Informatia Bucureştiului, iulie 1970 (Anul 18, nr. 5242-5268)

1970-07-10 / nr. 5250

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VA - ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII­­ Nr. 5250 4 PAGINI 30 BANI Vineri 10 iulie 1970 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţională a re­luat, azi dimineaţă, în şedinţă ple­nară, lucrările celei de-a patra sesiuni a celei de-a VI-a legisla­turi, începute în luna martie. In perioada de la ultima şedinţă plenară, comisiile permanente de specialitate ale celui mai înalt for al ţării au examinat proiectele de lege înscrise­­­e ordinea de zi a actualei sesiuni. Deputaţii iau în discuţie docu­mente de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea multilaterală a României socialiste. Ele se înscriu in contextul măsurilor cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, la creşterea eficienţei activităţii economice, stabilite de Conferinţa Naţională şi Congresul al X-lea al partidului. Unele din aceste do­cumente au fost supuse dezbaterii publice, prin presă, astfel ca un număr cât mai mare de oameni ai muncii să-şi poată aduce contribu­ţia la îmbunătăţirea şi definitivarea lor. Dezbaterea publică a docu­mentelor de bază ale sesiunilor Marii Adunări Naţionale este încă o dovadă a caracterului larg de­mocratic al pânduirii noastre, o expresie a spiritului democratis­mului socialist care caracterizează întreaga viaţă politică şi socială a ţării. In sală se aflau deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi nu­meroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţi­fice şi culturale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau, de ase­menea, şefi ai misiunilor diploma­tice acreditaţi la Bucureşti, pre­cum şi corespondenţi ai presei străine. Este ora 10. Intîmpinaţi cu puter­nice aplauze, sosesc în sală conducă­torii partidului şi statului. In loja din dreapta a marii incinte rotunde iau loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu. (Agerpres) (Continuare in pag. a 4-a) Aspect din sală I­I I APROPO DE. Sociabilitate VIRGIL BRADÅTEANU Caracteristică omului de azi — prin situaţia de fapt a existenţei sale — socia­bilitatea a devenit pentru contemporani condiţie sine qua non şi totodată virtute. Acasă, in preajmă sau de­parte, în locuri cunoscute de mult sau abia atunci întil­­nite, pretutindeni se află oa­meni lingă noi şi noi lingă oameni, oameni intre oameni, in timpurile moderne tot mai­ multi, mai mult şi mai des împreună. Sociabilitatea im­plică responsabilităţi ale fie­căruia pentru semenii lor, in oricare situaţie, incepind cu faptele cotidianului vină la marile procese ale vieţii sociale. Ea presupune, tot­odată, beneficiul sprijinului celorlalţi, implică nu numai conştiinţă ci şi inimă, nu nu­mai înţelegerea necesităţii ci şi nevoia de a dărui sau dis­ponibilitatea de a primi; ea ciştigă noi valori şi semnifi­caţii in societatea sociatistă, aici putindu-se manifesta din plin şi multilateral. Determi­nată, in dinamica manifestă­rilor, de trăsăturile caracte­ristice ale unui popor, vir­tutea aceasta binefăcătoare şi fermecătoare işi are ca sursă intimă generozitatea şi tim­p de manifestare viata cu unul­(Continuare in pag. a 2 a) • Intilnire cu cititorii Continuind seria manifestărilor, prin care Editura Eminescu mijloceşte cu­noaşterea directa a autorilor de câtre cei ce le urmâresc scrisul, astăzi, la ora 19, librăria „M. Sadoveanu", din bd. Magheru nr. 6, găzduieşte întilnirea cu scriitorul Virgil Gheorghiu, autorul vo­lumului de poeme „Ţinuta de seară“. Cunoscutul poet și pianist va fi pre­zentat de criticul N. Carandino. Însemnări „Acel treizeci şi şapte cu unu Şi TRAIAN ŞELMARU Titlul nu-mi aparţine. L-am îm­prumutat de la Horia Lovinescu, care — intr-un interviu — lua ,,foa­ia de temperatură“ a stagiunii 1969H0. Bine era dacă această foaie de temperatură era rezultatul unei dezbateri mai largi a oamenilor de teatru (şi, de ce nu ?, chiar a publi­cului). Dar, o asemenea dezbatere n-a avut loc. Nu mă gîndesc, tir,es­te, la o socoteală statistică, la pre­mii şi admonestări, ci la o confrun­tare de opinii cu rezultate deopotri­vă teoretice , şi practice