Informatia Bucureştiului, martie 1970 (Anul 18, nr. 5140-5165)
1970-03-26 / nr. 5161
K\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\mm I PE PLATOURILE studioului Animafilm, regizoarea Liana Petruţiu-Ghigorţ a Început filmările cu noua producţie „Domnul Goe“. Filmul — din cartoane decupate — animat de Pieretta Berceanu şi avlnd ca operator pe Sandu Ştefan va fi prezentat In acest an, In cadrul festivalului de la Mamaia. Istoria relaţiilor de colaborare intre arte este unul dintre subiectele preferate ale celor care caută să cucerească noi adepţi pentru una dintre arte. O demonstrează concertul simfonic al Filarmonicii de marţi seara, concert care ar fi trebuit să aibă ca finalitate atragerea unui public cât mai larg, convingerea lui in favoarea muzicii. Spunem „ar fi trebuit“, căci, spre regretul nostru — şi nu numai al nostru — eforturilor încununate de succes, în interpretarea programului, publicul le-a răspuns cu o participare foarte redusă. Este adevărat, cei prezenţi formau un auditoriu receptiv, dar dorinţa organizatorilor, care solicitaseră orchestrei un Concert în plus, faţă de producţia săptămînală, viza un mai larg ecou. Reproşurile noastre nu se pot îndrepta decît în această direcţie, în ce priveşte realizarea oferită de Filarmonică, aprecierile pentru o certă calitate sunt pe deplin justificate. Paul Popescu, dirijor destul de puţin prezent în ultima vreme în concertele simfonice bucureştene, a demonstrat o formă interpretativă captivantă. Poate prea tumultuos în solicitarea unor nuanţe masive excesive, Paul Popescu convinge prin forţa temperamentului său, prin libertatea cu care clădeşte marile arcuiri ale frazelor. Programul, de evidentă spectaculozitate, reunea nume celebre — Janacek, Kodály, Wagner, Liszt. Recepţionind tensiunea dirijorului, orchestra a răspuns cu o promptitudine care semăna uneori cu virtuozitatea solistică. Şi, de ce să nu recunoaştem, pînă la sfirşit chiar masivitatea nuanţelor a avut un farmec aparte, de un autentic spirit romantic. Am admirat-o de asemenea, în Wesendonck-Lieder de Wagner, pe Marina Krilovici, care uneori îşi îngăduie să părăsească scena operei, pentru podiumul de concert, păstrând însă intactă capacitatea de emoţionare în interpretare. Vocea ca, cu însuşiri atît de excepţionale, datorită unei culturi muzicale bine conduse, poate impresiona in aceeaşi măsură şi publicul de concert. Cîntul are sensibilitatea şi puritatea cerute de stilul liedului, dar şi o forţă de comunicare remarcabilă. Grigore Constantinescu Urmare din pagi parte / nu știu de ce se balansa / Lingă mine gliliau pietrele obosite“. Este aici o mare tehnică a paradoxului cultivat cu mijloacele specifica acestei poezii ce violentează logica, mai greu accesibilă, dar de o valoare Incontestabilă. In Talion există o casă neîntreruptă (cum spune Novalis : „aproape că aş vrea ca haosul să transpară în orice poezie), există sertare pline cu ceaţă şi cutii de scrisori saturate de frunze sugerlnd o Un enigmatic corespondenţă ireală a poetului cu natura care trimite mesaje, şi ele secrete, descifrate numai de un ochi sagace. Ca In Apollinaire, unde maşina devenea uneori magică şi, potrivit părerii lui Hugo Friedrich, i se atribuia şi o consacrare religioasă, într-un avertisment al ciclului „Camera cu ceaţă“ Gellu Naum scrie , într-un cîmp bătut din plin de tăcerea Soarelui printre tauri neliniştiţi o maşină fată. Totul este stupefiant ca şi in Sora mare , unde ultimul sin al unei femei II învălue pe poet în materia-i virginitate. Dar nu lipseşte o ironie abia disimulată, cum este cea din Ciclu unde bunicul ciuban străbătea spaţiul carpatobalcanic dus şi întors în fiecare toamnă şi primăvară şi oile făceau bere. Dar imaginii caricaturale i se adaugă deodată un vers care te îngheaţă şi asta mi se pare că este arta lui Gellu Naum : bunicul a lăsat să-i crească nişte mustăţi lungi şi s-a apucat să mine o turmă de pietre „care transformă transhumanţa în ceva monumental, etern prin rigiditatea acelei turme care a murit ca şi păstorul devenind o risipire de pietre. Interesant mi se pare aici raportul dinamic-static dintre versuri, surpriza iscată dintr-un neprevăzut plin de umor. In altă poezie un bătrln trosneşte In somn, ceea ce mi se pare homeric, în Cîteodată se iveşte o mare panică de toamnă vestită de un cocoş in rochie lungă. In Sora