpad a îm­părtăşit impresii despre călătoria sa în Austria ; un fragment din drama istorică „Bátory Zsigmond” a citit autorul ei, Veres Dániel, iar Tompa Ernő a înveselit atmosfera cu „Prin­­sul lui Berei“ căci, în pofida titlului, era vorba de o schiţă umoristică. Se mai cuvine consemnat şi succesul de care s-au bucurat versurile poeţilor Czego Zoltán şi Magyari Lajos. I. s. O SEARA LA „ ARTIS-CLUB“. Pentru astăzi, la ora 18, „Artis­clubul“ Casei de cultură din sectorul 8 îşi invită oaspeţii la o seară de divertisment. Programul se anunţă deosebit de bogat şi atractiv : avan­premieră umoristică (selecţiuni din viitoarele spectacole de estradă ale artiştilor amatori), o paradă a modei de primăvară şi una a soliştilor de muzică uşoară, epigrame la comandă (să nu uităm că la această casă de cultură există şi un club al umoriştilor) şi, bineînţeles, dans. ____ A APĂRUT: REGULAMENTUL LICEELOR DE CULTURĂ GENERALĂ A apărut Regulamentul lceelor de cultură generală, elaborat, de Ministe­rul Invăţămîntului, care se aplică (în­­cepînd cu acest an şcolar), pînă la sfîrşitul anului şcolar 1970/1971. Regu­lamentul cuprinde o seamă de preci­zări In ce priveşte organizarea învăţă­­mîntului liceal de cultură generală, structura anului de învăţămînt, activi­tatea la clasă şi în afară de şcoală, orientarea profesională a elevilor, con­cursul de admitere şi examenul de bacalaureat. Cîteva capitole din Regu­lament tratează despre relaţia elev­­şcoală, înscrierea elevilor, transfer, re­compense, sancţiuni etc. Problemele învăţămîntului liceal se­ral şi fără frecvenţă, ca şi cele pri­vind liceele de artă, cu program de educaţie fizică şi cele cu regim pre­­ventorial şi sanatorial, ocupă, de aseme­nea, un loc important în Regulament. Maladia for­miliar­isticii nu poate fi eradicată­ altor activităţi. Am vrut să ne ex­plicăm necesitatea situaţiei cerute, intrucit ea nu este obligatorie in alte sectoare. Ni s-a spus că ea slujeşte umil studiu informaţional în legătură cu consultaţiile la domiciliu. Dar ce eficienţă poate avea studiul in con­diţiile In care din totalul datelor sunt exceptate circumscripţiile fără... telefon ? Şi apoi, dacă prelucrarea şi interpretarea datelor se poate face pe baza situaţiei trimise lunar, de ce se mai pretinde şi o evidenţă zil­nică ? Referindu-ne tot la circumscripţii, trebuie să amintim sporirea — de la 4 la 16 pagini — a raportului sta­tistic lunar, şi să menţionăm că si­tuaţiile de sfirşit de lună, solicitate în jurul aceleiaşi date, diminuează mult, pentru citeva zile, timpul pe care medicul 11 acordă efectiv bol­navilor. L­as COi nivelul policlinicilor aflăm, de asemenea, lucrări care, prin In­consistenţa datelor furnizate, îşi anulează orice justificare. Astfel, situaţia incapacităţii temporare de muncă se realizează In modul cel mai clar, pe temeiul datelor furnizate de întreprinderi şi instituţii, unde există evidenţa certificatelor medicale plătite. Totuşi, policlinica completează, într-un formular, şi rubrica zilelor de conce­diu medical acordat de medicii proprii. Cum însă, aici, multe concedii se dau în prelungire, pe certificatele eliberate de circumscripţii, se procedează, cu multă cheltuială de timp, la autentice reconstituiri, la complicata Investigaţii în registrele de consultaţii, fişa medi­cale etc., fără a avea măcar garanţie oglindirii realităţii. Hirtii care macină timpul medicului am Intîlnit şi la nivelul unor spitale. Revenim tot la „Brîncovenesc*. După cum se ştie, In Incinta