Informatia Bucureştiului, iunie 1971 (Anul 18, nr. 5525-5550)

1971-06-03 / nr. 5527

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, PUNÎȚI-VA ! A INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII - IS nr. 5527 4 PAGINI 30 BANI 1 Pivotul întregii activităţi a organizaţiilor de partid din centralele industriale Maximă eficienţă in toate verigile producţiei Interlocutor: tovarăşul. VIRGIL CAZACU, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. In ansamblul măsurilor adoptate de conducerea partidului şi statului pentru continua perfecţionare a vieţii economice­ ,un loc important revine centralelor industriale, unităţi cu structuri organizatorice moderne, capabile să asigure dezvoltarea producţiei în strînsă concordanţă cu imperativele pro­gresului tehnic şi economic. Publicarea Proiectului de lege cu privire la or­ganizarea şi conducerea unităţilor economice de stat —care, conform practicii specifice societăţii noastre, este supus dezbaterii specialiştilor, maselor largi de oameni ai muncii — impune firesc o retrospectivă analitică a activităţii desfă­şurate de centralele şi unităţile asimilate, a modului în care ele au reuşit să-şi exercite — într-o dinamică corespunzătoare maturizării lor — largile atribu­ţii cu care au fost investite, în acest context, convorbirea noastră cu fov. VIRGIL CAZACU, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., a abor­dat problemele activităţii organizaţiilor de partid din centralele industriale, al căror rol în formarea şi promovarea unui stil de muncă propriu în rezol­varea complexelor probleme ale producţiei este şi trebuie să fie hotărîtor. — Constituirea centralelor indus­triale — mutaţie calitativă cu pro­funde implicaţii în procesul produc­ţiei materiale — a ridicat în mod necesar o problematică nouă şi în faţa organizaţiilor de partid. Ţinînd cont că în Bucureşti îşi au sediul 73 de unităţi cu acest statut, că prin acţiuni susţinute şi de continuitate Comitetul municipal de partid le-a îndrumat şi sprijinit activitatea, ex­perienţa acumulată permite desigur degajarea unor concluzii­­de deose­bit interes.­­ Aş vrea să încep prin a releva cea mai importantă concluzie, pe care în­ Florin Rădulescu-Bodică (Continuare In pag. a II-a) înainte de li­vrare se face un ultim control la instalații electrice pentru mașini de rectificat, produse la întreprinderea „Automatica“. M tu, tăticule, că bate __iL la uşă... — cine Să­ bată, mâ­ni* chipercea, că nu aud ni­mic ? . . . _ Vacanţa cea mare, tăticule — eveniment la care noi, elevii, ne glndim încă din prima zi a anului şcolar. _ Hai, că nu sunteţi de loc se­rioşi. Să vă fi găsit şi voi un alt eveniment, sunt auzea ! __Tăticule, da’ tu ştii cioi elevi sunt în Bucureşti ? — Mă, ţîcă.... acum ţi-ai găsit, cind mă bărbieresc ? — peste 220 000. E fantastic, nu-i aşa 7 — Aţi stat voi şi l-aţi numărat 7 — l-am numărat, tăticule, că aşa, sintem­ noi, cel de astăzi, cu­rioşi din fire. Nu mă întrebi de ce i-am numărat ? Vacanță HARALAMB ZINCA — Te-aș întreba, dar mi-e tea­mă că mă tai cu briciul... — Pentru că mă preocupă va­canța, tăticule. Sunt doar unul din cei peste 220 de mii de elevi bucureșteni. Cum o să mi-o pe­trec ? — Păi, în tabere, la munte sau la mare, in excursii. Ce, e rău ?... Pe vremea mea... ! — Da’ tabăra ţine două săp­­tămîni, iar vacanţa trei luni. De asta-i zice cea mare... — Măi Andrei, nu ştiu unde vrei să ajungi. — Cum soi-mi petrec vacanţa, dacă râmîn în Bucureşti ? — Cum au să şi-o petreacă ceilalţi 