Informatia Bucureştiului, octombrie 1971 (Anul 19, nr. 5629-5654)

1971-10-28 / nr. 5652

I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, ONIŢI-VA I­NFORMA­TI­A ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XIX­­ Nr. 5652 4 PAGINI 30 BANI Joi 28 octombrie 1971 AUTOUTILAREA: iniţiativă, dar şi un cadru organizatoric adecvat .­»» Atribuţii precise, maximă responsabilitate A­utodotarea presupune înainte de toate condiţia autocunoaşterii. Evident, este vorba de capacitatea de a selecta necesităţile strin­gente ale producţiei — deseori eficienta activităţii este grevată nu atît de absenta unor agregate complexe, cît de „fisurile" micii mecanizări de pildă — şi aceasta nu static, ci în permanentă raportare la posibili­tăţile de execuţie existente. Dacă, în principiu, asupra prospectării cerin­țelor de etapă ale producţiei opiniile sînt unanime, atunci cînd se aduc în discuţie modalităţile concrete de înfăptuire a dezideratului lucrurile se complică. — Selecţia judicioasă a propunerilor privind autodotarea — opinează ing. Cristian Niculescu, secretar al Comi­tetului de partid al sectorului 7 , nu rezolvă de la sine problema ca­lităţii planului de acţiune. In conti­nuare, este necesar ca lucrările să fie eşalonate în corelare directă cu gradul lor de urgenţă şi posibilităţile de execuţie. Şi, ceea ce este de im­portantă hotăritoare, planul astfel ela­borat trebuie să determine responsa­bilităţi precise, individuale chiar. Numai astfel, încă din etapa nomina­lizării obiectivelor, vom avea şi ga­ranţia realizării lor. Vom completa ideea interlocutoru­lui nostru, subliniind că pentru a a­­sigura şi în acest domeniu o ma­ximă exigenţă, un climat de respon­sabilitate, este necesară adoptarea unor formule organizatorice bine de­limitate. De altfel, în etapa actuală, cînd autodotarea a depăşit de mult cadrul realizărilor întîmplătoare, al actului facultativ, şi se impune ca o necesitate a creşterii eficienţei eco­nomice, problema se ridică — aşa după cum a relevat şi ancheta noastră — cu deosebită acuitate. Soluţia op­timă ? In funcţie directă de specifi­cul unităţii, de mărimea ei şi perspec­tivele de dezvoltare — apreciază spe­cialiştii intervievaţi. Vom releva în continuare cite­va opinii şi experienţe ce ni se par semnificative. • Ing. Ilie Chiciu mecanic-şef la ÎNTREPRINDEREA PRODUSE LEMN-MOBIVA: „Consider că o uni­tate de mărime medie, ca a noastră, Florin Rǎdulescu-Botica Aurel Pavlovici (Continuare în pag. a ll-a) La „Doina" — creativitatea in ascensiune Produsele fabricii de Instrumente mu­zicale „Doina“ sunt mult apreciate atît la ţară cit şi peste hotare, datorită cali­tăţii lor similare cu produsele realizate de întreprinderi cu vechi tradiţii. Astăzi, multe din instrumentele muzicale, pur­­tind marca „Doina“ pot fi întîlnite în ţări ca Italia, Olanda, R.F.G., Turcia ş.a. La 15 octombrie a.c. au luat dru­mul Elveţiei şi Turciei un nou lot de pianine. Pînă la sfîrşitul lunii, alte Instrumente muzicale (piane şi pianine) vor fi livrate la export. De altfel, pînă la sfîrşitul anului fabrica va livra be­neficiarilor o producţie suplimentară de 20 la sută peste angajamentul iniţial. \\\\\\\\\\\\\\W . Profitînd de timpul fa­vorabil, constructorii de drumuri desfășoară o activitate susținută, pen­tru recuperarea rămîne­­rilor în urmă. Un nou lot de compresoare prod NOI" este supus