acestuia func­ţionează şi clinicile Institutului de bal­­neo-fizioterapie, unde orice Internare se face după analizarea fiecărui cazi de către o comisie de specialişti. Bu întocmesc biletul de internare, o foaie de consultaţie, precum şi alta docu­mente de evidenţă necesare atât pentru urmărirea evoluţiei stării sănătăţii pa­cientului, cit şi pentru cercetarea ştiin­ţifică. Dar, pentru ca bolnavul să ajungă în salon, trebuie să mai treacă şi pe la biroul de internări al spitalu­lui, unde se alcătuiește alt rând de do­cumente. Nu erau oare suficiente pri­mele ? Ar fi deosebit de instructivă o vizită a organizatorilor serviciului de Internări de la spitalul „Brâncovenesc“, la spitalul „Colentina“, unde problema Internărilor pentru clinicile Institutului de medicină internă este rezolvată mult mai simplu, în folosul bolnavilor, dar şi al salariaţilor de la biroul de Internări. C­ele cîteva exemple nu epui­zează aspectele variate ale problemei în discuţie. Iată, de altfel, unele propuneri reţinu­te din discuţiile avute cu diferiţi medici şi cadre medii sanitare.­­ Experienţa „Carnetul de sănă­tate la purtător“, care s-a dovedit a fi o formă de evidenţă simplifi­cată şi de mare eficacitate, să fie generalizată. Cu o menţiune : fişele şi fişierele actuale să fie desfiin­ţate. Prin generalizarea carnetului de sănătate la purtător, s-ar ima­tura și diferitele forme (și formule) ale altor carnete de dispensarizare care, editate de diferite instituții medicale, circulă paralel.­­ Unificarea formularisticii medi­cale (bilete de trimitere, de inter­nare, buletine de analiză, foi de observaţii sau consultaţie, fişe de tratament etc.) pentru toate unită­ţile medicale. Reglementarea tipăririi acestora — după modele unice —, de către Ministerul Sănătăţii.­­ Reducerea numărului de circu­lare, instrucţiuni, completări şi mo­dificări la diferite ordine anteri­oare emise de către direcţiile Mi­nisterului Sănătăţii. Medicul, din oricare verigă a re­ţelei sanitare — dispensar, policlini­că sau spital — trebuie să aibă asi­gurate toate condiţiile pentru a se dedica, în permanenţă, cu întreaga sa capacitate profesională, activităţii de ocrotire a sănătăţii, tiind scutit cît mai mult cu putinţă de lucrări de birou inutile. Dar, după cum am putut vedea, un anumit balast mai există. înlăturarea lui depinde, in primul rând, de modul cum privesc problema şi o rezolvă forurile medi­cale superioare — Direcţia sanitară a municipiului și Ministerul Sănătății. • „DIN TRADIŢIILE GlNDIRII AXIO­ LOGICE ROMÂNEŞTI“. Pentru prima dată în literatura noastră de speciali­tate apare — sub egida Editurii ştiin­ţifice — o antologie grupînd cele mai reprezentative texte axiologice ale unor gînditori români de prestigiu. Studiul introductiv semnat de Ion Pascadi (ca şi succintele prezentări ale autorilor antologaţi de el) ajută pe ci­titor să-şi fixeze atît contribuţia indi­viduală a celor în cauză, cît şi locul pe care aceasta îl are în contextul european. Dintre titlurile incluse în volum menţionăm cele aparţinînd lui A. D. Xenopol (Noţiunea valorii în is­torie), Vasile Pârvan (Ideile funda­mentale ale culturii sociale contempo­rane), Petre Andrei (Logica valorilor ; Materia valorilor sociale), Eugen Lovi­­nescu (Legile formaţiei civilizaţiei ro­mâne : Mutaţia valorilor estetice), Mir­cea Florian (Disciplinele filosofice), Lucian Blaga (Legea valorilor maxima; Metafizica valorilor), Tudor Vianu (Va­lori şi bunuri ; Originea şi valabilita­tea