Informatia Bucureştiului, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 5294-5319)
1970-09-26 / nr. 5316
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII — Nr. 5316 6 PAGINI 30 BANI Simbătă 26 sept. 1970 Chei pentru perfecţionare „lacătele46 calităţii ! — Nu e uşor să ai sute de mii de controlori de calitate. Mai ales cind aceşti controlori sunt de genul feminin... Remarca directorului general al Combinatului de tricotaje nr. 2, inginerul Mircea Urmuzache, se referea la faptul că, în ciuda progreselor obţinute în unităţile combinatului în direcţia îmbunătăţirii calităţii tricotajelor, progrese demonstrate prin cifre şi grafice edificatoare, reclamaţiile individuale, venite din partea unor cumpărătoare, nu au sistat cu totul. Şi aceasta întrucît clienţii se întilnesc nu cu producţia combinatului în general, ci cu un singur sortiment pe care l-au cumpărat din magazin. Dacă acest sortiment nu corespunde nevoilor lor, le este absolut indiferent că la ,,Adesgo” — bunăoară — procentul ciorapilor de calitatea I a crescut de la 48 la sută la 56 la sută. — La noi în combinat — ne spunea ing. Iuliana Niculescu, şefa serviciului de calitate — au dispărut cu totul respingerile de loturi datorită unor defecte de masă, care să ducă la întîrzierea livrărilor. Se mai fac observate doar mici scăpări, provenite din neatenţia unor muncitori sau din încadrările greşite de la o calitate la alta. — Consideraţi inevitabile aceste „mici scăpări“ care, ajunse la cumpărători se transformă, pentru ei în mari nemulţumiri ? — Evident, nu, şi lupta pe care o ducem acum, ca să spun aşa, pe toate fronturile, urmăreşte tocmai acest obiectiv , ca după ce am reuşit să evităm deficienţei de calitate în masă, să le lichidăm şi în amănunt. Legea calităţii recent adoptată, cu toate implicaţiile, pe care le are în viaţa unei organizaţii economice, ne este de un real folos in această privinţă. Şi pentru ca afirmaţia să nu fie suspectată ca simplă adeziune formală, ni s-au adus numeroase argumente ce pledează pentru preocuparea generală a consiliului de administraţie şi a întregului colectiv în direcţia îmbunătăţirii calităţii produselor. Interesantă ni s-a părut bunăoară (deși ideea nu e cu totul nouă, fiind de mult practicată in industria medicamentelor) introducerea taloanelor de control, care scot din anonimat pe muncitorul, controlorul, ambalatorul prin mîinile căruia a trecut un produs. Se așteaptă ca Paul Marian (Continuare in pag. a V-a) Pe noua luni ale anului INDUSTRIA BUCUREŞTEANĂ ŞI A ÎNDEPLINIT PEANUL PRODUCŢIEI GLOBALE Ieri, după cum ne comunică Direcţia municipală de statistică, pe ansamblul industriei Capitalei s-a îndeplinit sarcina de plan ce revenea celor 9 luni ce au trecut din acest an la indicatorul producţiei globale. Pînă la această dată au comunicat realizarea, înainte de termen, a planului de producţie, pe trei trimestre, 55 de întreprinderi printre care Uzinele „Republica“ — ţevi, „Electromagnetica“, „Neferal”, platforma „Pipera“, întreprinderea textilă „Dacia“, Fabrica de casete de radio şi televizoare, întreprinderea industria bumbacului, Ţesătoria de relon Panduri, întreprinderea materiale de construcţii „7 Noiembrie”. De consemnat că au fost realizate însemnate cantităţi de produse, peste prevederile planificate : 1739 tone laminate, 16747 KW/h acumulatoare, 370 bucăţi semănători pentru tractoare, 7849 m.c. prefabricate din beton, 152 tone articole sanitare din porţelan, 149 tone conserve de legume ş.a. Recent, în incinta Tirgului Internaţional Bucureşti, lingă pavilionul ţării noastre, şi-a făcut marcată prezenţa un nou exponat expediat de uzinele de maşini agricole „Semănătoarea“. Este vorba de combina „C 12“, autopropulsată, care execută operaţii de secerat, batozat şi