controlului final, în peste plan, aproape 400 compresoare use de colectivul uzinelor „TIMPURI trei trimestre în uzină s-au realizat, de diferite tipuri. De ieri, in sectorul 3 O iniţiativă a Consiliului popular al sectorului 3, larg sprjinită de ce­tăţeni , în perioada 27 octombrie — 6 noiembrie vor avea loc ample ac­ţiuni de curăţenie, de bună gospo­dărire a cartierelor. Obiectivele ac­ţiunii au fost stabilite în cadrul u­­nei consfătuiri cu secretarii organiza­ţiilor de partid din cartiere, deputaţii şi reprezentanţii întreprinderilor co­munale. Concomitent cu asigurarea curăţeniei străzilor şi parcurilor, cu strîngerea frunzelor în vederea evi­tării blocării canalelor de scurgere a apei, se vor efectua vopsiri, văruiri, lucrări de curățenie a imobilelor, de îngrijire a aspectului lor atît exterior, cît și interior. Gospodărirea la un nivel superior a avuţiei naţionale Printre importantele acte norma­tive dezbătute şi aprobate în recen­ta sesiune a Marii Adunări Na­ţionale se înscrie şi Legea cu pri­vire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizio­narea teh­nico-materială. Vizind un ansamblu vast, de o deosebită im­portanţă pentru viaţa economică şi socială a ţării, noua reglementare răspunde unor cerinţe obiective ale stadiului actual de dezvoltare a so­cietăţii noastre socialiste, înscriin­­du-se organic în complexul de măsuri iniţiat de partid pentru perfecţionarea activităţii în direc­ţia organizării, conducerii şi pla- LEGEA CU PRIVIRE LA GOSPO­DĂRIREA FONDURILOR FIXE, RESURSELOR MATERIALE SI APROVIZIONAREA TEHNICO­­MATERIALA inficării economiei. Semnificativ, pentru însemnătatea acestei legi, este însăşi adoptarea ei în cadrul aceleiaşi sesiuni în care înaltul forum reprezentativ al poporului, Marea Adunare Naţională, a votat Legea noului plan cincinal de dez­voltare economico-socială, cuteză­tor şi mobilizator program al mun­cii creatoare a întregului popor, consacrate continuei prosperităţi a României socialiste. Legiferarea spi­ritului gospodăresc în utilizarea fondurilor fixe şi a resurselor ma­teriale este menită să creeze unul din cadrele propice înfăptuirii rit­murilor înalte de creştere econo­mică, de sporire a eficienţei în toate domeniile de activitate. Iniţiativa elaborării acestei legi a­­parţine secretarului general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sub a cărui directă îndrumare a fost organizat un cuprinzător dialog cu cadre de specialişti din între­prinderi, centrale industriale, mi­nistere, organe locale de partid şi de stat, fapt ce a conferit acestui document caracterul profund realist, specific tuturor acţiunilor între­prinse de partidul şi statul nostru.­ La dimensiunile actuale şi vii­toare ale economiei naţionale, im­presionant jalonate în noul plan cincinal. Legea cu privire la gos­podărirea fondurilor fixe, resurse­lor materiale și aprovizionarea teh­­nico-materială se impunea cu pre­cădere, fiind menită să asigure o folosire cît mai eficientă a tuturor fondurilor materiale de toate cate­goriile. Faptul că numai la materii prime de bază sunt supuse anual prelucrării cantităţi de resurse ma­teriale de ordinul a 100 de milioa­ne tone face ca economii chiar de proporţii mici să se concretizeze în bunuri materiale valorînd mi- Ing. I. Chiru (Continuare în pag a IV-a) Sub faldurile dra­pelului­­ patriei, la Şcoala generală nr. 191 a avut