200 000... — Adică ? — Instructiv, educativ... fru­mos. — Adică ? — Un ştrand... un film... o plim­bare în parc, cu barca. Mai poţi, cum să-ţi spun, să baţi şi mingea. — Unde, tăticule, să bat min­gea ? — Pe maidan... Eu unde o bă­team ? Ehei, pe vremea mea ! — Tăticule, ultimul maidan a fost înghiţit de un bloc... — Mai du-te şi la maică-ta să stai de vorbă şi cu ea, că-i o femeie cu idei. — De vacanța celor care plea­­(Continuare in pag. a U~a) Anchetă Schimbul m­o­miniB U U I I SUB­ I VI Pregăteşte Institutul de artă tea­trală şi cinematografică „I. L. Ca­­ragiale" pe studenţi pentru a face faţă sarcinilor teatrelor profesio­niste ? George Dem. Loghin: Rectorul I.A.T.C. începe prin a subli­nia condiţiile care au favorizat accesul spre scenă al unui mare număr de ti­neri actori, în special teatrele înfiinţate pe tot cuprinsul ţării. La alcătuirea a­­cestor teatre, absolvenţii institutului au avut de-a lungul anilor un rol impor­tant, mai ales că multe, funcţionau cu cadre artistice mediocre sau improvizate din amatori. Cifra de şcolarizare era ridicată şi asta a slăbit uneori exigenţa profesorilor. — Acum însă, situaţia e alta — spune d-sa. Exigenţele au crescut. Deci, pe de o parte, institutul trebuie să ţină seama de acest fapt încă de la selecţia iniţială. Pe de alta, nu se poate totuşi diagnos­tica talentul chiar d­e la examenul de admitere. De aceea nu putem primi un număr de studenţi egal cu cel al viito­rilor absolvenţi. Ca să avem absolvenţi valoroşi, trebuie să intre în institut mai mulţi, să se poată selecţiona şi pe par­curs. Necesitatea, la finele anului al doilea, a unui examen de baraj­e evi­dentă, pentru a-i da studentului lipsit de perspectivele unei cariere corespun­ in­ fagIurilu­i OB II UIMI Actualul sistem de repartizare a­­jută la dezvoltarea colectivelor teatrale şi la propria dezvoltare a tinerilor actori şi regizori ? „Mai multă exigenţă ră­ zătoare nivelului mişcării teatrale, posi­bilitatea unei alte calificări. Cei care au dovedit totuşi unele aptitudini pentru teatru vor avea posibilitatea să se ca­lifice nu pentru arta propriu-zisă a ac­torului, de teatru, ci într-o specialitate complimentară. Ancheta-seria­ realizată de Traian Şelmaru (Continuare in pag. a II-a) Asupra faptului că în teatrul nostru activează cu succes o întreagă galerie de tineri actori Talentaţi, iubiţi de spectatori, cu bogate realizări apreciate în ţară şi peste hotare, nu mai e nevoie să insistăm. An de an, promoţii de absolvenţi ai In­stitutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“ complectează peisajul variat al scenei româneşti, colaborînd, alături de maeştrii lor, de generaţiile mai vîrstnice, la realizări de prim ordin. Ceea ce nu înseamnă însă că invăţămintul nos­tru artistic e fără lacune, că anumite forme organizatorice nu sunt depăşite şi că însuşi nivelul de dezvoltare la care am ajuns in arta spectacolului nu cere perma­nenta preocupare de a ridica invăţămintul pe trepte din ce in ce mai înalte. Iată de ce ne-am adresat cîtorva dintre profesorii institutului — unii lucrînd in acelaşi timp In teatre profesioniste ca regizori şi directori — invitindu-i să dezbată in ancheta de faţă unele aspecte actuale ale pregătirii celor ce reprezintă schimbul de mîine al teatrului românesc. INFORMÁT­A ? Asaltul planetei Marte De pe Terra au pornit spre Marte, într-un adevărat a­­salt, trei nave spa­ţiale : „Mars-1“, „Mars-2“ şi „Mari­ner-1­“. Ele vor că­lători aproape şase luni, ajungind în or­bita planetei roşii