curăţirea boabelor. »l •i # Cucurigu! AUREL BARANGA In prefaţa la ediţia americană a „Străinului“, marele Camus stabileşte că există trei feluri de a minţi : prin emiterea unor neadevăruri sfruntate, prin exagerarea adevărului, şi prin omisiunea lui. Acest fel de a minţi, prin omisiune, a căpătat, în ultima vreme, o suspectă circulaţie. Cutare compilator de recenzii literare vorbind de deceniul şase al culturii noastre contemporane, omite că, în aceeaşi epocă, a fost scris şi volumul „Mărul de lingă drum“, a cărui apariţie a constituit pentru perioada respectivă — şi nu numai pentru perioada în cauză, — un adevărat eveniment literar. Un fitecine eşuat în istoriografia literară, specialist al bilanţurilor exhaustive, comentînd romanele apărute in acelaşi deceniu, omite, că tot atunci s-a tipărit şi „Groapa“. Evident, ochii autorului acestui roman îţi pot fi plăcuţi sau nu. Dar atunci cînd te erijezi în arbitrul unei literaturi, parcă (Continuare in pag. a V-a) Numeroşi cetăţeni recurg la sistemul avantajos al ratelor pentru a-şi procura o gamă extrem de diversificată de obiecte de folosinţă îndelungată. Numai pînă la 31 august, prin unităţile „O.S.L. Mobila“ s-au vîndut in acest mod, mărfuri în valoare de 229 253 900 lei, iar prin cele ale „O.C.R. Tehnometal“ în valoare de 57 887 000 lei. Dacă majoritatea cumpărătorilor îşi achită — cum e şi firesc — cu promptitudine obligaţiile, se întîlnesc şi cazuri de sustragere de la plata ratelor. In asemenea situaţii, este evidentă reaua credinţă a celor care, însuşindu-şi bunuri fără să achite valea Cumpăr in rate si... revină cu bani peşin • Cînd debitorii „uită" să-şi achite obligaţiile • întreprinderi care eliberează dovezi „cu ochii închişi" • Nici o supapă deschisă posibilităţilor de înşelăciune ! rea lor integrală, se pun singuri nu numai în afara legii, ci și în afara normelor etice statornicite de societatea noastră. Iată-l, de pildă, pe inginerul Stoianoglu Leordeanu Jean care a cumpărat, în 1969, un televizor „Miraj“, „uitînd“ însă să-l plătească. După ce a achitat primele două rate prin C.A.P. Bragadiru, Stoianoglu a dispărut pur şi simplu. La adresa menţionată în buletin (str. Olimpului nr. 80) nu mai locuieşte de circa 15 ani. Datele pe care le dobîndeşte sporadic organizaţia cu care a încheiat contractul (că a lucrat la Siliştea sau că, actualmente, ar fi pensionar) sunt insuficiente pentru a-1 regăsi. In aceeaşi situaţie de „dispărut fără urmă“ se află şi Capotă Marin ; la trei ani după cumpărarea ,unui televizor şi a unei meşini de spălat, „odiseea“ urmăririi lui de către „O.C.L. Tehnometal“ nu s-a în Ileana Coman ( Continuare in pag. a V-a) «MUNUME „SUBOFIŢERULUI 1“ » Mărturii despre consumul de stupefiante in rîndurile militarilor americani din Vietnamul de sud Audieri in faţa unui subcomitet al Senatului american, persoana care depune mărturie poartă un nume convenţional — „subofiţerul X“. Se ştie, deci, că face parte din armată. Identitatea, însă, refuză să şi-o dezvăluie pentru public şi pentru unele autorităţi. Căci, dacă ar spune cum se numeşte cu adevărat, ar avea de înfruntat riscuri, şi-ar atrage oprobriul multora... (Continuare in pag. a Vl-a) I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I r"!Expoziţia floricolă din Parcul Herăstrău, de la deschiderea căreia au trecut trei luni şi jumătate, s-a bucurat de un deosebit succes, pînă acum fiind vizitată de peste aproximativ 830 000 de persoane, printre care şi numeroşi străini, din peste 30 de ţări, însemnările din condicile de impresii, aproape în totalitate elogioase, se ridică la 4 330 dintre care 833 aparţin oaspeţilor de peste hotare. Expoziţia rămîne deschisă în continuare, în prezent plantîndu-se unele specii de toamnă. Ce se preconizează pentru