valorilor), Mihai Raica (Dialectica datului şi a construitului ; Succes şi valoare). • „DICTIONAR DE TERMINOLOGIE LITERARA“. Elaborat de un colectiv coordonat de prof. univ. Emil Boldan, dicţionarul cuprinde termenii speciali sau cei folosiţi cu sensuri speciale în toate domeniile ştiinţei literaturii. In afara definiţiei şi a etimologiei cuvîn­­tului-titlu, se dă un scurt istoric al noţiunii, cu raportări istorico-literare la epoca în care a apărut. O parte din­tre articole au, în final, scurte biblio­grafii de referinţă, pentru cei ce vor să aprofundeze înţelegerea lor. • „VISUL ŞI STRUCTURILE SUB­CONŞTIENTULUI“. Cunoscutul om de culturâ şi scriitor Ion Biberi, care este în acelaşi timp şi medic, semnează o contribuţie teoretică privind raportu­rile dintre viaţa conştientă a omului şi prelungirile ei abisale. Ţinînd seama de cîştigurile pe plan mondial ale psi­hologiei şi psihiatriei, autorul propune în acelaşi timp practicii curente­­ de cercetare instructiv-educativă şi medi­cală — numeroase date privind con­servarea integrităţii psihice a omului modern, atît de multiplu solicitat. • „PSIHOLOGIA ANIMALA“. Un alt scriitor care-şi... trădează (mai bine zis, îşi dublează) vocaţia literară este acad. Mihai Beniuc, doctor în psihologie. Apreciat şi pe plan internaţional prin minuţioasele sale investigaţii asupra psihologiei necuvîntătoarelor, cunoscutul poet publică o sinteză teoretică capti­vantă prin ea însăşi : „Psihologia ani­mală“. Principalele elemente ale t­ra­­tării privesc comportamentul, învăţarea şi motivaţia, limbajul şi gîndirea, rela­ţiile sociale în lumea din care omul s-a desprins în urmă cu atîtea mili­oane de ani, lume care, la rîndul ei, şi pe alte coordonate, a evoluat sim­ţitor... • „IN JURUL LUMII“. După mono­grafia „Suedia“ de Doru Iancu, Edi­tura enciclopedică română a publicat, alte două studii cu caracter geografic. Cel dintîi, semnat de N. Ceachir şi P. Gălăţeanu este dedicat R.S.F. Iugosla­via. După definirea cadrului geografic şi social în care trăiesc şi se dezvoltă popoarele ţării vecine, autorii se opresc asupra organizării politice şi de stat, locului pe care îl ocupă Iugoslavia în lumea contemporană, dezvoltării vieţii cultural-ştiinţifice, precum şi a relaţii­lor cu ţara noastră. Monografia „Ke­nya“, de B. Zotta şi C. Nedelcu, pre­zintă o colectivitate umană a cărei cunoaştere este la fel de pasionantă şi utilă. Evoluţia „Ţării de la Ecuator“, de la trib la republică, prefacerile ce se conturează, pe aceste meleaguri aproape fabuloase, după cîştigarea in­dependenţei de stat, sunt elementele esenţiale ale interesului de lectură. Aceeaşi editură — de data aceasta în colecţia „Orizonturi“ — publică micro­­studiul istoric „Matei Basarab şi Va­­sile Lupu“ de Gr. Popescu şi P. Gri­­goriu. Semnatarii încearcă să închege o privire de ansamblu asupra unei în­tregi epoci din istoria Ţărilor Române, epocă in care dezvoltarea culturii s-a concretizat în monumente arhitectonice și ale artei scrisului ce impresionează și astăzi. I. Br. Lucrări ample in zona de agrement de pe rîul Colentina cere umplerea lacului, operaţie care se va termina intre 10—15 iulie. O dată cu aceasta, se va inaugura şi activitatea de agrement. • Va fi umplut și lacul Străuleşti, la care se execută ultimele finisaje la maluri, barajul urmînd să fie gata pînă la 30 aprilie a.c. • Principalele amenajări de la Cernica se referă la extinderea şi modernizarea ştrandului. O dată cu începerea sezonului estival, vizitato­rii