soarelui simbolurile alhimice ale roţii, logodnicei şi oului convertit în cartof transpar evident , şi totul era bine ca Intr-un cartof ! Oasele au In acelaşi poem voci senine ; altunde, focul bunic bugule, un hrean este destinat foamei albe a pereţilor. Un cal creşte In grădină ca un pom şi poetul aude galopul său lăuntric. Geamanţi cu nuia de alun, fraţi umezi populează aceste versuri şi trebuie să te glndeşti la Bosch şi la Breugelelnd îl citeşti pe Gellu Naum. In Dublul somnul este sugerat de un melc încremenit şi Încă o dată tehnica îngheţării imaginii amarnice se vădeşte la poet. Ca intr-un tablou antropomorfic, un mare vinător cu fruntea in apă plndeşte cu toporul nunta de fier a peştilor, ceea ce dă o dimensiune colosală versurilor. In De cite ori un timplar bate cuie În apă, iar în poemul următor cerul de august se umple de tauri şi un vultur cartezian, piroman dă tricoale după ce a trimis un avertisment telefonic. Totul e atît de teribil alei îneît afară noaptea ruginește clinii. Și exemplele pot continua : cuvintele sună ca niște chei căzute, un personaj se rezeamă cu ochii de peisaj, apar In „Anotimp" șapte bătrtni cu șapte linguri rupte, iar în alt loc, Platon calul meu obscur fanatizează gramatica, în pagina de vizavi ciocănitoarele limpezesc prunii și se poate Înfrunzi în tăcerea unor bătrîni. In ciclul Heraclit dealuri sonore, uriaşe ca nişte piramide răsună Interior de piane abia înfrunzite. Desigur este un limbaj pur al exilului cuvîntului, cum spunea cineva, o reconstituire a unei naturi insolite făcute din fragmente, care a şi fost teoretizată de surrealişti şi vor fi cititori care nu vor gusta aceste Instantanee. Intr-un fluviu frenetic prietenii poetului Înoată adormiţi şi asta mi se pare din nou un vers de reţinut. In ţipătul cocoşilor de noapte se ridică adevărate creste, un ţipăt arde şi pe urechile care Împietresc se aşază fluturi, o delicateţe imensă contrastează aici cu ceva dur, mineral, şi efectul este de nepreţuit. In alt avertisment există o crispată violenţă a podurilor, o unghie e ca un bubuit de tunet, mlinile unei flinte sunt adevărate fulare. In Lima în ureche nişte femei sunt mai frumoase decit cascadele (minune !) Iată şi alt vers : ţipătul tău se deschide ca o fereastră, altundeva vinele sunt pieptănate cu un stilet şi un plan este Inundat de şerpi care au tăcutul obicei de a muri Înaintea amurgului, nişte rochii muşcă cu o foame grea din femei, trecătorii sunt doi ca nişte pahare de apă. In Pasărea violetă (observaţi simbolistica) Intr-un agitat vulcan dorm meduze în mîinile celor mai frumoase femei, moartea are o cutie cu muzică, şi dormind atit am pierdut obiceiul Imobilităţii (vers mare) ! In alt poem părul femeii iubite sună pentru că visează, Iar In coclul Vasco de Gama fecioarele se freacă de robinete, oamenii Îşi deschid vinele ca să scoată de acolo cadouri utile, femeile vegetale adie. Unde barocul exultă feeric este în acest vers uluitor : „fiecare lampă are un nerv / fiecare nerv are o colivie“, volumul Athanor se citește cu mari mncintări. Seară Lucian Blaga Muzeul „C. I. şi C. C. Nottara", din bd. Dacia nr. 51, anunţă pentru mîine, la ora 18, o seară consacrată lui Lucian Blaga, în cadrul căreia criticul Dumitru Micu va vorbi despre Metafora în poezia lui Blaga, iar actorii Ileana Dunăreanu, Dana Comnea, Dan Nuţu şi poeta Vera Lungu vor prezenta un program de recitări. In ansamblul diversităţii, manierelor şi stilurilor ce se succed în galeriile de artă bucureştene, „arta modernă“, fără a fi dominantă, este prezentă cel mai des sub forma constructivismului, suprarealismului şi abstracţionismului liric. S-ar putea afirma că acei artişti ce intenţionează să fug în pas cu moda rămîn totuşi in urmă, faţă de curentele noi care au apărut după pop-art, bunăoară, ca „Roxy“ lansat de E. Kienholz şi ca multe altele, dacă un anume bun simţ şi sentimentul pentru frumos al poporului nostru nu i-ar reţine pe artişti de la aventuri gratuite. Cu toate acestea cind vedem expoziţia unui artist tînăr, ai căror profesori sunt îndeobşte partizanii unei picturi figurative bazate pe interpretarea realităţii, ne întrebăm firesc de ce a ales un curent sau altul „modernist“ şi piă la urmă, ce înţelege prin a fi modern ? Expoziţiile de la Kalinderu, unde de obicei expun artiştii tineri, trei pieton: Dan Cioca, Dan Petrescu- Mogoş