anul viitor ? De la Direcţia de drumuri şi spaţii verzi a Consiliului popular municipal am aflat că în 1971 expoziţia sa ded/ine „Expoflora" in perspectivă • 800.000 DE VIZITATORI • O HARTA A TARII, ÎN RELIEF, • FlNTlNA ARTEZIANA LA INTRAREA PRINCIPALA • INSTITUIREA UNOR PREMII PENTRU CELE MAI FRUMOASE FLORI va lua o şi mai mare amploare. Printre altele, actuala oglindă de apă de la intrarea principală va fi transformată într-o fîntînă arteziană cu jocuri de apă şi lumini ; în părţile laterale ale parterului central vor fi expuse toate varietăţile şi speciile de flori caracteristice fiecărui sezon. De asemenea, se preconizează amenajarea, în relief, a unei hărţi a ţării — economică şi geografică — în care munţii vor fi marcaţi cu stîncărie, iar rîurile conturate prin pereuri cu pantele respective. In aceeaşi hartă vor fi marcate principalele cote ale munţilor, hidrocentralele şi termocentralele, liniile de înaltă tensiune, centrele industriale ale ţării etc. Bucureştiul va fi marcat prin stema oraşului executată din flori. Suprafaţa afectată hărţii este de 6 000 m.p. Grădina dendrologică se va îmbogăţi cu noi Specii de arbori şi arbuşti şi cu unele grupuri estetice ce vor fi realizate prin combinarea mai multor arbori cu forme diferite ale coroanei şi coloritului. Tot aici se va crea un colţ al noutăţilor, care va cuprinde specii aduse în ţara noastră pentru aclimatizare. In zona teraselor (Continuare in pag. a lll-a) ! încheierea vizitei PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUŞESCU, IN AUSTRIA ţilor de partid, şi de stat, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, ai Consiliului de Miniştri, membri (Continuare in pag. a VI-a) La sosirea pe aeroportul Băneasa Sosirea în Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, s-au înapoiat vineri seara în Capitală, după vizita oficială făcută în Austria, la invitaţia preşedintelui federal Franz Jonas. Şeful statului român a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, de consilieri şi experţi. La aeroportul Băneasa, au venit în întîmpinare tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Botnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas,,Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Miron Constantinescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi soţiile conducătoriZiarele de dimineaţă au publicat comunicatul comun cu privire la vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Austria. 1 Iai 81A 58 a sesiune anuală Federaţiei dentare internaţionale Azi dimineaţă în Sala mare a Palatului a avut loc deschiderea celei de a 58-a sesiuni anuale a Federaţiei dentare internaţionale. Participă circa 2001 de delegaţi din zeci de ţări din toate continentele lumii. După cuvîntul de deschidere, rostit de prof. dr. Valerian Popescu, preşedintele Comitetului român de organizare a sesiunii, participanţii au fost salutaţi de către tovarăşul ION GHEORGHE MAURER, preşedintele Consiliului de Miniştri, care, referindu-se la importanţa acestei manifestări ştiinţifice, arată că : „progresul ştiinţelor medicale, confruntate în zilele noastre cu probleme deosebit de complexe ce-şi aşteaptă o urgentă soluţionare, nu poate fi conceput fără participarea unor forţe intelectuale din ce în ce mai numeroase şi fără (Continuare in pag. a Vl-a) Pe șos. Panduri in dreptul statuii Leu se efectuează lucrări de lărgire a părții carosabile și a trotuarului. La etajul II al magazinului universal „Bucureşti“ a fost montat un nou şi modern mobilier pentru prezentarea şi vînzarea ţesăturilor. ÎN filele ŞI PRINTRE filele dosarului 1263 Apartamentul de la etaj este şi astăzi gol... S-au instalat, prin unghere, păienjenii şi pluteşte în atmosferă un damf de murdărie generală ... Cu puţin timp în