vor avea la dispoziţie 3 vestiare cu 4 000 de locuri şi 3 grupuri de cabine individuale, cu 1 000 de locuri. De asemenea, s-a rezolvat problema apei potabile, canalizării şi a instala­ţiilor sanitare, inclusiv pentru res­taurant. Plaja a fost extinsă la capa­citatea programată (5 000 de locuri), iar pereni a fost lărgit. • Volumul umpluturilor, nivelări­lor şi taluzărilor de maluri ce se vor executa mecanizat, anul acesta, pe lacul „Griviţa", va îngloba 250 000 mc. In zonele expuse eroziunii valurilor, se va monta circa 1 km de pereui. Au început şi lucrările la viitorul ba­raj. în 1971, lacul va fi umplut şi pus la dispoziţie pentru agrement. „ în afara lucrărilor noi, o boga­tă activitate se depune în vederea curăţirii nămolului la „Băneasa“ şi „Tei“, ca şi pentru deplaurizarea la­cului Cernica. Se estimează a se rea­liza circa 1 milion de dragaje. CARMEN (Ion Buzea, Guy Fontagnere (Belgia), Elena Cernei, Marina Krilo­vici, Valentin Loghin. Dirijor : Paul po­pescu) — Opera română, tel. 16.48.20, ora 19.30. MY FAIR LADY (Ion Dacian, Cleopa­tra Melidoneanu, Eugen Savopol, Tama­ra Buciuceanu. Dirijor : Mircea Ionescu) — Teatrul de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. COANA CHIRIŢA (Draga Olteanu, Alex. Giugaru, Florin Piersic, Silvia Popovici) — Teatrul naţional „I. L. Ca­­ragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 19.30. AL PATRULEA ANOTIMP (Carmen Stănescu, Emanoil Petruţ, Nataşa Ale­xandra) — Teatrul naţional „I. L. Cara­­giale“, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. TRANSFUZIA (Carol Marcovici, Ben­no Poplicher, Ruchele Heller-Schapira, Sonia Gurman) — Teatrul evreiesc, tel. 21.36.71, ora 19.30. DOMNIŞOARA DIN SIGHIŞOARA (Lu­­chi Marinescu, Dinu Cezar, Ion Duţu, Ciupi Rădulescu) — Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“, tel. 12.27.45, ora 19.30. NEPOTUL LUI RAMEAU (Gh. Dinică, Marin Moraru) — Teatrul „Lucia Sturd­­za Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 20. VIRAJ PERICULOS (Mimi Enăceanu, Gina Petrini, Anca Vereşti, George Oan­­cea, Emmerich Schiffer) — Teatrul „Lu­cia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. CRIMA ŞI PEDEAPSA (George Con­stantin, Ştefan Iordache, Gilda Marines­cu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Ma­gheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. O LUNĂ LA ŢARA (ora 16) (Gilda Marinescu ş şi Emil Hossu, Al. Repan); ENIGMATICA DOAMNA „M” (ora 20) (Migri Avram Nicolau, Val Săndulescu, Dan Nicolae) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio. OPINIA PUBLICA (Radu Beligan, Mar­cela Rusu, Ion Lucian, Dem. Savu, Va­lentin Plătăreanu) — Teatrul de come­die, tel. 16.64.60, ora 20. BOEING-BOEING (Florin Piersic, Ma­tei Alexandru, Ioana Bulcă, Ileana Sta­na Ionescu, Catiţa Ispas, Eva Pătrăşca­­nu) — Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 17. NICUŢA LA TANASE (Francine — Elveţia, Zizi Şerban, H. Nicolaide, Stela Popescu, Puiu Călinescu) — Teatrul „C. Tănase“, sala din calea Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. EMIGRANTUL DIN BRISBANE (Flo­rin Vasiliu, Sandu Sticlaru, Dumitru Fur­­dui, Ion Cosma) — Teatrul Mic, telefon 15.65.88, ora 20. ESOP, VIATA, MUZICA SI NOI — An­samblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor, tel. 13.13.00, ora 20. O POVESTE CU CÎNTEC (ora 17) : NOCTURN I (ora 21.30) — Teatrul Ţăndă­rică, sala din cal Victoriei, telefon 15.23.77. SEARA DE CVARTETE —, Cvartetul Filarmonicii din Iaşi — Ateneul român, sala Studio, ora 20. FECIOARA CARE-MI PLACE — Vic­toria (16.28.79) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45. 