Informatia Bucureştiului, februarie 1971 (Anul 18, nr. 5423-5446)

1971-02-01 / nr. 5423

PROBETAril DIN­­TOATE TARILE, TINEtl-VA? INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCURESTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCURESTI Anul XVIII­­ Nr. 54234 PAGINI 30 BANI Luni 1 februarie 1971 în sectorul 3, o interesantă iniţiativă privind Prevenirea deficienţelor calitative ale produselor !• Dezbateri periodice, organizate de Comitetul de partid al rectorului Confruntări de opinie între cei ce produc şi C.T.C. !• Grija faţă de calitatea produselor începe de la recepţionarea materiilor prime • Reciclarea tuturor cadrelor cu răspundere în domeniul calităţii produselor • Fluxul verificării calitative să se înscrie intr-o organigramă modernă, perfect adaptată nevoilor producţiei . Zilele trecute am fost invitaţi feă paşiiScipAm la o (Şedinţă de lu­cru — organizată de Comitetul de partid al sectorului S — la care au luat parte conducătorii de unităţi industriale, inspectori d­in unităţile respective din partea Di­recţiei Teritoriale Bucureşti pentru controluul­ calităţii produselor şi metrologie, activişti ai comisiei e­­conomice, membri ai biroului. Dar, din primul moment al şedinţei, am remarcat că nu era vorba de o simplă twt­raire de lucru. c -•»" 1 — Prin tnttlnire» de astăzi — a subliniat tovarăşul Gheorghe Dumi­tru, primul secretar al comitetului — Inaugurăm o serie de dezbateri periodice, cel puţin o dată pe lună, pentru a analiza, fie în această for­mulă, fie pe grupe de Întreprinderi c­u profil similar, problemele cali­tăţii produselor. Dorim totodată să imprimăm un caracter specific aces­tor intilniri : de lucru, operativ şi, mai ales, profilactic. Să dezvoltăm, adică, activitatea de prevenire a de­ficienţelor de ordin calitativ. Sperăm ca prin confruntarea deschisă de opi­nii dintre cei care produc şi cei care controlează calitatea producţiei să pu­tem evidenţia noi căi, noi soluţii de îmbunătăţire a muncii in acest dome­niu. Să transpunem deci în prac­tică, de la început, principala sar­cină a cincinalului in care am in­trat — ridicarea pe o treaptă cali­tativ superioară a întregii noastre activităţi ! O iniţiativă salutară, o iniţiativă care s-a bucurat prompt, şi de a- Paul Lampert (Contrnttare In pag. a IV-a) Interior din noua şi moderna secţie de mecanică­ sudură de la UZINA DE MAŞINI GRELE — BUCUREŞTI. Aici se prelucrează piese de mare tonaj pentru bene­ficiari interni şi externi. C­inci ani din viaţa unui om, sau dacă preferaţi 1.825 de zile­ au o sem­nificaţie specială numai dacă se pot raporta la ceva concret Bunăoară, cutare a început şi a absolvit faculta­tea. Sau altcineva s-a mări­tat în acest răstimp şi are acum un copil la grădiniţă. Altminteri cinci ani — îndeo­sebi in viaţa unui adult — sint destul de greu da identi­ficat, lucra pe care eu perso­ tri-rxrvm ■ I 1825 de zile SAŞA GEORGESCU nai l-am verificat, ori de cite ori am încercat să rememorez unde mi-am petrecut o vacanţă, sau ce-am făcut la un revelion. Dar cînd este vorba nu da un om, ci de un oraș multi­­centenar? Nu cumva cinci ani sunt insesizabili? Intr-un loc aglomerat, cred că la magazi­nul „Victoria“, am ascultat, fără să vreau, următorul dia­log : — Pe unde mai lucrezi? — Sunt