şi Liviu Stoicoviciu, indiscutabil talentaţi, ne justifică o asemenea întrebare, etalînd trei maniere ,,moderne“ la prima lor manifestare ce vizează pentru o lungă şi frumoasă carieră, originalitatea. Dan Cioca are o fantezie ordonată şi o îndrăzneală grafic-picturală, chibzuite unitar în două cicluri: „Cercuri şi relaţii“ şi „Diviziuni între ’’cald şi rece“ ale căror tablouri, prin execuţia tehnică pe care artistul o stăpîneşte magistral, s-ar putea înmulţi în progresie geometrică, fără să comunice ceva în plus decît anunţă sentenţios titlurile ciclurilor sale. Arta modernă pare insă să-şi justifice ceva mai mult necesitatea decît a avea doar o funcţie decorativă. Exemplul marilor noştri artişti : Luchian, Paciurea, Brâncuşi Ţuculescu demonstrează că forma este purtătoarea ideilor, că originalitatea este un mod personal de interpretare şi de comunicare, că opera este recultanta personalităţii şi a forţei gîndirii artistice. Dan Petrescu-Mogoş pare mai interiorizat, avînd intenţia penetraţiei pro- funzimilor unor stări aparţinînd domeniului inconştientului. Deşi spectaculos, ntroducînd „misterul“ prin îmbinarea în maniera suprarealiştilor, a unor forne şi obiecte (ou, coloană în stil grec tc.) fără o legătură posibilă decît una egică şi subiectivă a pictorului, este mai puţin expresiv ca factură plastică şi compoziţională, decit Cioca. La Kalinderu, expune şi Liviu Stoicoviciu, lucrări ap-art, în spiritul atît e cunoscut al lui Vasarely şi al uriaşilor săi, menţinindu-se la un stadiu de experienţă, cel mult căutînd oalm între original si forme vechi © Dan Cioca © Dan Petrescu-Mogoş ® Liviu Stoicoviciu • George Paul Mihail ® Victor Popa biază in acurateţea geometrică şi claritatea culorilor, a tablourilor optice şi a vibraţiei pensulaţiei mai obişnuite picturii tradiţionale. Adepţii artei moderne contemporane au dificultatea, dacă vor să fie „moderni“, să nu repete ceea ce au descoperit alţii, să realizeze o imagine nu numai originală ca formă, dar personală ca mod de a vedea lumea, universul sau propriul cosmos spiritual. Din acest punct de vedere, la galeria din calea Victoriei, George-Paul Mihail investighează prin procedee figurative existenţa şi destinul omului. Tablourile sale înfăţişează nuduri, ca în frescele lui Michelangelo din Capela Sixtină. In „Aqvarium“ oamenii plutesc învîrtindu-se în cercul propriei lor conştiinţe, în „Răspunsul“, „Persistenţa“, „Substituirea“, George Paul Mihail caută sensuri, explicaţii acţiunilor umane. Oscilează însă între concret şi simbol, între semnificaţia literaturizată şi abstracţiune, între expresionism şi scriptografie, intre El Greco şi Arschile Gorki. Folosind nudul omenesc ca un modul plastic şi ca simbol, el embrionează şi încearcă să găsească o cale de rezolvare a problemelor pe care şi le propune. Este preocupat şi de culoare, încercind să o organizeze după reguli ritmice. Poate e necesară ceva mai multă claritate, pentru a deveni un ansamblu constructiv, menţinîndu-se în domeniul sensibilităţii, al melodiei şi dramaticului. La galeria din bd. Magheru, Victor Popa, în sculptură, demonstrează o altă latură a diversităţii creaţiei artistice actuale, aceea a alegoriei istorice, prin mijloace descriptive, anecdotice şi ilustrative. Intenţia este lăudabilă, reconstituind figurile lui Decebal, Traian, ale călăreţului dac, Zamolxe, ca şi ale lui Eminescu, Veronica Micle ş.a. A demola este facil, pentru a fi original înseamnă să opui şi să ridici ceva nou, interesant şi necesar. A rămine la formele vechi înseamnă a te situa doar în spaţiu fără să creezi un nou spaţiu spiritual. Limbajul sculptural al lui Papa aminteşte de sculptura monumental-eroică făcută în anii de după primul război mondial, modelînd la suprafaţă poze teatral-dramatice, insuficient convingătoare în mesajul pe care şi-l propune. MIRCEA DEAC Lucrarea intitulată „Pămînt, Aer, Apă, Foc" — din expoziţia de pictură a lui Liviu Stoicoviciu Invitaţi la casa de cultură DUBLU RECITAL. Deseori, cei care îşi petrec serile la casa de cultură au priejul să se întîlnească cu artişti profesionişti. In acest context s-a înscris şi dublul recital al violoncelistului Octavian Morea şi al violonistului Ion Corleanu, de pe scena Casei de cultură a lectorului 1. Abordînd un program complex, axat pe muzică preclasică şi romantică, violoncelistul Oct. Morea ne-a