urmă, era altfel : locatarii acestui apartament se pregăteau, febril, să plece in vacanţă ... Cînd s-au întors (se întîmpla in tîrziul unei seri de august), au găsit broasca de la uşă schimbată... Nu mai aveau casă, iar lucrurile — întreaga gospodărie — le fuseseră dislocate. Nu se ştie unde ... Buimaci, descumpăniţi, Elena Niculescu şi fiul ei, George, student, şi-au petrecut noaptea pe o bancă, în gară... . Am mers să investigăm situaţia la faţa locului Împreună cu inspectorul şef al spaţiului locativ al Capitalei, tov. Nicolae Vasile... S-au deschis multe uşi şi ferestre ale imobilelor vecine, fiindcă oamenii , deşi nu ştiau prea bine de unde suntem şi ce dorim să aflăm — simţeau nevoia să dea glas unei indignări adinei : „Ceea ce a făcut avocata Mirela Stănescu cu oamenii aceia e „strigător la cer“ — auzeam, repetîndu-ni-se mereu, ca un lait-motiv... Şi se mai imprimase pe retina lor, scena scoaterii lucrurilor din casă , cind mama şi fiul, plecaţi in vacanţă, habar n-aveau de ce se intimplă in lipsa lor ; cînd bunica, de 73 de ani, se Împotrivea evacuării, implorînd : „Aşteptaţi să se Întoarcă fiica mea acasă“... Lui George i-au deschis uşa colegii de facultate . Elena Niculescu doarme şi azi pe unde apucă... Lucrurile — în bună parte avariate sau sfărâmate — se află depozitate, claie peste grămadă, într-o cameră din cartierul Titan, unde au fost transportate din dispoziţia avocatei Mirela Stănescu. Ceea ce aflăm sună straniu... Există un nefiresc, frizind absurdul, care te face să te Îndoieşti de propriile-ţi judecăţi care te îndeamnă să pui sub exagerate şi insistente semne de Îndoială faptele evidente... Am dispus de acte şi probe materiale care subliniau, clar şi răspicat, abuzul, dar am mai simţit nevoia să parcurgem, din scoarţă in scoarţă, dosarul 1263 de la Judecătoria sectorului 1 am consultat, la Spaţiul locativ, tot ce se leagă de imobilul din Piaţa Romană nr. 2 şi am vizitat, apoi, acest imobil; am citit şi recitit ce spun legile şi dispoziţiile cu privire la drepturile locative şi am văzut — de fiecare dată — că adevărul şi principiile de echitate au fost profund şi grav nesocotite...eci , avocata Mirela Stănescu a izbutit să-i arunce pe oameni in stradă, ca pe două măsele stricate. A reuşit — după cum şi-a propus — să râmînă singură in întregul imobil. Are la dispoziţie o suprafaţă de aproape 200 m.p. Astăzi li aparţin nu Cornelia Simionescu Darda Popescu (Continuare in pag. a 111-a) . »PE SCENELE TEATRELOR • In aceste zile îşi reiau activitatea cele două scene ale Teatrului naţional „I. I. Caragiale“. Azi, la ora 20, publicul bucureştean poate revedea, la sala Comedia, una dintre montările de mare succes ale teatrului, Coana Chiriţa, iar mîine, la aceeaşi oră, sala Studio işi va inaugura stagiunea cu Travesti de Aurel Baranga. In seara de 30 septembrie, Naţionalul prezintă (pe scena de la Comedia) cea dinţii dintre premierele noului său an teatral , Faany de Bernard Shaw, în regia lui Mihai Berechet şi scenografia lui Dusan Ristic (Iugoslavia). • O altă premieră, mîine, ora 20, la teatrul „Bulandra“ (sala din bd. Schitu Măgureanu). Fory Etterle, Carmen Stănescu, Petre Gheorghiu, Octavian Cotescu şi alţii vor juca piesa lui William Congreve. Iubire pentru iubire, pusă în scenă de regizorul Emil Mândrie, în decorurile realizate de Florica Mălureanu şi Dan Jitianu. Costumele au fost desenate de acelaşi Dusan Ristic, al cărui nume figurează pe afişul premierei de la Naţional. # Participare romaneasca tirgul specializat rrModa în lume, la Intre 2 și 11 octombrie a c. la Belgrad va avea loc un tîrg specializat de modă intitulat „Moda în lume“. Cu această ocazie, întreprinderea de comerţ exterior a cooperaţiei — ICECOOP — va deţine un stand propriu, unde vor fi