inginer la Uzina de mașini grele. — Cam departe, fiindcă stai — dacă-mi amintesc bine — in Giuleşti. — M-am mutat în Berceni. Dar, oricum, distanţă n-are importanţă pentru că mi-am luat o „Dacie”. Remarcaţi că acest dialog era absolut imposibil acum cinci ani, pentru că nu exis­tau nici uzina respectivă, nici cartierul în care locuieşte in­ginerul, nici marca „Dacia“. (Continuare hi .rag. a III-a) • Sub conducerea prof. univ. Boris Cazacu, un colectiv de cercetători ai Institutului de fonetică şi dialecto­logie din Bucureşti lucrează la elabo­rarea celui de al doilea volum al noului Atlas lingvistic românesc. Lu­crarea va include in zonele anchetate regiunile Oltenia, Muntenia şi Do­­brogea. Procesul din Paderborn Istoricul sumbrei „cetăţi“ a lui Himmler Curtea cu fur­ din oraşul vest-german Paderborn: pe banca a­­cuzaţilor se află trei bărbaţi relativ in virstă „Chipuri de brute" — scrie un reporter care asistă la proces. Apoi adaugă: cei trei afişează un aer nepăsător cînd se citeşte actul de acuzare. Mai mult, în unele momente ei încearcă să pară chiar indignaţi că H. se amintesc fapte vechi de peste un sfert de secol... IgSjmMLljDzWO­­ M, V. • Fabrica „VISCOFIL* a înscris la capitolul realizări pe luna ianuarie, o îndeplini­re a planului producţiei glo­bale de 106,3 la sută şi o de­păşire a indicatorului produc­ţiei marfă de 5,4 la sută. • Colectivul “ uzinei „VUL­CAN*, folosind judicios capa­cităţile de producţie, a înscris în bilanţul primei luni a anu­lui un spor de producţie glo­bală în valoare de circa 1,5 milioane lei. Prima lună, primele succese • Butelii și flacoane pentru industria alimentară și de me­dicamente de peste 200 000 lei a realizat, peste plan, luna trecută, FABRICA DE ARTICO­LE DE STICLĂ—BUCUREŞTI. • O producţie globală şi marfă în valoare de circa 250000 lei concretizată în tri­cotaje din fire de bumbac — treninguri, bluze, lenjerie — pentru copii, femei şi bărbaţi, a realizat suplimentar, în luna ianuarie, colectivul fabricii „CRINUL“. Astfel, au fost li­vrate beneficiarilor, în avans şi peste planul de desfacere, circa 30000 tricotaje. DEBUT PRODUCTIV LA „ŢESĂTORIILE REUNITE" La noua, unitate a fabricii „Ţesătoriile reunite“ — nomen­clatorul său de fabricaţie cu­prinde produse textile de pro­fil tehnic pentru industria con­structoare de maşini, chimică etc. — s-au încheiat, cu succes, probele tehnologice, intrîndu-se și regim normal de lucru. Ca­pacitatea anuală de producție a întreprinderii va spori, astfel, cu 1000 000 mp de țesături. • Recent, 1* Atelierele centrale I.T.B. au Început lucrările de construcţie a unei hale de mon­taj. Aici vor fi construite noile vagoane silenţioase de mare ca­pacitate. Hala este prevăzută a fi terminată pină la sftrşitul acestui an. Examene... QS3E1 65 OM d* studenţi din B1 da «acuităţi căror* H *e adaugă peste «W» da caţtra didactice bucureştene, trăiesc, de azi dimineaţă, febra examenelor. O febră ce va con­tinua să crească, pentru uni două săptâmîni, pentru alţii toată luna lui Făurar. In di­ficila dar cit se poate de utila cursă contra cronometru dintre studenţi fl propriul lor bagaj da cunoştinţe, acumulat cantitativ fl convertit calitativ Sn orele de studiu din seminare sau biblioteci. Treeînd In dimineaţa aceasta prin clteva