Informatia Bucureştiului, iulie 1970 (Anul 18, nr. 5242-5268)
1970-07-10 / nr. 5250
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VA - ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII Nr. 5250 4 PAGINI 30 BANI Vineri 10 iulie 1970 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţională a reluat, azi dimineaţă, în şedinţă plenară, lucrările celei de-a patra sesiuni a celei de-a VI-a legislaturi, începute în luna martie. In perioada de la ultima şedinţă plenară, comisiile permanente de specialitate ale celui mai înalt for al ţării au examinat proiectele de lege înscrisee ordinea de zi a actualei sesiuni. Deputaţii iau în discuţie documente de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea multilaterală a României socialiste. Ele se înscriu in contextul măsurilor cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, la creşterea eficienţei activităţii economice, stabilite de Conferinţa Naţională şi Congresul al X-lea al partidului. Unele din aceste documente au fost supuse dezbaterii publice, prin presă, astfel ca un număr cât mai mare de oameni ai muncii să-şi poată aduce contribuţia la îmbunătăţirea şi definitivarea lor. Dezbaterea publică a documentelor de bază ale sesiunilor Marii Adunări Naţionale este încă o dovadă a caracterului larg democratic al pânduirii noastre, o expresie a spiritului democratismului socialist care caracterizează întreaga viaţă politică şi socială a ţării. In sală se aflau deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, precum şi corespondenţi ai presei străine. Este ora 10. Intîmpinaţi cu puternice aplauze, sosesc în sală conducătorii partidului şi statului. In loja din dreapta a marii incinte rotunde iau loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu. (Agerpres) (Continuare in pag. a 4-a) Aspect din sală II I APROPO DE. Sociabilitate VIRGIL BRADÅTEANU Caracteristică omului de azi — prin situaţia de fapt a existenţei sale — sociabilitatea a devenit pentru contemporani condiţie sine qua non şi totodată virtute. Acasă, in preajmă sau departe, în locuri cunoscute de mult sau abia atunci întilnite, pretutindeni se află oameni lingă noi şi noi lingă oameni, oameni intre oameni, in timpurile moderne tot mai multi, mai mult şi mai des împreună. Sociabilitatea implică responsabilităţi ale fiecăruia pentru semenii lor, in oricare situaţie, incepind cu faptele cotidianului vină la marile procese ale vieţii sociale. Ea presupune, totodată, beneficiul sprijinului celorlalţi, implică nu numai conştiinţă ci şi inimă, nu numai înţelegerea necesităţii ci şi nevoia de a dărui sau disponibilitatea de a primi; ea ciştigă noi valori şi semnificaţii in societatea sociatistă, aici putindu-se manifesta din plin şi multilateral. Determinată, in dinamica manifestărilor, de trăsăturile caracteristice ale unui popor, virtutea aceasta binefăcătoare şi fermecătoare işi are ca sursă intimă generozitatea şi timp de manifestare viata cu unul(Continuare in pag. a 2 a) • Intilnire cu cititorii Continuind seria manifestărilor, prin care Editura Eminescu mijloceşte cunoaşterea directa a autorilor de câtre cei ce le urmâresc scrisul, astăzi, la ora 19, librăria „M. Sadoveanu", din bd. Magheru nr. 6, găzduieşte întilnirea cu scriitorul Virgil Gheorghiu, autorul volumului de poeme „Ţinuta de seară“. Cunoscutul poet și pianist va fi prezentat de criticul N. Carandino. Însemnări „Acel treizeci şi şapte cu unu Şi TRAIAN ŞELMARU Titlul nu-mi aparţine. L-am împrumutat de la Horia Lovinescu, care — intr-un interviu — lua ,,foaia de temperatură“ a stagiunii 1969H0. Bine era dacă această foaie de temperatură era rezultatul unei dezbateri mai largi a oamenilor de teatru (şi, de ce nu ?, chiar a publicului). Dar, o asemenea dezbatere n-a avut loc. Nu mă gîndesc, tir,este, la o socoteală statistică, la premii şi admonestări, ci la o confruntare de opinii cu rezultate deopotrivă teoretice , şi practice pentru dezvoltarea mişcării noastre