în noiembrie, după ce vor fi parcurs aproa­pe 400 milioane ki­lometri. Aparatele complexe, create de savanţii şi tehnicie­nii din U.R.S.S., S.U.A. şi Franţa, vor investiga simultan şi cu o insistenţă fără precedent secretele acestui astru, în cău­tarea unui răspuns la întrebarea de a­­tîtea ori repetată privind existenţa vieţii pe Marte. Mis­terele marţiene ali­mentează de multă vreme imaginaţia pămîntenilor. Ei se pregătesc să pri­vească, cu ochii au­tomatelor, vecina noastră de sistem solar ce ne apare uneori roşiatică, al­teori gălbuie, întot­deauna tulburătoare. (Continuare in pag. a IV-a) Joi 3 iunie 1971 A ll-a Conferinţă­­ de geotehnică şi fundaţii între 3 fii 5 iunie are loc, la Bucu­reşti, a II-a Conferinţă de geotehnică şi fundaţii avind ca temă „Probleme de fundare a construcţiilor în condiţii spe­ciale de teren“. PROF. ING. EMIL. BOTEA, preşedintele comisiei de geotehnică şi fundaţii a C.N.I.T., ne prezintă amănunte despre această manifestare : „ Conferinţa este organizată de C.N.I.T., Ministerul Construcţiilor Industriale şi Institutul de construcţii Bucureşti şi are în intenţiile sale discutarea a trei teme importante: „Fundarea construc­ţiilor pe pămînturi puternic compresi­bile sau sensibile la umezire“, „Alune­cări de teren şi metode pentru comba­terea lor“ şi „Procedee moderne pentru realizarea fundaţiilor în condiţii spe­ciale“. — S-ar putea afirma că fiecăreia din­tre aceste dezbateri programate i-aţi im­­­primat un caracter de colocviu... — Ne-am propus, într-adevăr, să tra­tăm complex temele înscrise în program. Aşa de pilda, în cadrul primei dezbateri şi-au anunţat participarea un număr apreciabil de­ specialişti, români şi străini, agenda însumînd nu mai puţin de 30 de coreferate—intervenţii. Adău­gind faptul că referenţii sunt fie proiec­tanţi şi cercetători din institutele de profil,­fie reprezentanţi ai întreprinderi­lor de construcţii din ţară, fie cadre di­dactice aparţinînd institutelor de învă­­ţămînt superior, vom realiza, evident, şi o altă caracteristică a sesiunii — aborda­rea problemelor sub toate aspectele lor teoretice şi aplicative. — înţelegem că actuala ediţie a con­ferinţei se organizează şi cu participare internaţională. Ne puteţi face cunoscute cîteva personalitâţi ce vor lua parte la lucrări ? — Participă peste 40 de specialişti din străinătate, iar dintre personalităţi men­ţionăm înscrierea cu referate a prof. I. Biarez, dr. ing. J. B. Esta — (Şcoala naţională de poduri şi şosele din Paris), dr. ing. G. Egri (Institutul de geodezie şi geotehnică din Budapesta), dr. ing. V. I. Krutov (Institutul de cercetări şi fundaţii subterane din Moscova), prof. dr. ing. L. Pruşka (Universitatea tehnică din Fraga), prof. ing. G. Stefanoff (In­stitutul de construcţii din Sofia), diplo­mat dr ing. H. Brandi (Universitatea tehnică din Viena), ing. T. Fujii (Depar­tamentul de cercetări din Tokio) ş.a. — şi d­in partea română ? — Participă ÎNCERC, ISCIF, ISPIF, In­stitutul de proiectări şi Trustul de con­strucţii Galaţi, Institutul de proiectări transporturi, Trustul de îmbunătăţiri funciare etc. Prima magistrala CET-vest A început construcţia primei ma­gistrale care va lega viitoarea Cen­trală electrică de termoficare Vest cu zona industrială Militari şi cu viitoarele zone de locuinţe din Dru­mul Taberei şi cartierul Militari. Lucrările sunt executate le între­prinderea de construcţii hidroteh­nice şi foraje (I.C.H.F.). Olimpiada experimentală de biologie O Interesantă competiţie ştiinţifică In