facultăţi *m aurprm­a o aerie de instantanee. FACULTATEA DE CHI­MIE. Sălile laboratoarelor luminate. In spatele uşii Pe care scrie „Chimia fi­zică a macromoleculelor“, ciţiva studenţi în halate albe Înconjuraţi de retorte şi baloane de sticlă. Ii bănuiesc cu gîndul la pro­cesele complicate ce con­stituie examenul lor mut şi evit să-i deranjez. FACULTATEA DE IS­TORIE. Nici un examen. In schimb biblioteca este arhiplină. FACULTATEA DE LIM­BI ROMANICE ŞI CLA­ Reportajul dimineţii SICE. Dintr-o sală de examen iese o studentă. — Vai, dacă aţi şti că mi-a căzut tocmai biletul nr. IS . — Cu ce subiect 7 — „Sfera esteticului şi sfera frumosului”. Am transpirat serios pentru opiul ăsta 7 — Cum vă numiţi 7 — Mai bine fără asta... Şi mă părăseşte *n grabă. FACULTATEA DE LIM­BA SI LITERATURA RO­MANA. In două săli, două examene. De la cel de folclor, cu prof. Mihail Pop, de trei sferturi a­b oră nu a ieşit nimeni. Cei de afară dau semne de neliniște. Alături, primul examen al ultimului an, la literatura română con­temporană. Primul suc­ces. Autor, studenta din anul V, Elena Bostan. — Cum a fost 7 — Unul din subiectele mele preferate — „C411­ nescu despre ermetism“. Profesorul Witner mi-a dat nota 9. Acum plec să re­capitulez materia pentru următorul examen. — Succes ! Şi, abia începută „fe­bra” continuă. Singurul tratament eficace este „de­plina cunoştinţă de cau­ză“. Pe care le-o urăm tuturor „combatanţilor“. O. A. Indefiind de azi dimineaţă „Tirgul de iarnă“ Cumpărătorii care au vi­zitat azi dimineaţă (prima zi a „Tîrgului de iarnă“ care se desfăşoară între 1—20 februarie a.c.) ma­gazinele „Romarta“, „Bucu­reşti“, „Victoria“, „ Ele­gant“, „Julieta“, „Vultu­rul de mare“, „Sora“, „Fa­vorit“, „Aurora“, „Mo­dem“ şi celelalte unităţi de confecţii, tricotaje şi galanterie au avut posibilitatea să cum­pere mărfuri specifice sezonului rece, cu preţuri reduse pină la 30 la sută. Printre produsele la care reducerea este de 30 la sută amintim : paltoane din stofă, scurte pentru bărbaţi şi adoles­cenţi costume şi pantaloni din stofă cu 50—99 la sută lună pentru băieţi, panta­loni de schi, scurte din ţesături din bumbac îmblănite, pardesie din stofă îmblănite, căciulite, fulare, eşarfe din­ fire P.N.A. şi altele. In cursul lunii februarie, unităţile de alimentaţie publică îşi vor îndrepta atenţia spre extinderea gamei pre­paratelor culinare pe bază de peşte. Consumatorii vor putea servi nu numai preparatele tradiţionale, dar şi unele sortimente noi ca sărmăluţe, pa­pricaş, gulaş vienez, toate din peşte, ouă umplute cu pastă de peşte, plachie de stavrizi, crap umplut etc. Desfacerea preparatelor respective se va face prin unităţile „Gospodina", bucă­tăriile de bloc, unităţile cu autoservire etc. Tot în această lună se vor organiza şi 148 expoziţii cu vînzare. întrebăm Cum explică T.L.C.M. lipsa documentaţiilor tehnice pe propriile şantiere ? In acest an, şantierul de montaj instalaţii electric© al ICSIM ar© de executat un mare volum de lucrări în cadrul investiţiilor de la uzinele ,,23 August“, „Vulcan“, „Autobuzul“, „Timpuri noi“, la I.O.R., FMUAR, FCME etc., lucrări ce condiţionează intrarea în funcţiune a unor importante capacităţi de producţie. Angajamentele şi promisiunile făcute cu luni în urmă de Trustul