prezentate diverse exponate, dintre care aproximativ 30 cu motive folclorice, foarte mult apreciate în străinătate. In seara zilei de 4 octombrie ICECOOP va face o prezentare de modă cu manechine. Pe podiumul expoziţiei vor fi astfel trecute în revistă de către publicul vizitator al tîrgului, cele mai noi modele de confecţii şi tricotaje, precum şi confecţii de artizanat exportate de către ICECOOP. Geamătul muzical al poetului MARCEL BREAZU Teodor Stamate, student din Bucureşti. Îmi mărturiseşte că pentru el poezia lui Nichita Stănescu „râmbe fără ecou*, îmi spui că nu-l poţi înţelege pe Nichita Stănescu... Nu te opinţi să-l împingi pe făgaşul bătătorit pe care merg, fără rezistenţă, vehiculele de fiecare zi ale limbajului dumitale. încearcă să te laşi dus de el, agaţă-te de versurile lui ca un copil de spatele trăsurii şi trăieşte mirajul unei călătorii — of, doamne, cit de Incomode din punctul de vedere al maturului instalat în confort — dar cît de fermecătoare ! Şi vei vedea că îţi aminteşte parcă (cu toate că nu ţi le-ai pus, poate, niciodată) întrebări tulburătoare, care nu sunt nemijlocit legate de preocupările mărunt cotidiene — dar care angajează viaţa dumitale mai adînc, decit acelea : „Cum de exist ?" — „Din ce aluat sunt plămădit 7“ — „Cum de mă pot înţelege cu alţii 7“ — „Dar Cît de adînc mă înţeleg, oare?“ — „Cum să fac, ca să pătrund către străfundurile mele cele mai afunde 7“ — „Care este, la urma urmei, lucrul cel mai important?“. Şi vei primi, nu răspunsuri fără echivoc la întrebările acestea — sînt atît de greu de dat ! — dar vei găsi acolo un zbucium dens, care, constaţi, este de fapt şi al dumitale („...cum de nu mi-am dat seama ?“). Aici începe să se ţeasă farmecul poeziei... Şi te întorci asupra unui vers — şi apoi asupra altuia, a mai multora, a tuturor — şi ca de atîtea ori revenind asupra unei partide de Bach sau a unui cvartet de iîeethoven — descoperi lucruri, care ţi-au scăpat — cum oare 7 — la pe unele lecturi, la primele audiţii, şi simţi nevoia să reiei mereu cartea, aşa cum reiei discul sau banda de mag(continuare in pag. a . a) Cursuri postuniversitare de limbi străine • După cum s-a anunţat, pe lingă Universitatea din Bucureşti vor funcţiona cu începere din anul de studii 1970-1971, primele cursuri post-universitare pentru limbile moderne de largă circulaţie : engleză, franceză, germană şi rusă. In legătură cu modul de aplicare a acestei măsuri, prof. dr. docent Joan Livescu, rectorul Universităţii, ne-a declar organizate in sprijinul specialiştilor din invâţămint, din institutele de cercetare şi din diferite instituţii şi Întreprinderi, cursurile vor avea durata de trei luni, cu scoaterea totală din producţie a celor ce le vor urma, sau de cinci luni, pentru cursanţii care vor continua să lucreze la locul de muncă. Cursanţii — avind recomandarea respectivelor instituţii — vor fi supuşi in prealabil unui test lingvistic care să dovedească aptitudinile fiecăruia, precum şi stadiul de însuşire a limbii, care ne va ajuta să-i clasificăm in Începători, medii şi avansaţi. Procesul de predare şi seminarizare va avea un pronunţat caracter practic, urmărind însuşirea cunoştinţelor fundamentate de limbă, ca mijloc de comunicare şi instrument de lucru in activitatea de documentare. El va cuprinde, de pildă, noţiunile esenţiale de fonetică, vocabular, conversaţie, compoziţie, in vederea creării şi dezvoltării deprinderilor de a vorbi limba respectivă. In Încheiere, rectorul Universităţii a subliniat, că organizarea primelor cursuri post-universitare de engleză, franceză, germană şi rusă, se îmbină armonios cu recentul ordin al ministrului invăţâmintului, care prevede obligativitatea însuşirii limbilor moderne de largă circulaţie, de către studenţi. Ad. C.