domeniul biologiei a avut loc, sub for­mă experimentală, azi dimineaţă, la Li­ceul „Iulia Haşdeu“. Este vorba de Cumm­isda de biologie , faza înter­şcolară — organizată de Societatea de ştiinţe biologice, în colaborare cu Ins­pectoratul școlar al municipiului Bucu­rești, la care au participat elevii cla­selor speciale de biologie din licee. VIZITA DELEGAJIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALI, A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA,­­­RE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ . Convorbiri între delegaţia de partid şi guvernamentală română şi delegaţia de partid şi guvernamentală chineză Miercuri după-amiază, la palatul Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină au avut loc con­vorbiri oficiale între delegaţia de partid şi guvernamentală română condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi delegaţia de partid şi guvernamentală chineză condusă de tovarăşul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Consiliului de Stat. La convorbiri, din­­partea română au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Cor­iitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R, prim-secretar al Co­mitetului municipal București al P.C.R, primarul general al Capita­lei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C .al P.C.R., prim-ad­­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, consilieri şi experţi. Din partea chineză au partici­pat tovarăşii Huan Jun-sen, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, şeful Marelui Stat Ma­jor al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Yao Wen-juan, membru al (Continuare in pag. a IV-a) Modificări în circulaţia * unor mijloace de transport în comun Datorită, lucrărilor... edilitare ce se vor executa in bd. Bucureştii Noi incepinri de mîine, timp de două saptamîni. Se va întrerupe circulaţia tramvaielor 6 şi 20 pe porţiunea cuprinsă intre bd. Glo­riei şi Uzina Laromet, (numai intre orele 8 și 13), care vor circula, pînă la terminarea lucrărilor, pe linia tramvaiu­lui 24 pînă la cartierul Dămăroaia — cu excepţia duminicilor cînd vor circula normal. Incepînd de slmbăta, 5 iunie, ora 13, tramvaiele 6 şi 20 vor circula pe o singură linie pe porţiunea dintre str. Pictor Băieşu Aurel şi uzina Laro­met. Duminică, 7 iunie autobuzele liniei 77 vor circula deviat, în ambele sensuri, de la bd. Gloriei, str. Cireşoaiei, str. Ardealului, str. Episcop Vulcan pînă la uzina Laromet. Cu începere­­le mîine se va întrerupe şi circulaţia rutieră a tuturor autovehi­culelor pe bd. Bucureştii Noi în porţiu­nea cuprinsă între bd. Gloriei şi bd. Laminorului. Vor circula astfel : sens ieşire din oraş — bd. Gloriei, str. Ar­dealului, str. Episcop Vulcan ; sens in­trare în oraş — bd. Laminorului, şos. Chitila. Uniunea cooperativelor meşteşugăreşti (metal, chimie, lemn, construcţii) * a deschis în sala clubului „Finanţe Bănci" din str. Doamnei nr. 2, o * expoziţie cu lucrări premiate, executate de ucenici la locul de producţie. MERCERIA, O MOARĂ CARE MACINĂ TIMPUL CUMPĂRĂTORULUI. • Un car de răbdare pentru o jurubiţă de apă • Cînd nasturii se vînd cu... lopata • Autoservirea — o necunoscuta în acest sector comercial • Arterele centrale văduvite de cele mai renta­bile (şi solicitate) unităţi Cunoscută ca un magazin de unde se pot cumpăra o sumedenie de lucruri mărunte — ace, aţă, nasturi, şireturi, elastic, catarame, panglici ş.a.m.d. — merceria este o unitate de care, practic nu ne putem dispensa, chiar dacă