dezvăluit în interpretarea sa o mare bogăţie de culori şi nuanţe, susţinută de un ton catifelat, dar şi robust, totodată („Arioso“ de J. S. Bach şi „Lebăda“ de Saint Saëns). Piesa de rezistenţă a recitalului său a constituit-o Sonata nr. 5 de A. Vivaldi. Prospeţimea şi varietatea melodică a lucrării au fost puse în evidenţă de solist. Protagonistul celei de a doua părţi a programului, violonistul Ion Corneanu, a demonstrat o reală ţinută instrumentală într-un program pretenţios alcătuit. Posesor al unei virtuozităţi tehnice de înalt nivel, solistul a subliniat adecvat melodica generoasă a piesei „Rondo capricioso“ de Saint Saëns, în timp ce echilibrul şi sobrietatea stilului preclasic („Chaccona“ de G. R. Vitali) a suferit de pe urma unor asperităţi de tuşeu. Fără îndoială, asemenea manifestări suscită Interesul iubitorilor muzicii şi de aceea nu ne putem explica slaba participare a publicului. Poate nici gazdele n-au RTENGU făcut totul pentru informarea şi atragerea lui. G. R. MATINEU LITERAR. Casa de cultură „Petőfi Sándor” ne-a prilejuit o întîlnire cu scriitori din oraşul Sfîntu Gheorghe pe care Dali Sándor, redactorul şef al ziarului „Megyei Tükör“, i-a prezentat bucureştenilor. Astfel, înainte de a-şi recita sersurile, Farkas Arpad a împărtăşit impresii despre călătoria sa în Austria ; un fragment din drama istorică „Bátory Zsigmond” a citit autorul ei, Veres Dániel, iar Tompa Ernő a înveselit atmosfera cu „Prinsul lui Berei“ căci, în pofida titlului, era vorba de o schiţă umoristică. Se mai cuvine consemnat şi succesul de care s-au bucurat versurile poeţilor Czego Zoltán şi Magyari Lajos. I. s. O SEARA LA „ ARTIS-CLUB“. Pentru astăzi, la ora 18, „Artisclubul“ Casei de cultură din sectorul 8 îşi invită oaspeţii la o seară de divertisment. Programul se anunţă deosebit de bogat şi atractiv : avanpremieră umoristică (selecţiuni din viitoarele spectacole de estradă ale artiştilor amatori), o paradă a modei de primăvară şi una a soliştilor de muzică uşoară, epigrame la comandă (să nu uităm că la această casă de cultură există şi un club al umoriştilor) şi, bineînţeles, dans. ____ A APĂRUT: REGULAMENTUL LICEELOR DE CULTURĂ GENERALĂ A apărut Regulamentul lceelor de cultură generală, elaborat, de Ministerul Invăţămîntului, care se aplică (începînd cu acest an şcolar), pînă la sfîrşitul anului şcolar 1970/1971. Regulamentul cuprinde o seamă de precizări In ce priveşte organizarea învăţămîntului liceal de cultură generală, structura anului de învăţămînt, activitatea la clasă şi în afară de şcoală, orientarea profesională a elevilor, concursul de admitere şi examenul de bacalaureat. Cîteva capitole din Regulament tratează despre relaţia elevşcoală, înscrierea elevilor, transfer, recompense, sancţiuni etc. Problemele învăţămîntului liceal seral şi fără frecvenţă, ca şi cele privind liceele de artă, cu program de educaţie fizică şi cele cu regim preventorial şi sanatorial, ocupă, de asemenea, un loc important în Regulament. Maladia formiliaristicii nu poate fi eradicată altor activităţi. Am vrut să ne explicăm necesitatea situaţiei cerute, intrucit ea nu este obligatorie in alte sectoare. Ni s-a spus că ea slujeşte umil studiu informaţional în legătură cu consultaţiile la domiciliu. Dar ce eficienţă poate avea studiul in condiţiile In care din totalul datelor sunt exceptate circumscripţiile fără... telefon ? Şi apoi, dacă prelucrarea şi interpretarea datelor se poate face pe baza situaţiei trimise lunar, de ce se mai pretinde şi o evidenţă zilnică ? Referindu-ne tot la circumscripţii, trebuie să amintim sporirea — de la 4 la 16 pagini — a raportului statistic lunar, şi să menţionăm că situaţiile de sfirşit de lună, solicitate în jurul aceleiaşi date, diminuează mult, pentru citeva zile, timpul pe care medicul 11 acordă efectiv bolnavilor. Las COi nivelul policlinicilor aflăm, de asemenea, lucrări care, prin Inconsistenţa datelor furnizate, îşi anulează orice justificare. Astfel, situaţia incapacităţii temporare de muncă se realizează In modul cel mai clar, pe temeiul datelor furnizate de întreprinderi şi instituţii, unde există evidenţa certificatelor medicale plătite. Totuşi, policlinica completează, într-un formular, şi rubrica zilelor de concediu medical acordat de medicii proprii. Cum însă, aici, multe concedii se dau în prelungire, pe certificatele eliberate