loc re­cent un emoţionant ceremonial de pri­mire a unor elevi în rîndul pionierilor şi a unor pionieri în rîndul organiza­ţiei U.T.C. MECIUL RAPID-POLITEHNICA IAŞI SÎMBĂTĂ LA ORA 13 Clubul Rapid ne-a anunţat că nu În­cercării«» de a evita „concurenţa“ cu der­biul Dinamo—U.T.A., a devansat meciul său cu Politehnica Iaşi de sîmbătă (pro­gramat după cum se ştie pe stadionul „23 August“) pentru ora 13. Tentativa este de fapt o nereuşită... pentru că ne întrebăm câ­i spectatori se vor încu­meta să vină tocmai la stadionul „23 August“ la locul Rapidului cu speranţa că între orele 14.45 şi... 15 vor putea a­­junge pe stadionul Dinamo pentru a putea vedea astfel ambele întâlniri. Ce aţi îndeplinit din propunerile cetăţenilor, tovarăşe deputat ? I­deea să scriu aceste rin­­duri a apărut In momen­tul în care la redacţie am primit o scrisoare de... circa 50 (cincizeci) de pagini. Mi-a trebuit o după amiază întreagă nu atit pentru a descifra scrisul, cît pentru a înţelege conţinutul, mobilul acestui microroman ve­ninos. Pentru că, in realitate, cele circa o mie cinci sute de m­ii- Scriitură AUREL DEBOVEANU duri erau un fluviu de răutate. Pe lemnatarul acrisorii il cu­noşteam bine. Băncile facultăţii ne uniseră in acel „ani de aur", cum obişnuim să spunem despre studenţie. Fostul coleg niciodată nu excelase in Inteligenţă, iar sufleteşte era pustiit. Ara avut Întotdeauna impresia că In­dee de Inimă are Iască. Dar mă gindeam că se poate trăi chiar dacă nu te dau afară din casă calităţile care fac din tine ceea ce numim OM. (Continuare in pag a III-a) Punînd asemenea întrebare, ni s-a­ întîm­­plat, uneori, să primim următorul răspuns : „Ştiţi, sunt foarte ocupat în munca profe­sională“. Cu alte cuvinte, vedeţi dv., propu­neri au fost, alegătorii m-au solicitat, dar cum n-am prea avut timp nu m-am ocu­pat de ele. Evident însă că factorul timp nu poate fi invocat pentru a-ţi scuza inac­tivitatea. Pentru că, indiferent de activi­ta­­tea profesională, responsabilitatea obşteas­că ce ţi-a fost încredinţată ca deputat municipal sau de sector trebuie întărită prin fapte. Este ceea ce a înţeles tînărul maistru Constantin Manolache, de la uzina Republica. In rezolvarea propunerilor cetă­ţi s-a propus de către alegători, la rindul meu am propus şi s-a rezolvat, crearea unui complex comercial lingă staţia de televiziune, aflată în raza circumscripţiei mele“ — ne spunea prof. univ. ing. Ion Manoliu, deputatul circumscripţiei municipale nr. 26. Ţinînd seama de pregătirea pe care o am — predau la Institutul de construcţii — mi-am găsit timp să studiez unele soluţii care, propuse, au fost însuşite şi a­­plicate. In schimb, mă lovesc de greu­tăţi de neexplicat. In chestiuni mi­nore. Nu putem rezolva, de pildă, o sugestie simplă, privind amenaja­rea adecvată a unei treceri de pie­toni peste bolovănişul de pe str Constantinescu, la Intrarea In str. Aviator Beller, deşi, dacă am primi, sprijinul necesar din partea Consi­liului popular al sectorului 1, oame­nii şi-ar aduce propria lor contri­buţie, prin efectuarea unor ore de Aurel Radu (Continuare in pag. a Ill-a­­ţenilor din circumscripţia orăşenească nr. 107, a izbutit, prin perseverenţă şi efort, să ridice la grad de problemă cerinţele în­dreptăţite ale locuitorilor, să le soluţioneze, cu sprijinul acestora. Din acest unghi de vedere, ni s-a părut deci, mai important ca întrebarea : „Ce aţi îndeplinit din propunerile cetăţenilor, tova­răşe deputat ?