pentru dez­voltarea mişcării noastre teatrale. Cu atit mai mult, cu cit suntem­ cu toţii — autori, actori, regizori, sce­nografi, critici — membri ai ATM, asociaţie de breaslă a cărei princi­pală preocupare asta ar trebui să fie : cum merg treburile în teatre, ce s-a realizat, ce nu, ce ar trebui făcut pentru un progres continuu. Dar, deşi s-a discutat nu o dată despre extrem de slaba activitate, in acest sens, a asociaţiei, deşi s-au anunţat proiecte promiţătoare, batem pasul pe loc. Aşa că, dacă vrem să facem o apreciere cit de cit colectivă * (Continuare In pag. a 2 a) ••• u Ziarele de dimineaţă au publicat: Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 Expoziţie a întreprinderilor din sectorul 3 33 de unităţi industriale din sec­torul 3 prezintă, în cadrul unei ex­poziţii deschise recent la clubul u­­zinelor „Republica”, o bogată pa­letă a creaţiei lor tehnice. Invenţii cunoscute şi peste hotare se în­făţişează aici su­b forma unor noi tipuri de dispozitive şi aparate e­­lectronice, utilaje, maşini, acumu­latoare etc. Inovaţii şi raţionalizări de înaltă eficienţă economică, gra­fice şi panouri completează imagi­nea unui efort neîntrerupt pentru promovarea progresului tehnic. Ma­chetele prezente în expoziţie pre­figurează şi cîteva dintre viitoarele realizări ale întreprinderilor din sec­tor. Printre acestea se numără ma­­şini-unelte cu comandă program, lo­comotive Diesel-hidraulice, motoare, agregate de pompare şi­ altele. A­ltfel aş fi vrut să fie acest reportaj despre cercetare. Dar omul din faţa mea, inginerul Dan Ioan, de la Institutul de cerce­tare şi proiectare pentru industria electrotehnică (I.C.P.E.), îmi spune că acel nerv şi acea tensiune spe­cifice drumului spre necunoscut şi găsirii unei soluţii inedite, fac parte din condiţia lor de fiece zi. „N-ai timp să le memorezi, îmi declară el, şi din motive simple , te-ai obiş­nuit ca munca ta să închidă fărima aceea de palpitaţie a căutărilor, ţi se pare chiar firesc să fie aşa. Lucruri deosebite, regret, n-aş putea relata. Dacă ar fi, totuşi, să punctez, prin cîteva repere activi­tatea laboratorului nostru în ultima vreme, m-aş opri la gama completă de redresoare pentru sudare prin arc, pe care noi am elaborat-o. Ce să vă spun ? Am întreprins cerce­tări de ciţiva ani: acum, în fabri­caţie se află tipul­­ de redresor de 500 A, precum şi cel de 1 000 A, pentru sudare sub strat de flux. Îmi arunc privirea în încăperea ticsită de teancuri de cărţi şi re­viste, de aparate, de hirtii, cu fel de fel de calcule şi scheme , 12 oa­meni, cit numără acest laborator de agregate, redresoare şi utilaje de sudare, îşi văd liniştiţi de tre­burile lor. „Trebuie să precizez — adaugă ing. Dan Ioan — că in do­meniul acestor tipuri de redresoare am pornit pe un teren aproape ne­cunoscut, cel puţin la noi. Dintr-o dată, un prim obstacol, care nu e Vladimir Udrescu (Continuare in pag.­­ 2 a) „SA VII MEREU CU CEVA NOU...“ Încheierea lucrărilor plenarei COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN În zilele de 8 şi 9 iulie a.c. au avut loc lu­crările Plenarei Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării producţiei şi a muncii în agricultură şi proiec­tul Legii privind răspunderea conducerilor orga­nizaţiilor socialiste pentru gospodărirea mij­loacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Na-ționale a Republicii Socialiste România, cu îm­­bunâtăţirile rezultate din discuţia publică şi din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură şi silvicultură şi Comisia pentru pro­blemele economice ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inunda­ţiile din primăvara acestui an, la măsurile pen­tru înlăturarea efectelor acestor calamităţi şi a adoptat un document care este dat publicităţii. Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la aniversarea semicentenarului Partidului Comu­nist Român. (Hotărîrea va fi dată publicităţii). Plenara a fost informată despre activitatea pe plan internaţional desfăşurată în ultima peri­oadă de conducerea partidului şi statului, des­pre vizitele delegaţiilor de partid şi de stat ale ţării noastre în alte ţâri şi ale delegaţiilor străi­ne în Republica Socialistă România. Comitetul Central dă o înaltă preţuire activi­tăţii internaţionale desfăşurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Repu­blicii Socialiste România, de secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind că a­­ceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii ex­terne definite de Congresul al X-lea al parti­dului. Plenara consideră deosebit de pozitive schim­burile de delegaţii şi convorbirile pe care Par­tidul Comunist Român le-a avut în această pe­rioadă cu partidele comuniste din ţările socia­liste, precum şi cu numeroase partide comuniste, muncitoreşti şi organizaţii democratice din alte ţări. Aceste întîlniri constituie o contribuţie de seamă la înfăptuirea politicii partidului şi sta­tului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prie­teniei, alianţei şi cooperării cu toate statele socialiste, a solidarităţii internaţionaliste cu par­tidele comuniste şi muncitoreşti, cu forţele demo­cratice şi progresiste, cu mişcările de eliberare naţională, sporirea contribuţiei la întărirea uni­tăţii sistemului socialist mondial, a mişcării co­muniste internaţionale, a tuturor forţelor anti­­imperialiste. Plenara dă o înaltă apreciere semnării Tra­tatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mu­tuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste — cu prilejul vizitei în ţara noastră a delegaţiei­­ de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea relaţiilor, pe multiple planuri, din­tre cele "două state socialiste, spre binele po­poarelor român şi sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial şi unităţii sale, al păcii şi progresului în lume. Plenara apreciază utilitatea şi rodnicia con­tactelor care au avut loc în acest timp cu şefii de stat şi de guverne, precum şi cu alţi repre­zentanţi a numeroase ţări — expresie a politi­cii de dezvoltare a relaţiilor României cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, a contribuţiei ţării noastre la lupta împotriva po­liticii cercurilor imperialiste agresive, a colonia­lismului şi neocolonialismului, pentru respecta­rea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător destinele, pentru destindere inter­naţională şi lichidarea focarelor de încordare, pentru securitate şi pace in Europa şi în lume. Plenara subliniază că şi în viitor Partidul Co­munist Român, guvernul Republicii Socialiste România vor promova in mod statornic aceas­tă politică externă, ce corespunde pe deplin in­tereselor vitale ale poporului român, interese­lor socialismului, păcii şi înţelegerii între po­poare. In cadrul plenarei au lucit cuvîrd­ul tovarăşii : Richard Winter, Alexandru Iliescu, Iosif Uglar, Ştefan Boboş, Nicolae Vereş, George Ho­­moştean, Ludovic Fazekas, Teodor Haş, Radu Beligan, Nicolae Mihai, Florenţa Munteanu, Adalbert Crişan, Ion Iliescu, Zaharia Stancu, Gheorghe Roşu, George Macovescu, Valter Ro­man, Ioachim Moga. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîn­­tul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Un nou model de cablu pentru alimentare cu energie electrică a tramvaielor şi troleibuzelor bează considerabil ritmicitatea vehicule­lor de pe liniile respectivă — ne srpunea irig. IOAN GONŢA, şeful serviciului teh­nic din I.T.B. Adesea,­­rupturile se pro­duc datorită rezistenţei mai scăzute a reţelei din cupru electrolitic pur. Fap­tul ne-a preocupat şi, în ultima vreme, am realizat un nou cablu, construit din aliaj de cupru şi cadmiu. Experienţele de laborator au dat bune rezultate. Ast­fel, conductibilitatea este îmbunătăţită, iar ritmul de uzură este de circa două ori mai redus decât al­ firului „clasic“. Este mult sporită şi rezistenţa la întin­dere. Probele de lucru au dat şi ele de­plină satisfacţie, ceea ce îndreptăţeşte extinderea sistemului pe liniile de trans­port electric. Aş vrea să subliniez un element de loc lipsit de importanţă , noul cablu prezintă interes nu numai pentru transportul electric urban, ci şi pentru cel feroviar. Nu o dată, pot fi observate pe st­r­ăzi coloane de troleibuze şi tramvaie sta­­ţionînd , în faţa lor s-a avariat reţeaua de contact (cabluri de alimentare cu e­­nergie