se auto­­liniştesc unii — există zeci de magazine care ne oferă îmbrăcăminte confecţio­nată, iar numeroase centre ale coopera­ţiei meşteşugăreşti sunt gata să pri­mească orice comandă... Dovadă, mer­ceriile sunt permanent aglomerate. Se pune întrebarea : de ce trebuie ca, pentru o jurubiţa de aţă, un metru de relanşă, un fermoar ori ciţiva nasturi, cumpărătoarea să stea la coadă, să-şi irosească timpul ? Pentru a afla răspun­sul este necesar să vedem cum este­ or­ganizat acest sector al comerţului, dacă numărul actual de unităţi strict specia­lizate sau mixte (mercerii-parisumerii) poate fi considerat satisfăcător. În toate cartierele oraşului s-au des­chis, în ulimii ani, numeroase unităţi cu diverse profiluri Printre ele s-au aflat, desigur, şi magazinele cu raioane de mercerie. într-un mod asemănător se va proceda şi în viitor, cînd se vor ame­naja alte complexe comerciale. In schimb, pe arterele centrale ale oraşu­lui, reţeaua existentă de mercerii se dovedeşte total insuficientă, în raport cu numeroasele solicitări ale cumpără­torilor. Şi paradoxal, poate, în ultimul an nu numai că nu s-au înfiinţat ase­menea unităţi, dar unele dintre cele existente, situate în vaduri comerciale foarte bune, au fost desfiinţate sau transformate în magazine mixte (mer­­cerie-parfumerie). Un astfel de magazin a funcţionat pe str. Batişte. El a fost desfiinţat şi localul cedat pentru repro­filare. La fel s-a procedat şi cu merce­ria din str. Brezoianu (în localul respectiv s-a înfiinţat un anticariat), şi pe calea Victoriei nr. 35 a funcţionat, pînă nu de mult, o mercerie. Unitatea a fost mutată în alt spaţiu (tot pe calea Victoriei) fiind comasată cu un maga­zin de parfumerie. Iată, deci, cum numai în (FĂRĂ FOLOS) DE CE? cadrul OCT-1 „Textila“ 2 au dispărut în­tr-un interval de cîteva luni, trei ani-R. Gr. (Continuare în extg. a III-a) m ÜMe IMn­ închiderea cursurilor Universităţii populare Bucureşti Aseară a avut loc In Sala Palatului festivitatea de Închidere a cursurilor Universităţii populare Bucureşti. în le­gătură cu aceasta ara avut o convorbire cu acad. ŞTEFAN MILCU, vicepreşe­dinte al Academiei Republicii Socialiste România, preşedinte al Consiliului pen­tru difuzarea culturii şi ştiinţei, care ne-a prezentat, succint, cîteva din ma­nifestările desfăşurate in cadrul anului de învăţă­mint 1970/1971.­­ Ca unitate centrală, Universitatea populară Bucureşti a dezvoltat o acti­vitate multilaterală, afirmîndu-se ca o prezenţă de mare prestigiu în viaţa culturală a Capitalei. Cele 43 de cursuri — frecventate de un număr total de aproape 9­­00 de cursanţi — s-au re­ferit la cele mai variate domenii, abor­­dînd atit probleme teoretice ale ştiin­ţei, literaturii şi artei, cit şi practice, vizind perfecţionarea pregătirii profe­sionale, îmbogăţirea cunoştinţelor teh­­nico-economice etc. In acelaşi timp, Universitatea populară Bucureşti a or­ganizat numeroase manifestări de am­ploare, sprijinind şi activitatea cultural­­educativă din restul ţării prin trimite­rea de conferenţiari, specialişti in di­verse domenii, pentru acţiuni de in­formare şi de pregătire metodică a al­tor cadre de activişti în domeniul cul­turii de masă. In cuvîntul de Încheiere a cursurilor, rectorul Universităţii populare, acad. REZ­IUS RADULEŢ, a prezentat un am­plu raport despre activitatea desfăşurată in anul şcolar 1970/1971, subliniind in acelaş timp că a şi fost pregătit pro­gramul cursurilor pentru anul de In­­văţămint 1971/1972. In cursul verii Uni­versitatea populară Bucureşti va desfă­şura acţiuni de mare amploare între care : organizarea în perioada 4—18 iulie a celei de a patra ediţii a Universităţii de vară „Nicolae Iorga“ de la Vălenii de Munte, vacanţele culturale pentru străini de la Poiana Braşov, precum şi alte numeroase acţiuni cultural-ştiinţi­­fice la care vor participa personalităţi marcante ale ştiinţei şi culturii româ­neşti.