de lucrări construcţii-montaj al M.I.ATM. şi de beneficiari, privind asigurarea documentaţiilor tehnice necesar© au rămas însă, în mare parte, nerespectate. In prezent şantierul nu este în posesia do­cumentaţiei tehnice decît pentru 50 la sută din lucrările_ planificate. (Situaţii similare există şi la celelalte şantiere ale întreprinderii). Aliniindu-ne, opiniilor exprimate,în recenta adunare a salariaţilor şantierului de montaj instalaţii electrice întrebam Trustul de lucrări şi construcţii-montaj, forul tutelar al întreprinderii constructoare . Cînd va primi şantierul, în întregime documentaţia tehnică pentru obiectivele cu termen de intrare în producţie în acest an ? RĂSPUNDE ING. EUGEN ROTARU, DIRECTOR AL CENTRULUI I.U.F. DE PRODUC­TIE SEMIINDUSTRIALA • O unitate de desfacere organizată pe principiul autoservirii • 35 38 22 . Ia acest număr de telefon se pot solicita­­ comenzi la domiciliu • Extinderea preambalării în borcane şi pungi • Noi sortimente de semi­fabricate Cantităţi însemnate din semiconser­­vele şi conservele pe care le producem în cadrul centrului sunt livrat© pe piaţa preambalate în borcane de 0,430, 0,420, 0,820, 3,3 şi 5 kg sau în pungi de material plastic. Sondajele efectuate în magazine au arătat că ele sunt deosebit de soli­Profilat pe semiindustrializarea şi conservarea surplusului de legume şi fructe, Centrul nr. 5 al I.L.F. Bucureşti a realizat, în ultima parte a anului tre­cut, însemnate- , cantităţi de produse de­­ acesti •­gen. Glncormfem, s­el, extins şi gama sortimentelor. In prezent, nomen­clatorul nostru numără peste 50 de semiconserve şi conserve din legume şi fructe. Am realizat, de exemplu, ardei de umplut în sos tomat, conopidă în saramură şi în oţet, ardei „kapia“ în sos marinat, ceapă pieles în acid lactic, pieles de legume murate, magiun, mar­meladă, pastă de piersici, compoturi şi gemuri din cireşe, vişine, căpşuni, zmeură, caise ş.a. In vederea extinderi în continuare a gamei de semiindustrializate, cu spriji­nul Institutului de cercetări pentru le­gume şi fructe (I.C.P.L.F.) experimen­tăm­ noi reţete şi anume : pieies de legume în muştar şi sos tomat, salate, din rădăcinoase, (morcovi, ţelină, pă­trunjel, ridichi) salate din varză albă şi roşie, zarzavat de supă, întreg şi tocat. In următoarele zile vom pune la dispo­ziţia cumpărătorilor alte cîteva produse: castraveţi pentru salată, pepeni muraţi tăiaţi felii, foi de varză pentru sarmale etc. (Continuare în pag. a IV-a) in discuţia Consiliului C.C. A.M.R.: AMENAJAREA PRIMEI EXPOZIŢII 1 SCULPTURĂ ÎN AER LIBER Recenta şedinţă de lucru a Con­siliului Comitetului pentru cultură şi artă al municipiului Bucureşti a fost,­­ de fapt, o veritablă consfă­tuire, cu participarea unor cuno­scuţi artişti plastici, pe marginea proiectelor de amenajare a primei expoziţii de sculptură în­ aer liber, cu caracter permanent. Dintre cele patru proiecte de amplasare­­pre­zentate de arh. PAUL ST­A­NESCU, de la institutul „Proiect’1 Bucureşti — două în parcul Herăs­trău, unul în Floreasca şi celălalt lingă Circul de stat — cele mai Ion Butnaru (antísimtá­ in pag. a III-a) Un interesant colf muzeistic şcolar Comisia metodică de istorie de la li­ceul nr. 15 „Iulia Haşdeu“ a antrenat elevii la organizarea unuia dintre