de circumscripţii, se procedează, cu multă cheltuială de timp, la autentice reconstituiri, la complicata Investigaţii în registrele de consultaţii, fişa medicale etc., fără a avea măcar garanţie oglindirii realităţii. Hirtii care macină timpul medicului am Intîlnit şi la nivelul unor spitale. Revenim tot la „Brîncovenesc*. După cum se ştie, In Incinta acestuia funcţionează şi clinicile Institutului de balneo-fizioterapie, unde orice Internare se face după analizarea fiecărui cazi de către o comisie de specialişti. Bu întocmesc biletul de internare, o foaie de consultaţie, precum şi alta documente de evidenţă necesare atât pentru urmărirea evoluţiei stării sănătăţii pacientului, cit şi pentru cercetarea ştiinţifică. Dar, pentru ca bolnavul să ajungă în salon, trebuie să mai treacă şi pe la biroul de internări al spitalului, unde se alcătuiește alt rând de documente. Nu erau oare suficiente primele ? Ar fi deosebit de instructivă o vizită a organizatorilor serviciului de Internări de la spitalul „Brâncovenesc“, la spitalul „Colentina“, unde problema Internărilor pentru clinicile Institutului de medicină internă este rezolvată mult mai simplu, în folosul bolnavilor, dar şi al salariaţilor de la biroul de Internări. Cele cîteva exemple nu epuizează aspectele variate ale problemei în discuţie. Iată, de altfel, unele propuneri reţinute din discuţiile avute cu diferiţi medici şi cadre medii sanitare. Experienţa „Carnetul de sănătate la purtător“, care s-a dovedit a fi o formă de evidenţă simplificată şi de mare eficacitate, să fie generalizată. Cu o menţiune : fişele şi fişierele actuale să fie desfiinţate. Prin generalizarea carnetului de sănătate la purtător, s-ar imatura și diferitele forme (și formule) ale altor carnete de dispensarizare care, editate de diferite instituții medicale, circulă paralel. Unificarea formularisticii medicale (bilete de trimitere, de internare, buletine de analiză, foi de observaţii sau consultaţie, fişe de tratament etc.) pentru toate unităţile medicale. Reglementarea tipăririi acestora — după modele unice —, de către Ministerul Sănătăţii. Reducerea numărului de circulare, instrucţiuni, completări şi modificări la diferite ordine anterioare emise de către direcţiile Ministerului Sănătăţii. Medicul, din oricare verigă a reţelei sanitare — dispensar, policlinică sau spital — trebuie să aibă asigurate toate condiţiile pentru a se dedica, în permanenţă, cu întreaga sa capacitate profesională, activităţii de ocrotire a sănătăţii, tiind scutit cît mai mult cu putinţă de lucrări de birou inutile. Dar, după cum am putut vedea, un anumit balast mai există. înlăturarea lui depinde, in primul rând, de modul cum privesc problema şi o rezolvă forurile medicale superioare — Direcţia sanitară a municipiului și Ministerul Sănătății. • „DIN TRADIŢIILE GlNDIRII AXIO LOGICE ROMÂNEŞTI“. Pentru prima dată în literatura noastră de specialitate apare — sub egida Editurii ştiinţifice — o antologie grupînd cele mai reprezentative texte axiologice ale unor gînditori români de prestigiu. Studiul introductiv semnat de Ion Pascadi (ca şi succintele prezentări ale autorilor antologaţi de el) ajută pe cititor să-şi fixeze atît contribuţia individuală a celor în cauză, cît şi locul pe care aceasta îl are în contextul european. Dintre titlurile incluse în volum menţionăm cele aparţinînd lui A. D. Xenopol (Noţiunea valorii în istorie), Vasile Pârvan (Ideile fundamentale ale culturii sociale contemporane), Petre Andrei (Logica valorilor ; Materia valorilor sociale), Eugen Lovinescu (Legile formaţiei civilizaţiei române : Mutaţia valorilor estetice), Mircea Florian (Disciplinele filosofice), Lucian Blaga (Legea valorilor maxima; Metafizica valorilor), Tudor Vianu (Valori şi bunuri ; Originea şi valabilitatea valorilor), Mihai Raica (Dialectica datului şi a construitului ; Succes şi valoare). • „DICTIONAR DE TERMINOLOGIE LITERARA“. Elaborat de un colectiv coordonat de prof. univ. Emil Boldan, dicţionarul cuprinde termenii speciali sau cei folosiţi cu sensuri speciale în toate domeniile ştiinţei literaturii. In afara definiţiei şi a etimologiei cuvîntului-titlu, se dă un scurt istoric al noţiunii, cu raportări istorico-literare la epoca în care a apărut. O parte dintre articole au, în final, scurte bibliografii de referinţă, pentru cei ce vor să aprofundeze