teatrale. Cu atit mai mult, cu cit suntem cu toţii — autori, actori, regizori, scenografi, critici — membri ai ATM, asociaţie de breaslă a cărei principală preocupare asta ar trebui să fie : cum merg treburile în teatre, ce s-a realizat, ce nu, ce ar trebui făcut pentru un progres continuu. Dar, deşi s-a discutat nu o dată despre extrem de slaba activitate, in acest sens, a asociaţiei, deşi s-au anunţat proiecte promiţătoare, batem pasul pe loc. Aşa că, dacă vrem să facem o apreciere cit de cit colectivă * (Continuare In pag. a 2 a) ••• u Ziarele de dimineaţă au publicat: Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 Expoziţie a întreprinderilor din sectorul 3 33 de unităţi industriale din sectorul 3 prezintă, în cadrul unei expoziţii deschise recent la clubul uzinelor „Republica”, o bogată paletă a creaţiei lor tehnice. Invenţii cunoscute şi peste hotare se înfăţişează aici sub forma unor noi tipuri de dispozitive şi aparate electronice, utilaje, maşini, acumulatoare etc. Inovaţii şi raţionalizări de înaltă eficienţă economică, grafice şi panouri completează imaginea unui efort neîntrerupt pentru promovarea progresului tehnic. Machetele prezente în expoziţie prefigurează şi cîteva dintre viitoarele realizări ale întreprinderilor din sector. Printre acestea se numără maşini-unelte cu comandă program, locomotive Diesel-hidraulice, motoare, agregate de pompare şi altele. Altfel aş fi vrut să fie acest reportaj despre cercetare. Dar omul din faţa mea, inginerul Dan Ioan, de la Institutul de cercetare şi proiectare pentru industria electrotehnică (I.C.P.E.), îmi spune că acel nerv şi acea tensiune specifice drumului spre necunoscut şi găsirii unei soluţii inedite, fac parte din condiţia lor de fiece zi. „N-ai timp să le memorezi, îmi declară el, şi din motive simple , te-ai obişnuit ca munca ta să închidă fărima aceea de palpitaţie a căutărilor, ţi se pare chiar firesc să fie aşa. Lucruri deosebite, regret, n-aş putea relata. Dacă ar fi, totuşi, să punctez, prin cîteva repere activitatea laboratorului nostru în ultima vreme, m-aş opri la gama completă de redresoare pentru sudare prin arc, pe care noi am elaborat-o. Ce să vă spun ? Am întreprins cercetări de ciţiva ani: acum, în fabricaţie se află tipul de redresor de 500 A, precum şi cel de 1 000 A, pentru sudare sub strat de flux. Îmi arunc privirea în încăperea ticsită de teancuri de cărţi şi reviste, de aparate, de hirtii, cu fel de fel de calcule şi scheme , 12 oameni, cit numără acest laborator de agregate, redresoare şi utilaje de sudare, îşi văd liniştiţi de treburile lor. „Trebuie să precizez — adaugă ing. Dan Ioan — că in domeniul acestor tipuri de redresoare am pornit pe un teren aproape necunoscut, cel puţin la noi. Dintr-o dată, un prim obstacol, care nu e Vladimir Udrescu (Continuare in pag. 2 a) „SA VII MEREU CU CEVA NOU...“ Încheierea lucrărilor plenarei COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN În zilele de 8 şi 9 iulie a.c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării producţiei şi a muncii în agricultură şi proiectul Legii privind răspunderea conducerilor organizaţiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Na-ționale a Republicii Socialiste România, cu îmbunâtăţirile rezultate din discuţia publică şi din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură şi silvicultură şi Comisia pentru problemele economice ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundaţiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamităţi şi a adoptat un document care este dat publicităţii. Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român. (Hotărîrea va fi dată publicităţii). Plenara a fost informată despre activitatea pe plan internaţional desfăşurată în ultima perioadă de conducerea partidului şi statului, despre vizitele delegaţiilor de partid şi de stat ale ţării noastre în alte ţâri şi ale delegaţiilor străine în Republica Socialistă România. Comitetul Central dă o înaltă preţuire activităţii internaţionale desfăşurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Republicii Socialiste România, de secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind că aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de delegaţii şi convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din ţările socialiste, precum şi cu numeroase partide comuniste, muncitoreşti şi organizaţii democratice din alte ţări. Aceste întîlniri constituie o contribuţie de seamă la înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării cu toate statele socialiste, a solidarităţii internaţionaliste cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu forţele democratice şi progresiste, cu mişcările de eliberare naţională, sporirea contribuţiei la întărirea unităţii sistemului socialist mondial, a mişcării comuniste internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Plenara dă o înaltă apreciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste — cu prilejul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea relaţiilor, pe multiple planuri, dintre cele "două state socialiste, spre binele popoarelor român şi sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial şi unităţii sale, al păcii şi progresului în lume. Plenara apreciază utilitatea şi rodnicia contactelor care au avut loc în acest timp cu şefii de stat şi de guverne, precum şi cu alţi reprezentanţi a numeroase ţări — expresie a politicii de dezvoltare a relaţiilor României cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, a contribuţiei ţării noastre la lupta împotriva politicii cercurilor imperialiste agresive, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător destinele, pentru destindere internaţională şi lichidarea focarelor de încordare, pentru securitate şi pace in Europa şi în lume. Plenara subliniază că şi în viitor Partidul Comunist Român, guvernul Republicii Socialiste România vor promova in mod statornic această politică externă, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale poporului român, intereselor socialismului, păcii şi înţelegerii între popoare. In cadrul plenarei au lucit cuvîrdul tovarăşii : Richard Winter, Alexandru Iliescu, Iosif Uglar, Ştefan Boboş, Nicolae Vereş, George Homoştean, Ludovic Fazekas, Teodor Haş, Radu Beligan, Nicolae Mihai, Florenţa Munteanu, Adalbert Crişan, Ion Iliescu, Zaharia Stancu, Gheorghe Roşu, George Macovescu, Valter Roman, Ioachim Moga. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Un nou model de cablu pentru alimentare cu energie electrică a tramvaielor şi troleibuzelor bează considerabil ritmicitatea vehiculelor de pe liniile respectivă — ne srpunea irig. IOAN GONŢA, şeful serviciului tehnic din I.T.B. Adesea,rupturile se produc datorită rezistenţei mai scăzute a reţelei din cupru electrolitic pur. Faptul ne-a preocupat şi, în ultima vreme, am realizat un nou cablu, construit din aliaj de cupru şi cadmiu. Experienţele de laborator au dat bune rezultate. Astfel, conductibilitatea este îmbunătăţită, iar ritmul de uzură este de circa două ori mai redus decât al firului „clasic“. Este mult sporită şi rezistenţa la întindere. Probele de lucru au dat şi ele deplină satisfacţie, ceea ce îndreptăţeşte extinderea sistemului pe liniile de transport electric. Aş vrea să subliniez un element de loc lipsit de importanţă , noul cablu prezintă interes nu numai pentru transportul electric urban, ci şi pentru cel feroviar. Nu o dată, pot fi observate pe străzi coloane de troleibuze şi tramvaie staţionînd , în faţa lor s-a avariat reţeaua de contact (cabluri de alimentare cu energie electrică). — De regulă, asemenea avarii pertur- Noi fi moderne modele de mobili In magazinele de specialitate. S-au creat condiţii pentru modernizarea multor artere intens circulate, dar ODISEEA STRĂZILOR DESFUNDATE CONTINUĂ Fondurile alocate în acest an din bugetul Consiliului popular al municipiului Bucureşti pentru