cele mai interesante colţuri muzeistice şcola­re din Capitală, care cuprinde o secţie de numismatică, de cărţi vechi şi rare, albume şi pliante istorice, precum şi o bogată secţie de ceramică. Sunt expuse fragmente şi vase pictate din neolitic, aparţinînd culturilor Cucuteni, Gumel­­niţa şi Tel, vas© dacice şi din epoca romană­ etc. Unitatea de legume şi fructe de pe bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost renovată complet. întocmirea dosarului de pensie este o obligaţie facultativă? O asemenea între­bare pare a fi — şi pe bună dreptate — un nonsens. Se ştie că, pe baza legilor ţării, oamenilor mun­cii li se asigură o dată cu încetarea ac­tivităţii profesionale — fie că e vorba de vîrstă sau de boală — condiţiile necesare unei odihne bineme­ritate. Reglementări precise stabilesc răs­­­punderile ce revin a­­tit întreprinderilor şi instituţiilor, cit şi o­­ficiilor de pensii ale sectoarelor, în ce pri­veşte termenele le­gale de pregătire şi depunere a dosarelor de pensionare. Cu toate acestea, nu ra­re sunt situaţiile cînd, oameni ajunşi la virsta pensionării sunt nevoiţi să bată dru­murile între între­i­nstrucţiunile prevăd, cu toată cla­ritatea, că documentele necesare pensionării trebuie să fie întoc­mite în maximum zece zile de la data depunerii cererii. Din cerceta­rea situaţiei reale rezultă că sunt Ileana Coman Gheorghe Niculiţă prinderi şi oficii pen­tru a-şi obţine drep­turile legale. Care sunt cauzele , ce ge­nerează întârzieri inu­tile, nejustificate ? Cine se face vinovat de faptul că, nu o dată, virtualul pen­sionar îşi primeşte drepturile băneşti cu intîrzieri de multe luni ? De ce sunt to­lerate asemenea si­tuaţii ? (Continuare In paff, a III-a) an­ MIUE Manifestări consacrate semicentenarului partidului • La Uzina de maşini electrice Bucureşti a fost deschisă expoziţia „Din realizările şi performanţele uzi­nei în cincinalul 1966—1970“. • în cinstea celei de 50-a aniver­sări a partidului, la Bumbăcăria ro­mânească Jilava a fost declanşată întrecerea pentru obţinerea titlului de secţie model. • Azi, la ora 15, la Uzina de re­paraţii Bucureşti, are loc faza prac­tică a «Olimpiadei tineretului“, ac­ţiune organizată de Comitetul U.T.C.­ din uzină. • Te slăvim, partid iubit” este intitulat montajul literar-artistic ce va avea loc azi, la ora 18, la Şcoala generală nr. 174, şi la care vor par­ticipa pionierii claselor a V-a. In dezbatere ACTIVITATEA ALIMENTAŢIEI PUBLICE BUCUREŞTENE Azi dimineaţă, a avut loc cea de-a IV-a şedinţă de lucru din ciclul Mfi­nirilor organizate de către Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R., cu lu­crătorii din comerţul Capitalei. Au par­ticipat şefi de unităţi, merceologi, di­rectori, reprezentanţi ai organizaţiilor o® partid, sindicat şi U.T.C. etc., din în­treprinderile de alimentaţie publică lo­cală, din cadrul trusturilor locale de cofetării şi răcoritoare, din reţeaua ho­telieră, precum şi din Întreprinderile aparţinînd Ministerului Turismului. Au luat parte tovarăşii : DUMITRU POPA, prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, NICOLAE BOZ­­DOG, ministrul comerţului interior, ION COSMA, ministrul turismului, RADU ABAGIU, adjunct al ministrului comer­ţului interior, NICOLAE STANCIU, vi­cepreşedinte al