înţelegerea lor. • „VISUL ŞI STRUCTURILE SUBCONŞTIENTULUI“. Cunoscutul om de culturâ şi scriitor Ion Biberi, care este în acelaşi timp şi medic, semnează o contribuţie teoretică privind raporturile dintre viaţa conştientă a omului şi prelungirile ei abisale. Ţinînd seama de cîştigurile pe plan mondial ale psihologiei şi psihiatriei, autorul propune în acelaşi timp practicii curente de cercetare instructiv-educativă şi medicală — numeroase date privind conservarea integrităţii psihice a omului modern, atît de multiplu solicitat. • „PSIHOLOGIA ANIMALA“. Un alt scriitor care-şi... trădează (mai bine zis, îşi dublează) vocaţia literară este acad. Mihai Beniuc, doctor în psihologie. Apreciat şi pe plan internaţional prin minuţioasele sale investigaţii asupra psihologiei necuvîntătoarelor, cunoscutul poet publică o sinteză teoretică captivantă prin ea însăşi : „Psihologia animală“. Principalele elemente ale tratării privesc comportamentul, învăţarea şi motivaţia, limbajul şi gîndirea, relaţiile sociale în lumea din care omul s-a desprins în urmă cu atîtea milioane de ani, lume care, la rîndul ei, şi pe alte coordonate, a evoluat simţitor... • „IN JURUL LUMII“. După monografia „Suedia“ de Doru Iancu, Editura enciclopedică română a publicat, alte două studii cu caracter geografic. Cel dintîi, semnat de N. Ceachir şi P. Gălăţeanu este dedicat R.S.F. Iugoslavia. După definirea cadrului geografic şi social în care trăiesc şi se dezvoltă popoarele ţării vecine, autorii se opresc asupra organizării politice şi de stat, locului pe care îl ocupă Iugoslavia în lumea contemporană, dezvoltării vieţii cultural-ştiinţifice, precum şi a relaţiilor cu ţara noastră. Monografia „Kenya“, de B. Zotta şi C. Nedelcu, prezintă o colectivitate umană a cărei cunoaştere este la fel de pasionantă şi utilă. Evoluţia „Ţării de la Ecuator“, de la trib la republică, prefacerile ce se conturează, pe aceste meleaguri aproape fabuloase, după cîştigarea independenţei de stat, sunt elementele esenţiale ale interesului de lectură. Aceeaşi editură — de data aceasta în colecţia „Orizonturi“ — publică microstudiul istoric „Matei Basarab şi Vasile Lupu“ de Gr. Popescu şi P. Grigoriu. Semnatarii încearcă să închege o privire de ansamblu asupra unei întregi epoci din istoria Ţărilor Române, epocă in care dezvoltarea culturii s-a concretizat în monumente arhitectonice și ale artei scrisului ce impresionează și astăzi. I. Br. Lucrări ample in zona de agrement de pe rîul Colentina cere umplerea lacului, operaţie care se va termina intre 10—15 iulie. O dată cu aceasta, se va inaugura şi activitatea de agrement. • Va fi umplut și lacul Străuleşti, la care se execută ultimele finisaje la maluri, barajul urmînd să fie gata pînă la 30 aprilie a.c. • Principalele amenajări de la Cernica se referă la extinderea şi modernizarea ştrandului. O dată cu începerea sezonului estival, vizitatorii vor avea la dispoziţie 3 vestiare cu 4 000 de locuri şi 3 grupuri de cabine individuale, cu 1 000 de locuri. De asemenea, s-a rezolvat problema apei potabile, canalizării şi a instalaţiilor sanitare, inclusiv pentru restaurant. Plaja a fost extinsă la capacitatea programată (5 000 de locuri), iar pereni a fost lărgit. • Volumul umpluturilor, nivelărilor şi taluzărilor de maluri ce se vor executa mecanizat, anul acesta, pe lacul „Griviţa", va îngloba 250 000 mc. In zonele expuse eroziunii valurilor, se va monta circa 1 km de pereui. Au început şi lucrările la viitorul baraj. în 1971, lacul va fi umplut şi pus la dispoziţie pentru agrement. „ în afara lucrărilor noi, o bogată activitate se depune în vederea curăţirii nămolului la „Băneasa“ şi „Tei“, ca şi pentru deplaurizarea lacului Cernica. Se estimează a se realiza circa 1 milion de dragaje. CARMEN (Ion Buzea, Guy Fontagnere (Belgia), Elena Cernei, Marina Krilovici, Valentin Loghin. Dirijor : Paul popescu) — Opera română, tel. 16.48.20, ora 19.30. MY FAIR LADY (Ion Dacian, Cleopatra Melidoneanu, Eugen Savopol, Tamara Buciuceanu. Dirijor : Mircea Ionescu) — Teatrul de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. COANA CHIRIŢA (Draga Olteanu, Alex. Giugaru, Florin Piersic, Silvia Popovici) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 19.30. AL PATRULEA ANOTIMP (Carmen Stănescu, Emanoil Petruţ, Nataşa Alexandra) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. TRANSFUZIA (Carol Marcovici, Benno Poplicher, Ruchele Heller-Schapira, Sonia Gurman) — Teatrul evreiesc, tel. 21.36.71, ora 19.30. DOMNIŞOARA DIN SIGHIŞOARA (Luchi Marinescu, Dinu Cezar, Ion Duţu, Ciupi Rădulescu) — Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“, tel. 12.27.45, ora 19.30. NEPOTUL LUI RAMEAU (Gh. Dinică, Marin Moraru) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 20. VIRAJ PERICULOS (Mimi Enăceanu, Gina Petrini, Anca Vereşti, George Oancea, Emmerich Schiffer) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. CRIMA ŞI PEDEAPSA (George Constantin, Ştefan Iordache, Gilda Marinescu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. O LUNĂ LA ŢARA (ora 16) (Gilda Marinescu ş şi Emil Hossu, Al. Repan); ENIGMATICA DOAMNA „M” (ora 20) (Migri Avram Nicolau, Val Săndulescu, Dan Nicolae) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio. OPINIA PUBLICA (Radu Beligan, Marcela Rusu, Ion Lucian, Dem. Savu, Valentin Plătăreanu) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. BOEING-BOEING (Florin Piersic, Matei Alexandru, Ioana Bulcă, Ileana Stana Ionescu, Catiţa Ispas, Eva Pătrăşcanu) — Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 17. NICUŢA LA TANASE (Francine — Elveţia, Zizi Şerban, H. Nicolaide, Stela Popescu, Puiu Călinescu) — Teatrul „C. Tănase“, sala din calea Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. EMIGRANTUL DIN BRISBANE (Florin Vasiliu, Sandu Sticlaru, Dumitru Furdui, Ion Cosma) — Teatrul Mic, telefon 15.65.88, ora 20. ESOP, VIATA, MUZICA SI NOI — Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor, tel. 13.13.00, ora 20. O POVESTE CU CÎNTEC (ora 17) : NOCTURN I (ora 21.30) — Teatrul Ţăndărică, sala din cal Victoriei, telefon 15.23.77. SEARA DE CVARTETE —, Cvartetul Filarmonicii din Iaşi — Ateneul român, sala Studio, ora 20. FECIOARA CARE-MI PLACE — Victoria (16.28.79) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45. 41NU FLANDERS - Patria (11.88.25) — 9. 12, 15, 18. 21 ; festival (15.83.84) — 8.45, 11.45, 14.45, 17.45, 20.45. DOMNIȘOARA DOCTOR — RePUBIICE (11.03.72) — 8.45, 11.15, 13.45, 16.15. AȘA AM VENIT — gala filmului din R.P. Ungară — Republica (11.03.72) — 20.30. JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET — Luceafărul (15.87.87) — 9. II.15, 13.30, 16. 18.30. 21 . București (15.61.54) — 0. 11.15, 13 30. 16.30, ia 45. 21 . Favorit (Drumul Taberei) — 10. 13. 15.30, 18. 20.30. ELVIRA MADIGAN — Capitol (16.29.17) — 9.30, 11.45, 14. 16.30, 18.45. 21. GHICI CINE VINE LA CINA t — Central (14.12 14) — 8.45, 11. 13.15, 15.45, 18.15, 20 45 ; Bucegi (17 05 47) — 9.45, 12 15.45, 18.15. 20.30 ; Ciulesti (17.55.46) — 15.30. 18, 20.30. MIREASA ERA IN NEGRU — Doina (16.35.33) — 11 30, 13.45, 10. 18.15, 20.30 ; Melodia (12.06 88) - 9. 11.18. 13.30, 16. 18.30. 20.45 : Modem (25.71.01) — 9.15, 11.45. 14. 18.19. 18.30. 20.45. YO-YO — Timpuri Noi (15.61.10) — de la 9 — 17 In continuare. PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE — Timpuri Noi (15 61.10) — 19, 21. ADIO TEXAS — Feroviar (16 22.73) — 8.30. 11, 13.30, 16, 19.30. 21 1 Excelsior 118.10.98) — 9.45, 12 19. 14 45. 17.15. 20 ; Aurora (35.04.66) — 9. II 13, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; Tomis (21 49 46) — 9. 11.15, 13.30. 15.45, 18, 20.15 ; Flamura (23.07.40) — 9. 11.15. 16, 18.15, 20.30. VISUL DOMNULUI GENTIL — Fioreasca (33.29.711 - 10. 13.45. 10. 18 15, 20.30; Grivița (17.08.58) — 16. 18,15, 20.30. STAPIN PE SITUAȚIE _ Mioriţa (14.27.14) — 9. 11.16, 13.30, 16, 18.15. 20.30 . Arta (21.31.86) — 9.30 — 15.45 In continuare, 18.15, 20.30 BATALIA PENTRU ROMA — înfrățirea Intre popoare (17.31.64) — 15.30, 19. Lumina (18.23.35) — 9.30—15.45 In continuare, 19.30. VIA MALA Buzesti (15.63.79) — 15.30, 18 . Viitorul (11.48.03) — 15 30, 16. COLIVIE PENTRU DOI — Buzești (15.62.79) — 20.30. PRIETENELE — Viitorul (11.48.03) -20.30. PREA mc PENTRU UN RĂZBOI ATIT DE MARE — Pacea (31.32.52) — 16, 18, 20. EXPLOZII IN MONTI — Dacia (18.26.10) - 8.31 ~ 20.45 In continuare: WINNETOU IN VALEA MORŢII -Lira (31.71.71) — 13.30. 18 . Cringasi (17.38.81) — 15.30. 18. 20.15 . Vitan (21.39.82) — 15.30. 18. 