electrică). — De regulă, asemenea avarii pertur- Noi fi moderne modele de mobili In magazinele de specialitate. S-au creat condiţii pentru modernizarea multor artere intens circulate, dar ODISEEA STRĂZILOR DESFUNDATE CONTINUĂ Fondurile alocate în a­­cest an din bugetul Con­siliului popular al muni­cipiului Bucureşti pentru modernizări de drumuri se ridică la 165 milioane lei. s-a creat, astfel, baza financiara pentru ca nu­meroase artere intens cir­culate sa fie supuse unor transformări radicale me­nite să facă faţă traficu­lui rutier din ce în ce mai aglomerat. Este vor­ba, printre altele, de lu­cian de mare amploare cum sunt cele de pe şos. Dudeşti-Pantelimon, str. ştefan Furtuni, str. Ştir­bei Vodă, splaiul inde­pendenţei, şos. Vitan, şos. Fundeni, str. Coralilor, şos. Olteniţei, bd. Dimi­trov, str. Morarilor, bd. Veniului, bd. Laminoru­lui, bd. Ana Ipotescu, bd. c. iirincoveanu etc. Dar cum decurge activitatea pe şantierele de di­mnion .­ Am urmărit, in ultimul timp, ritmul în care se desfăşoară lucrările, mo­dul cum întreprinderea de drumuri şi poduri Bucu­reşti se achită de obliga­ţiile contractuale. Consta­tările sunt departe de a mulţumi pe beneficiar (Direcţia drumuri şi spa­ţii verzi a Consiliului popular municipal), pe constructor, şi, mai ales, pe şoferii de pe autobu­zele I.T.B. nevoiţi să cir­cule pe trasee ocolite, în condiţii destul de grele. Pe bd. Geniului, de pil­dă, lucrările stagnează de multă vreme, ca de alt­fel şi pe bd. Laminoru­lui. Pe str. Ştirbei Vodă se avansează un ritm de melc (să nu uităm im­portanţa arterei respective). Pe şoselele Olteniţei şi Tunari-Otopeni, acelaşi ritm nesat­isfăcător. Şoselele t­­unde ai şi Căţeiu, străzi­le Coralilor, Stolan Mili­tarii, Alunişului, Macara­lei, splaiul independenţei (in zona Uzinelor Semă­nătoarea), bd. Muncii sunt pregătite pentru turnatul asfaltului, dar I.D.P.R. aş­teaptă, probabil, venirea iernii. Unele lucrări, cu termene depăşite, (alei în pădurea Băneasa, str. Ma­şina de piine, bd. Armata Poporului etc.), au fost chiar abandonate. Am înfăţişat aspectele relatate mai sus tovarăşu­lui ing. Petre Dăescu, di­rectorul Direcţiei drumuri şi spaţii verzi a Consiliu­lui popular municipal. — Intr-adevăr, ritmul actual de lucru nu co­respunde cerinţelor. Di­recţia noastră cunoaşte si­tuaţia şi, in baza hotărî­­rilor adopt­ate de Comite­tul executiv, care a anali­zat, recent, această pro­blemă, a întreprins unele măsuri pentru înviorarea activităţii. — După părerea dv., care sunt princi­palele cauze ale rămînerilor în urmă 7 — Consider că i.d.P.R. şi-a fărâmiţat forţele —­ utilaje şi oameni — pe prea multe şantiere deodată. De aceea e ca­zul să se treacă la o regrupare, vizîn­­du-se, în primul rînd, urgentarea lu­crărilor de pe arterele pe care circulă mijloacele de transport în comun. Scoa­terea din circulaţie pentru mai mult timp a unor străzi duce, in mod ine­vitabil, la deteriorarea altora. Bunăoară, din cauza unui șantier al I.C.H.F. de pe str. Bachus (e vorba de un racord care putea fi terminat în cîteva zile), auto­buzele I.T.B. au fost deviate, deterio­­rînd, una după alta, un număr de 12 străzi, ceea ce este de neîngăduit. La fel se petrec lucrurile și în cartierul Colentina cu autobuzele liniei 43. La rămînerile în urmă au contribuit în mare măsură și întreprinderile care au de efectuat diferite lucrări subterane (I.C.A.B., Teleconstrucţia, I.C.E.B., I.C.H . I.C.M.E.), care nu se încadrează în ter- I. Bălan (Continuare In pag a 3-a) Admiterea în facultăţi să obţină cel puţin media cinci la scris (cu excepţia Facultăţii de arhitectură,­­ care proba scrisă la matematică nu are caracter eliminatoriu). Actuala ediţie a concursului de admi­tere pentru invăţămintul superior a adus unele schimbări în modul de examinare. Astfel, la Academia de studii economi­ce, concursul include probe scrise şi orale la matematică, examen scris la o limbă străină la alegere (rusă, engleză, franceză, germană) şi examen oral la economie politică. La secţia sociologie de la Universitate, candidaţii dau examen scris şi la „Analiza matematică“. Şi incă o noutate : concursul de admitere pen­tru Institutul de arhitectură se va ţine