­ ­ *. Lere« • In ziua de 12 iunie, în amfiteatrul Institutului „Dr. I. Cantacuzino“ va avea loc o consfătuire ştiinţifică — masă rotundă — organizată de secţia patologie infecţioasă şi epidemiologie a filialei U.S.S.M. din Bucureşti. Vor­­ dezbătute probleme privind liofilizarea produselor imunomicrobiologice — as­pecte, posibilităţi, limină, îşi vor­­ia concursul specialişti ai Institutului ,,Dr. I. Cantacuzino” şi Institutului „L. Pas­teur". La parterul blocului S-14 din str. Compozitorilor nr. 24 — cartierul Drumul Taberei — a fost deschis un nou punct farmaceutic ■ i­trebam Ce măsuri se întreprind pentru combaterea omizilor ? La redacţie am primit numeroase sesizări în legătură cu apariţia pe teritoriul oraşului Bucureşti şi al comunelor suburbane a omizii pă­roase a dudului, duşman ■ al arbo­rilor de ornament şi pomilor fruc­tiferi. întrebăm organele de resort ce măsuri se întreprind pentru com­baterea dăunătorilor ? Trăs­tuns la Întrebarea tre­cer/ La întrebarea „Ce oferă, în prezent, bibliotecile publice copiilor ?“, ne răspunde tov. NICOLAE PASCU, directorul Bibliotecii municipale . ..Intr-adevăr, mai mult de două treimi dintre cititorii bibliotecilor publice din Capitală sunt între 7 și 14 ani. Desigur, manifestări mai deosebite, pentru această categorie de cititori, au loc în tot cursul anului, mai ales în timpul vacanţelor şcolare. Dar „Zilele cărţii pentru copii“ constituie un bun prilej de a impulsiona — şi în sistemul bibliotecilor publice — activitatea cu cartea, print­r-o serie de manifestări menite să intereseze un public pe cit de numeros, pe atit de exigent. Astfel, circa 70 de manifestări vor fi găzduite atît de cele şase biblioteci specializate sau de cele trei care au secţii pentru copii, cit şi de alte biblioteci publice bucureştene, între acţiuni figurează întîlniri cu scriitmii Octav Pancu-Iaşi, Vladimir Colin, Al. Mitru, Calin Gruia etc. ; vizite, susţinute de programe adecvate, ale unor actori de la teatrele .,Ion Creangă“, .şi ..Ţăndărică“ , dimineţi de basme , recitaluri ale micilor actori etc. Prin­tr-o consultare largă a vizitatorilor, programul va fi fireşte îmbogățit. Premieră la Teatrul din Creangă'. Mîine, la ora 16, are loc pe scena teatrului bucureştean pentru copii şi tineret premiera spectacolului Ca­ragiale, o soacră şi alţii, montat de texte de Caragiale, realizat şi pus în­ scenă de Ileana Cîrstea. Sceno­grafia e semnată de Vasile Roman, iar ilustrația muzicală de Lucian Ionescu şi Theodor Coman. SIMPOZIONUL: Modalităţi de identificare şi control al poluării apei şi aerului Azi dimineaţă, in amfiteatrul Institu­tului oncologic au început lucr­ăi­ile unui simpozion avind ca temă : moda­lităţi de identificare şi control al poluă­rii apei şi aerului. La mani­fes­tar­ea ştiinţifică, care se desfăşoară sub pa­tronajul Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Ministerului Să­nătăţii şi Consiliului Naţional al A­­pelor, participă experţi din S.U.A., nu­meroşi cercetători şi specialişti din in­stitutele bucureştene şi din ţară inte­resaţi de prob­lem­e ie lui combaterea ' ' ” -cei ci­nemicii.

Next