20.15. ROŞU ŞI AURIU — Lira (31.71.71.) — 20.15. UN GLONTE PENTRU GENERAL — Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18, 20.15. CĂSĂTORIE PRIN MICA PUBLICITATE — Drumul Sării (31.28.13) —20. COMISARUL .X" SI .PANTERELE ALBASTRE“ — Drumul Sării (31.28.13)-15.30, 17.45 . Volga (11.91.26) — 10—12 in continuare, 16, 18,15, 20.30. PĂSĂRI ȘI OGARI — Cotroceni (13.62.56) — 20.30. LOVITURA PUTERNICA — Cotroceni (13.62.56) - 15.30, 18. URMĂRIREA — Gloria (22.44.01) — 9.30, 12, 14.30, 17.15, 19.45. LA NORD PRIN NORD-VEST — Moșilor (12.52.93) — 15.30 — 19. DON JUAN FARA VOIE — Flacăra (21.35.40) — 15.30, 18, 20.15. PACATUL DRAGOSTEI _ Hadova (23.91.00) — 15.30, 18. VIAȚA LUI MATEU3 — Habova (23.91.00) — 20.15. NOAPTE CU CEAŢA — Unirea (17.10.21) — 15.30. 18, 20.15. ATENTATUL DE LA SARAJEVO — Progresul (23.94.10) — 15.30, 18, 20.15. VESNICUL INTIRZIAT — Popular (35.15.17) — 15.30. 18, 20.30. CĂLUGĂRIŢĂ — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 19. PAT ȘI PATACHON — Cinemateca - sala Union (13.49,04) _ i0) n ^ t. (Urmare din pag. 1) o flagrantă contrazicere a raţiunii, decit ca o halucinaţie, ca o rătăcire a nunţii. Cred, vorbind cartesian, nu pentru că ceva este absurd, ci pentru că nu mă îndoiesc că este aşa cum este, deci cum imi spune cugetul meu. Ce ar mai hohoti la o astfel de afirmaţie vreun exeget al „absurdului“ ! Şi dacă însăşi existenţa noastra e absurdă ? — ar zice ei. Dacă punem viaţa sub semnul unor cuvinte sau concepţii ea : „omul e rău de la matură** ; „păcat originar“ ; „placerea mea personală e singura finalitate“ ; „ce-m pasă mie de alţii ? mie să-mi ne bine" ! şi unele de acestea, atunci e indiscutabil că viaţa poate nimeri intr-un fumac al absurdului de unde n-o mai poţi asemeni nici cu nucă şi miere de albină şi n-o mai poţi smulge nici cu cangea. Dar cine are cit de cit idee că viaţa — fie individuală, fie colectivă — este un sistem dinamic deschis, cu finalitate proprie, în continuă evoluţie, in continua împrospătare, prin relaţiile cu mediul după legi ercuitare ,iar la om, istorico-sociale) işi dă numaidecii seama că este absurd să cauţi rostul vieţii în afara sistemului, care şi-a ciştigat autonoima înăuntrul naturii, prin schimbările ce le suferă necontenit materia. Desigur că a te intoxica pină la autodistrugere cu spirt sau cu droguri, a fura ca să trăieşti din asta fără a te gindi vreodată la inevitabilele consecinţe, a comite alte nelegiuiri similare, previzibile şi imprevizibile, înseamnă acte absurde şi demente. Ele ies din legile, din rînduiala vieţii şi tocmai de aceea sunt nelegiuiri. Şi tocmai de aceea se iau măsuri împotriva lor. Beckett, laureat pe drept al Premiului Mobel, nu este absurd ; mai curind sunt aceia care aşteaptă pe inexistentul Gottot, neintreprinzind nimic real şi omenesc, pentru a se smulge din absurditate. Iar a trage concluzia că, după Beckett, toţi oamenii aşteaptă pe Godot, înseamnă a bijbti prin negura absurdului. Absurdă e femeia care işi desfăşoară destinul între o umbrelă, o muzicuţă şi o pudriera. Ce altceva putem aştepta, in cazul ei, decît să se scufunde treptat din tălpi şi pînă-n creştet în Pamînt ? Acest „model“ beckettian nu este simbolul vieţii, ci a ceea ce viaţa nu trebuie să fie. Căci cei mai mulţi oameni muncesc şi se bucură de viaţă, căutînd s-o facă mai bună şi pe cea individuală şi pe cea colectivă, dublu aspect al aceleiaşi realităţi inseparabile. PROGRAMUL I I-17.30 Deschiderea emisiunii, misiune în limba maghiară. 18.05 Film serial. Oliver Twist (III). 18.35 Mult e dulce și frumoasă... Emisiune de conf. dr. Sorin Stati. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Muzică distractivă interpretată de violonistul George Carabulea. 19.30 Prim plan. Acad. Nicolae Teodorescu, decanul Facultăţii de matematică — mecanică, Universitatea Bucureşti. 20.00 Reflector. 20.10 Anunţuri — publicitate. 20.15 Stagiune lirică TV. Premieră pe ţară. „Geamgiii din Toledo“. 21.05 Anunţuri — publicitate. 21.10 Centenarul lui V. I. Lenin. Trenul spre Revoluţie — film documentar despre întoarcerea lui Lenin In Rusia in aprilie 1917. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Actualităţi literare. 22.30 Avanpremieră. 22.40 Disc ’70 — program prezentat de formaţia Casei de discuri „Electrecord“. 23.00 închiderea emisiunii programului. PROGRAMUL 20.15 Deschiderea emisiunii. Premiera pe ţară „Geamgiii din Toledo“. 21.05 Film pentru cinefili. Cabinetul doctorului Caligari. 22.10 Recital poetic susţinut de actorii Mariana Mihuţ şi Val Sandulescu. 22.40 închiderea emisiunii programului 2.