între 1 şi 8 septembrie a.c. Azi dimineaţă s-au prezentat in faţa comisiilor de examinări, candidaţii la concursul de admitere la facultăţi. Pen­tru admiterea la oral candidatul trebuie ÎNVĂŢĂMENTUL SUPERIOR DE ARHITECTURĂ INTR-O NOUĂ STRUCTURĂ V* 3 secţii noi de arhitectura • Arhitect conductor şi arhitect diplomat • Cursuri de pregătire pentru candidaţi • Cum se desfăşoară concursul de admitere • Numărul locurilor Recent, a fost­ dat publicităţii comunicatul Ministerului Învăţămintului cu pri­vire la reorganizarea invăţămintului superior de arhitectură şi modificarea datei de susţinere a examenului de admitere. Intrucît în numeroase scrisori, sosite pe adresa redacţiei, semnatarii ne-au solicitat să prezentăm in ce constru perfecţionările de structură aduse şi cum anume se va desfăşura concursul de admitere in această sesiune — ne-am adresat PROF. ARH. CONSTANTIN ENACHE — prorector al Institu­tului de arhitecturi. „Ion Mincu". — In firescul şi permanentul proces de îmbunătăţire pe care îl înregistrează in contextul invăţămintului românesc, invăţămintul superior de arhitectură se va integra — prin noua măsură organi­zatorică — intr-o etapă superioară. Mo­tivele care au determinat alegerea aces­tui moment şi forma actualei structuri ? — Necesităţile prezente şi de perspec­tivă ale ţârii impun formarea unui corp t­­ai puternic de arhitecţi — capabili să preia, pe toate treptele de complexitate ale organismelor economice şi adminis­trative acele sarcini specifice, în a căror rezolvare cu precădere acest profesio­nist işi poate aduce contribuţia maximă. Şi anume : in valorificarea totală şi în economisirea eforturilor umane şi finan­ciare, cerute de fiecare gest constructiv in care se materializează edificarea so­cialistă a ţării. _ Ce caracteristici trebuie să aibă acest corp de specialişti amplificat ? — In primul rînd, mărit, el trebuie să cuprindă o diferenţiere de trepte — care să răspundă variatelor solicitări ale vieţii precum şi diferitelor aptitudini şi potenţiale ale celor ce se formează in îndeletnicirea noastră. De asemenea — spre deosebire de pînă acum — selecţio­­nabilii vor putea fi făcuţi să aspire spre concursul de admitere cu uşurinţă com­parabilă — dacă nu chiar egală — din toate colţurile ţării. Acest corp de ar­hitecţi şi urbanişti­­urmează să fie pre­zent — după calificare — conform ne­voilor fiecărei colectivităţi a ţării prin argumentul cel mai firesc posibil, şi totodată şi cel mai mobilizat : faptul Interviu realizat de Roxana Costache-Gîndu (Continuare in pag. a 2-a) Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi la ora 8 în Bucureşti tempe­ratura aerului a fost de 24 de grade. Maxima de ieri în aer a fost de 31 de grade, iar minima din cursul nopţii de 17 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine frumoasă şi călduroasă cu ce­rul variabil mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vîntul va sufla slab pina­­a potrivit. Temperatura aerului : minima nu va coborî sub 17 grade, iar maxima va urca pînă la 21 de grade. Pentru zilele de 12, 13 şi 14 iulie : Vre­mea se menţine în general frumoasă la început, dar devine uşor instabilă in a doua parte a intervalului, cînd se va răci uşor. Cerul va fi schimbător. Vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vint potrivit. INFORMAŢIA MACHU PICCHU ORAŞUL-MUZEU DIN ANZI Machu Picchu a­ fost des­coperit într-o zonă greu acce­sibilă a Anzilor peruvieni, in apropierea unui defileu al fluviului Urubamba. Pînă la începutul secolului, despre existenţa acestui oraş circulau numai zvonuri. Astăzi, el este obiectivul unor importante studii istorice şi arheologice şi, totodată, un centru tu­ristic de o mare atracţie. Profesorul american Hiram Bin­gham a întreprins cu decenii in urmă îndelungate cercetări, în speranţa că va reuşi să ajungă în­­tr-unul din oraşele dispărute ale vechii civilizaţii incaşe. Totul a fost, însă, în zadar pînă în anul 1911, cînd un Peruvian de origine indiană i-a relatat că între Machu Picchu (Muntele vechi) şi Huayna Picchu (Muntele nou) se găsesc ruinele unui oraş. Deşi nutrea se­rioase îndoieli asupra veridicităţii I. A. (Continuare in pag . 4 a)

Next