41N­U FLANDERS - Patria (11.88.25) — 9. 12, 15, 18. 21 ; festival (15.83.84) — 8.45, 11.45, 14.45, 17.45, 20.45. DOMNIȘOARA DOCTOR — RePUBIICE (11.03.72) — 8.45, 11.15, 13.45, 16.15. AȘA AM VENIT — gala filmului din R.P. Ungară — Republica (11.03.72) — 20.30. JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET — Luceafărul (15.87.87) — 9. II.15, 13.30, 16. 18.30. 21 . București (15.61.54) — 0. 11.15, 13 30. 16.30, ia 45. 21 . Favorit (Dru­mul Taberei) — 10. 13. 15.30, 18. 20.30. ELVIRA MADIGAN — Capitol (16.29.17) — 9.30, 11.45, 14. 16.30, 18.45. 21. GHICI CINE VINE LA CINA t — Centr­al (14.12 14) — 8.45, 11. 13.15, 15.45, 18.15, 20 45 ; Bucegi (17 05 47) — 9.45, 12 15.45, 18.15. 20.30 ; Ciulesti (17.55.46) — 15.30. 18, 20.30. MIREASA ERA IN NEGRU —­ Doina (16.35.33) — 11 30, 13.45, 10. 18.15, 20.30 ; Melodia (12.06 88) - 9. 11.18. 13.30, 16. 18.30. 20.45 : Modem (25.71.01) — 9.15, 11.45. 14. 18.19. 18.30. 20.45. YO-YO — Timpuri Noi (15.61.10) — de la 9 — 17 In continuare. PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE — Timpuri Noi (15 61.10) — 19, 21. ADIO TEXAS — Feroviar (16 22.73) — 8.30. 11, 13.30, 16, 19.30. 21 1 Excelsior 118.10.98) — 9.45, 12 19. 14 45. 17.15. 20 ; Aurora (35.04.66) — 9. II 13, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; Tomis (21 49 46) — 9. 11.15, 13.30. 15.45, 18, 20.15 ; Flamura (23.07.40) — 9. 11.15. 16, 18.15, 20.30. VISUL DOMNULUI GENTIL — Fioreasca (33.29.711 - 10. 13.45. 10. 18 15, 20.30; Grivița (17.08.58) — 16. 18,15, 20.30. STAPIN PE SITUAȚIE _ Mioriţa (14.27.14) — 9. 11.16, 13.30, 16, 18.15. 20.30 . Arta (21.31.86) — 9.30 — 15.45 In con­tinuare, 18.15, 20.30 BATALIA PENTRU ROMA — înfră­țirea Intre popoare (17.31.64) — 15.30, 19. Lumina (18.23.35) — 9.30—15.45 In conti­nuare, 19.30. VIA MALA Buzesti (15.63.79) — 15.30, 18 . Viitorul (11.48.03) — 15 30, 16. COLIVIE PENTRU DOI — Buzești (15.62.79) — 20.30. PRIETENELE — Viitorul (11.48.03) -20.30. PREA mc PENTRU UN RĂZBOI ATIT DE MARE — Pacea (31.32.52) — 16, 18, 20. EXPLOZII­ IN MONTI — Dacia (18.26.10) - 8.31 ~ 20.45 In continuare: WINNETOU IN VALEA MORŢII -Lira (31.71.71) — 13.30. 18 . Cringasi (17.38.81) — 15.30. 18. 20.15 . Vitan (21.39.82) — 15.30. 18. 20.15. ROŞU ŞI AURIU — Lira (31.71.71.) — 20.15. UN GLONTE PENTRU GENERAL — Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18, 20.15. CĂSĂTORIE PRIN MICA PUBLICI­TATE — Drumul Sării (31.28.13) —20. COMISARUL .X" SI .PANTERELE ALBASTRE“ — Drumul Sării (31.28.13)-15.30, 17.45 . Volga (11.91.26) — 10—12 in continuare, 16, 18,15, 20.30. PĂSĂRI ȘI OGARI — Cotroceni (13.62.56) — 20.30. LOVITURA PUTERNICA — Cotroceni (13.62.56) - 15.30, 18. URMĂRIREA — Gloria (22.44.01) — 9.30, 12, 14.30, 17.15, 19.45. LA NORD PRIN NORD-VEST — Mo­șilor (12.52.93) — 15.30 — 19. DON JUAN FARA VOIE — Flacăra (21.35.40) — 15.30, 18, 20.15. PACATUL DRAGOSTEI _ Hadova (23.91.00) — 15.30, 18. VIAȚA LUI MATEU3 — Habova (23.91.00) — 20.15. NOAPTE CU CEAŢA — Unirea (17.10.21) — 15.30. 18, 20.15. ATENTATUL DE LA SARAJEVO — Progresul (23.94.10) — 15.30, 18, 20.15. VESNICUL INTIRZIAT — Popular (35.15.17) — 15.30. 