modernizări de drumuri se ridică la 165 milioane lei. s-a creat, astfel, baza financiara pentru ca numeroase artere intens circulate sa fie supuse unor transformări radicale menite să facă faţă traficului rutier din ce în ce mai aglomerat. Este vorba, printre altele, de lucian de mare amploare cum sunt cele de pe şos. Dudeşti-Pantelimon, str. ştefan Furtuni, str. Ştirbei Vodă, splaiul independenţei, şos. Vitan, şos. Fundeni, str. Coralilor, şos. Olteniţei, bd. Dimitrov, str. Morarilor, bd. Veniului, bd. Laminorului, bd. Ana Ipotescu, bd. c. iirincoveanu etc. Dar cum decurge activitatea pe şantierele de dimnion . Am urmărit, in ultimul timp, ritmul în care se desfăşoară lucrările, modul cum întreprinderea de drumuri şi poduri Bucureşti se achită de obligaţiile contractuale. Constatările sunt departe de a mulţumi pe beneficiar (Direcţia drumuri şi spaţii verzi a Consiliului popular municipal), pe constructor, şi, mai ales, pe şoferii de pe autobuzele I.T.B. nevoiţi să circule pe trasee ocolite, în condiţii destul de grele. Pe bd. Geniului, de pildă, lucrările stagnează de multă vreme, ca de altfel şi pe bd. Laminorului. Pe str. Ştirbei Vodă se avansează un ritm de melc (să nu uităm importanţa arterei respective). Pe şoselele Olteniţei şi Tunari-Otopeni, acelaşi ritm nesatisfăcător. Şoselele tunde ai şi Căţeiu, străzile Coralilor, Stolan Militarii, Alunişului, Macaralei, splaiul independenţei (in zona Uzinelor Semănătoarea), bd. Muncii sunt pregătite pentru turnatul asfaltului, dar I.D.P.R. aşteaptă, probabil, venirea iernii. Unele lucrări, cu termene depăşite, (alei în pădurea Băneasa, str. Maşina de piine, bd. Armata Poporului etc.), au fost chiar abandonate. Am înfăţişat aspectele relatate mai sus tovarăşului ing. Petre Dăescu, directorul Direcţiei drumuri şi spaţii verzi a Consiliului popular municipal. — Intr-adevăr, ritmul actual de lucru nu corespunde cerinţelor. Direcţia noastră cunoaşte situaţia şi, in baza hotărîrilor adoptate de Comitetul executiv, care a analizat, recent, această problemă, a întreprins unele măsuri pentru înviorarea activităţii. — După părerea dv., care sunt principalele cauze ale rămînerilor în urmă 7 — Consider că i.d.P.R. şi-a fărâmiţat forţele — utilaje şi oameni — pe prea multe şantiere deodată. De aceea e cazul să se treacă la o regrupare, vizîndu-se, în primul rînd, urgentarea lucrărilor de pe arterele pe care circulă mijloacele de transport în comun. Scoaterea din circulaţie pentru mai mult timp a unor străzi duce, in mod inevitabil, la deteriorarea altora. Bunăoară, din cauza unui șantier al I.C.H.F. de pe str. Bachus (e vorba de un racord care putea fi terminat în cîteva zile), autobuzele I.T.B. au fost deviate, deteriorînd, una după alta, un număr de 12 străzi, ceea ce este de neîngăduit. La fel se petrec lucrurile și în cartierul Colentina cu autobuzele liniei 43. La rămînerile în urmă au contribuit în mare măsură și întreprinderile care au de efectuat diferite lucrări subterane (I.C.A.B., Teleconstrucţia, I.C.E.B., I.C.H . I.C.M.E.), care nu se încadrează în ter- I. Bălan (Continuare In pag a 3-a) Admiterea în facultăţi să obţină cel puţin media cinci la scris (cu excepţia Facultăţii de arhitectură, care proba scrisă la matematică nu are caracter eliminatoriu). Actuala ediţie a concursului de admitere pentru invăţămintul superior a adus unele schimbări în modul de examinare. Astfel, la Academia de studii economice, concursul include probe scrise şi orale la matematică, examen scris la o limbă străină la alegere (rusă, engleză, franceză, germană) şi examen oral la economie politică. La secţia sociologie de la Universitate, candidaţii dau examen scris şi la „Analiza matematică“. Şi incă o noutate : concursul de admitere pentru Institutul de arhitectură se va ţine între 1 şi 8 septembrie a.c. Azi dimineaţă s-au prezentat in faţa comisiilor de examinări, candidaţii la concursul de admitere la facultăţi. Pentru admiterea la oral