Comitetului executiv al C.P.M.B., precum şi primarii consiliilor­­populare ale sectoarelor. S-au reliefat, cu acest prilej, realiză­rile obţinute in cursul anului î. îp de ■­ lucrătorii din reţeaua unităţilor de ali­mentaţie publică şi hotelieră, din cadrul Direcţiei generale comerciale şi a Mi­nisterului Turismului, măsurile ce se cer luate pentru mai buna deservire a consumatorilor, a tuturor turiştilor ce ne vizitează Capitala. Luînd cuvîntul, numeroşi participanţi s-au oprit pe larg la unele aspecte con­crete privind diversificarea reţelei de unităţi şi a sortimentelor de preparate culinare, la specificul propriu pe care trebuie să-l aibă fiecare restaurant sau bufet, la îmbunătăţirea activităţii unită­ţilor din zonele de agrement. S-a insis­tat, de asemenea, asupra necesităţii îm­bogăţirii formelor de ridicare a pregă­tirii multilaterale a lucrătorilor din acest sector, atenţiei deosebite ce tre­buie acordată comerţului mobil, bufe­telor ce funcţionează în şcoli, în­treprinderi, instituţii, precum şi extin­derii formelor rapide (în special, auto­servirea) de desfacere. In Încheierea şedinței de lucru a luat cuvîntul tov. DUMITRU POPA. Rapsodii de­ avan­primăvară Etern capricios, „timpu­i care se încăpăţînează să rămână „probabil“, ne pune în faţa celor mai paradoxale situaţii. L­a una dintre acestea asis­tăm cu toţii, mai mult sau mai puţin miraţi, de vreo săptămtnă încoace, de cind, împotriva orică­ror previziuni sau tradi­ţii, prezenţa insolită a soarelui pi „revolta“ mercurului termometrelor ne aduc în nări un mi­ros de primăvară, neliniş­titor şi tulburător totodată. Am însoţit in dimineaţa zilei de ieri mii de bucu­­reşteni — mai mulţi poate decit cei din toate dumi­nicile acestei ierni — ieşiţi la o plimbare cu atribute de primăvară... IN PARCUL „TITAN“, derapaţi de forfota copiilor şi a bunicilor veşnic în­grijoraţi, un grup de pes­cari, indiferenţi la masiva asistenţă din jur, pândesc cu răbdarea caracteristică posibila zvicnire a plutei. Mulţimea celor ieşiţi aici la promenadă dă senzaţia unei invazii ce a lăsat parcă eminamente pustii cuburile şi paraleli­pipedele de beton ce se întind, nu fur, cît vezi cu ochii... LA ŞOSEA, flux conti­nuu cu sens unic spre parcurile cărora iama nu le-a răpit decit verdeaţa, lăsîndu-le intact i.aerul“ de „oază“, de destindere şi linişte. „Expoflora“ din Herăstrău, văduvită de podoabele multicolore ale prelungitei stagiuni florale, Octavian Andronic (Continuare in pag. a IIl-a) „Expoflora“ — In ediţie hibernală. Fără flori, unsă cu soare şi bună dispoziţie. Tîrziu, după miezul nop­ţii, zărim la o masă re­trasă într-un colţ al ba­rului „Lido“, învăluiţi în norii de fum de ţigară, un băiat şi o fată. Figurile lor tinere, contrazicind os­tentativ parcă era şi locul unde le vedeam, stinghe­reala evidentă cu care de­getele nedeprinse cuprin­deau paharul cu băutură, toate acestea ne-au îndem­nat să-l cunoaştem mai în­deaproape, să încercăm să ne lămurim discrepanta lor prezenţă. Erau Vladimir Mă­luşei) şi Doina C. (şos. Amîndoi elevi, colegi de liceu... — Sunteţi de părere că aici e cel mai potrivit loc pentru a vă petrece seara ş­i i-am întrebat. — Am greşit cu ceva “ — ne-a „răs­puns“ V­. M. Simplist judecind, nu era vorba de o greşeală „capitală“, chiar dacă cei doi elevi contraveneau unui regulament şcolar. Ce grave consecinţe să aibă zăbovirea în fața paharelor, în semi­obscuritatea barului ? „Cel mult, o mină obosită, a doua zi, la şcoală şi — eventual — nepregătirea lecţii­lor* — ar putea riposta un părinte indulgent. Doar atit ? Aşadar, acuzăm oare fără temei aşa-zisa curiozitate tinerească, (deşi, fie spus, ea se con­verteşte, uneori, într-un rabat de la disciplina vîrstei, a şcolii) ? Nu, rîndu­­rile noastre nu se vor cîtuşi de puţin fals moralizatoare. Nu apelăm la teo­retizări scolastice, nu adoptăm automat principii de genul „pe vremea noastră, tinerii...”, să privim, în schimb, mai îndeaproape în universul personajelor noastre. Al lui V­. M., de pildă. — După terminarea liceului — ne mărturisea — voi­­ studia electronica.... Intr-adevăr, o aspiraţie intru totul lăudabilă, o dorinţă explicabilă pentru un elev al anului 1971, cit de funda­mentată îi este, însă, opţiunea ? Apelăm la rezultatele la învăţătură ale Iul VI. M.: 6.5° la matematică, 6,50 la fizică, alte medii de 5. Nu, acestea nu constituie fundamentul solid pentru un viitor stă­­pin al electronilor. „Dar — s-ar putea argumenta — prin eforturi — rămine­­nte In urmă se recuperează“. Cînd ? ,ut?? nopţile irosite la bar 7 Nu, timpul răpit învăţăturii se răzbună. Pentru câ există o incompatibilitate certă, obiec­tivă, intre caietul cu ecuaţii şi atmos­fera imbîcsită de fum, între lectura manualului de istorie şi cea a listei cu băuturi, între a fi elev şi a irosi timpul pe scaunul unui bar, virsta şcolii este (Continuare in pag. a IIl-a) Petru Calapodescu Cit timp acordaţi preocupărilor otidiene ale copilului dv. (str. Că-Olteniţeî). ULTIMELE ŞTIRI Nestase a ciştigat turneul de la Omaha Tenismanul roman ILIE NASTASE şi-a făcut un debut remarcabil In noul sezon internaţional ciştigind turneul pe teren acoperit „Midlands International Indoor tennis Championships”, disputat In localitatea Omaha (statul Nebraska). In finală nie Nistase l-a învins In trei seturi cu fi—4, 6—3, fi—1 pe americanul Cliff Richey care anul tre­cut terminase pe primul loc In marele premiu al Fede­raţiei internaţionale de tenis. „Românul a jucat excelent — transmite corespondentul agenţiei Associated Press . El, a confirmat că este unul dintre cei mai buni jucă­tori ai lumii la ora actuală“. Comentatorii reamintesc, de asemenea, că Hie Năstase şi-a reînnoit victoria obţinută cu un an In urmă asupra lui Richey în finala turneului de la Salisbury. Proba de dublu bărbaţi a revenit cuplului Clark Graebner (S.U.A.), Thomas Koch (Brazilia) victorios cu 6—4, 4—6, 6—4 in finala cu perechea americană Jim Osborne, Jim McManus. INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 5 grade. Maxima de ieri în aer­ a fost de 8 grade. Iar minima din cursul nopţii de 4 grade. Timpul probabil de miine . Datorită unui front atmosferic cald, vremea va avea un aspect închis, cu ceaţă mai ales seara şi dimineaţa şi cu posibilitate de burniţă şi ploaie slabă. Vint slab pină la potrivit din sectorul estic. Pentru zilele de 3, 4 şi 5 februarie . Vremea va fi în general închisă, cu ceaţă dimineaţa şi seara. Condiţii favo­rabil® de­­burniţă şi ploaie slabă. Vint potrivit. Temperatura aerului ușor va­riabilă.­­„

Next