18, 20.30. CĂLUGĂRIŢĂ — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 19. PAT ȘI PATACHON —­ Cinemateca - sala Union (13.49,04) _ i0) n ^ t. (Urmare din pag. 1) o flagrantă contrazicere a ra­ţiunii, decit ca o halucinaţie, ca o rătăcire a nunţii. Cred, vor­bind cartesian, nu pentru că cev­a este absurd, ci pentru că nu mă îndoiesc că este aşa cum este, deci cum imi spune cu­getul meu. Ce ar mai hohoti la o astfel de afirmaţie vreun exeget al „absurdului“ ! Şi dacă însăşi e­­xistenţa noastra e absurdă ? — ar zice ei. Dacă punem viaţa sub sem­nul unor cuvinte sau concep­ţii ea : „omul e rău de la ma­tură** ; „păcat originar“ ; „pla­­cerea mea personală e singura finalitate“ ; „ce-m­ pasă mie de alţii ? mie să-mi ne bine" ! şi unele de acestea, atunci e indiscutabil că viaţa poate ni­meri intr-un fum­ac al absur­dului de unde n-o mai poţi asemeni nici cu nucă şi miere de albină şi n-o mai poţi smul­ge nici cu cangea. Dar cine are cit de cit idee că viaţa — fie individuală, fie colectivă — este un sistem di­namic deschis, cu finalitate pro­prie, în continuă evoluţie, in continua împrospătare, prin re­laţiile cu mediul după legi e­rcuitare ,iar la om, istorico-so­­ciale) işi dă numaidecii seama că este absurd să cauţi rostul vieţii în afara sistemului, care şi-a ciştigat autonoima înăun­trul naturii, prin schimbările ce le suferă necontenit materia. Desigur că a te intoxica pină la autodistrugere cu spirt sau cu droguri, a fura ca să tră­ieşti din asta fără a te gindi vreodată la in­evitabilele con­secinţe, a comite alte nelegiuiri similare, previzibile şi impre­vizibile, înseamnă acte absur­de şi demente. Ele ies din le­gile, din rînduiala vieţii şi toc­mai de aceea sunt nelegiuiri. Şi tocmai de aceea se iau mă­suri împotriva lor. Beckett, laureat pe drept al Premiului Mo­bel, nu este ab­surd ; mai curind sunt aceia care aşteaptă pe inexistentul Gottot, neintreprinzind nimic re­al şi omenesc, pentru a se smulge din absurditate. Iar a trage concluzia că, după Bec­kett, toţi oamenii aşteaptă pe Godot, înseamnă a bijbti prin negura absurdului. Absurdă e femeia care işi desfăşoară des­tinul între o umbrelă, o muzi­cuţă şi o pudriera. Ce altceva putem aştepta, in cazul ei, de­cît să se scufunde treptat din tălpi şi pînă-n creştet în Pa­­mînt ? Acest „model“ beckettian nu este simbolul vieţii, ci a ceea ce viaţa nu trebuie să fie. Căci cei mai mulţi oameni mun­cesc şi se bucură de viaţă, cău­­tînd s-o facă mai bună şi pe cea individuală şi pe cea co­lectivă, dublu aspect al acele­iaşi realităţi inseparabile. PROGRAMUL I­ I-17.30 Deschiderea emisiunii, misiune în limba maghiară. 18.05 Film serial. Oliver Twist (III). 18.35 Mult e dulce și frumoasă... Emisiune de conf. dr. Sorin Stati. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Muzică distractivă interpre­tată de violonistul George Cara­­bulea. 19.30 Prim plan. Acad. Nicolae Teodorescu, decanul Facultăţii de matematică — mecanică, Universi­tatea Bucureşti. 20.00 Reflector. 20.10 Anunţuri — publicitate. 20.15 Stagiune lirică TV. Premie­ră pe ţară. „Geamgiii din Toledo“. 21.05 Anunţuri — publicitate. 21.10 Centenarul lui V. I. Lenin. Trenul spre Revoluţie — film do­cumentar despre întoarcerea lui Lenin In Rusia in aprilie 1917. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Actualităţi literare. 22.30 Avanpremieră. 22.40 Disc ’70 — program prezen­tat de formaţia Casei de discuri „Electrecord“. 23.00 închiderea emisiunii pro­gramului­­. PROGRAMUL­­ 20.15 Deschiderea emisiunii. Pre­miera pe ţară „Geamgiii din Toledo“. 21.05 Film pentru cinefili. Cabi­netul doctorului Caligari. 22.10 Recital poetic susţinut de actorii Mariana Mihuţ şi Val San­­dulescu. 22.40 închiderea emisiunii pro­gramului 2.

Next