candidatul trebuie ÎNVĂŢĂMENTUL SUPERIOR DE ARHITECTURĂ INTR-O NOUĂ STRUCTURĂ V* 3 secţii noi de arhitectura • Arhitect conductor şi arhitect diplomat • Cursuri de pregătire pentru candidaţi • Cum se desfăşoară concursul de admitere • Numărul locurilor Recent, a fost dat publicităţii comunicatul Ministerului Învăţămintului cu privire la reorganizarea invăţămintului superior de arhitectură şi modificarea datei de susţinere a examenului de admitere. Intrucît în numeroase scrisori, sosite pe adresa redacţiei, semnatarii ne-au solicitat să prezentăm in ce constru perfecţionările de structură aduse şi cum anume se va desfăşura concursul de admitere in această sesiune — ne-am adresat PROF. ARH. CONSTANTIN ENACHE — prorector al Institutului de arhitecturi. „Ion Mincu". — In firescul şi permanentul proces de îmbunătăţire pe care îl înregistrează in contextul invăţămintului românesc, invăţămintul superior de arhitectură se va integra — prin noua măsură organizatorică — intr-o etapă superioară. Motivele care au determinat alegerea acestui moment şi forma actualei structuri ? — Necesităţile prezente şi de perspectivă ale ţârii impun formarea unui corp tai puternic de arhitecţi — capabili să preia, pe toate treptele de complexitate ale organismelor economice şi administrative acele sarcini specifice, în a căror rezolvare cu precădere acest profesionist işi poate aduce contribuţia maximă. Şi anume : in valorificarea totală şi în economisirea eforturilor umane şi financiare, cerute de fiecare gest constructiv in care se materializează edificarea socialistă a ţării. _ Ce caracteristici trebuie să aibă acest corp de specialişti amplificat ? — In primul rînd, mărit, el trebuie să cuprindă o diferenţiere de trepte — care să răspundă variatelor solicitări ale vieţii precum şi diferitelor aptitudini şi potenţiale ale celor ce se formează in îndeletnicirea noastră. De asemenea — spre deosebire de pînă acum — selecţionabilii vor putea fi făcuţi să aspire spre concursul de admitere cu uşurinţă comparabilă — dacă nu chiar egală — din toate colţurile ţării. Acest corp de arhitecţi şi urbaniştiurmează să fie prezent — după calificare — conform nevoilor fiecărei colectivităţi a ţării prin argumentul cel mai firesc posibil, şi totodată şi cel mai mobilizat : faptul Interviu realizat de Roxana Costache-Gîndu (Continuare in pag. a 2-a) Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi la ora 8 în Bucureşti temperatura aerului a fost de 24 de grade. Maxima de ieri în aer a fost de 31 de grade, iar minima din cursul nopţii de 17 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine frumoasă şi călduroasă cu cerul variabil mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vîntul va sufla slab pinaa potrivit. Temperatura aerului : minima nu va coborî sub 17 grade, iar maxima va urca pînă la 21 de grade. Pentru zilele de 12, 13 şi 14 iulie : Vremea se menţine în general frumoasă la început, dar devine uşor instabilă in a doua parte a intervalului, cînd se va răci uşor. Cerul va fi schimbător. Vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vint potrivit. INFORMAŢIA MACHU PICCHU ORAŞUL-MUZEU DIN ANZI Machu Picchu a fost descoperit într-o zonă greu accesibilă a Anzilor peruvieni, in apropierea unui defileu al fluviului Urubamba. Pînă la începutul secolului, despre existenţa acestui oraş circulau numai zvonuri. Astăzi, el este obiectivul unor importante studii istorice şi arheologice şi, totodată, un centru turistic de o mare atracţie. Profesorul american Hiram Bingham a întreprins cu decenii in urmă îndelungate cercetări, în speranţa că va reuşi să ajungă într-unul din oraşele dispărute ale vechii civilizaţii incaşe. Totul a fost, însă, în zadar pînă în anul 1911, cînd un Peruvian de origine indiană i-a relatat că între Machu Picchu (Muntele vechi) şi Huayna Picchu (Muntele nou) se găsesc ruinele unui oraş. Deşi nutrea serioase îndoieli asupra veridicităţii I. A. (Continuare in pag . 4 a)