“ s-o punem unor oameni în a căror activitate factorul timp este dră­muit la maximum. Şi nu mică ne-a fost mirarea, aflînd că, adesea, nu problemele mari implică cea mai mare cheltuială de energie. In scopul extinderii producţiei auxili­are la I.P.R.S., cabinetul tehnic uzinal a lansat un concurs de inovaţii­­ pen­tru realizarea de radioreceptoare sau produse electronice (seturi didactice, jocuri etc). Produsele concepute în concurs, şi acceptate pentru fabricaţie, vor fi premiate , autorii primind re­compense intre 1 000 şi 2 000 lei. U­N VAL DE REPRESIUNI, de­­ brutalitate nemaiintimnită, s-a abătut In ultimul timp asupra universităţilor sud-coreene. La ordinul autorităţilor de la Seul, Coreea de sud, Armata ocupă universităţile unităţi militare înarmate au pă­truns cu forţa In inrnnta Institu­telor şl facultăţilor, dedindu-se la acte de violenţă revoltătoare. A­­colo unde studenţii s-au barb­a­(Continuare in pag. a IV-a) A INTRAT IN FUNCŢIUNE 9 Fabrica de tîmplărie metalică din militari In Capitală, pe platforma Mili­tari, a intrat In funcţiune un nou şi important obiectiv al industriei materialelor de construcţii : Fabrica de tîmplărie metalică. Noua unitate industrială va pro­duce anual peste 100 000 mp de tîmplărie metalică (uşi şi ferestre) din profiluri de tablă galvanizată, protejată anticoroziv şi vopsită în culori atrăgătoare. O dată cu intrarea în producţie a fabricii se prevede realizarea unor importante economii de cherestea şi metal — consumul de material lemnos pe şantierele Capitalei, de pildă, se va reduce la jumătate. In acelaşi timp, procesul tehnolo­gic modern adoptat in noua uni­tate a industriei materialelor de construcţii va asigura realizarea unor produse de calitate supe­rioară, de o mare rezistenţă la a­genţii externi. (Agerpres) Icriffzi.tfiiiHC IN LOC DE BULETIN METEOROLOGIC CU CÎJIVA FULGI SE FACE... IARNĂ? Din nou, mercurul termometrelor a început să coboare. Iar azi dimineaţă, am făcut cunoştinţă cu primii fulgi de zăpadă... Evenimentul ne-a furnizat subiectul unei convorbiri cu tovarăşa Elena Milea, cercetător principal la Insti­tutul meteorologic. — Deşi ninsorile din ţara noastră şi în special, în sudul ţării, apar după 15 noiembrie, anul acesta, însă, ele şi-au făcut apariţia mult mai devreme. (Lito­ralul a cunoscut primii fulgi de zăpadă încă la 6 octombrie). In Bucureşti, ninsoarea de azi dimi­neaţă este legată de pătrunderea în ţara noastră a unui aer rece de natură po­lară existent în nordul şi nord-estul Eu­ropei (unde în dimineaţa aceasta au fost înregistrate temperaturi de chiar minus 25 grade). Temperatura de azi a fost de minus 9° în nord-vestul ţării, în suid ea oscilînd între minus 3 şi plus 1 grad. In Bucureşti, minima înregistrată a fost de 1 grad. Aerul rece îşi va continua deplasarea spre sud, permiţînd unui aer mai cald, din nord-vestul şi centrul Europei, să coboare spre sud. Ca urmare, la Bucu­reşti vremea se va menţine la început rece, cu temperaturi minime cuprinse între minus 3 şi plus un grad şi­ maxime oscilînd între 4 şi 4 grade, apoi se va încălzi uşor şi treptat. Cerul va alterna între variabil şi noros, precipitaţiile fiind însă neînsemnate şi de scurtă durată. Noi oficii poştale deschise în zilele de sarbatoare legala După cum suntem­ informaţi de că­tre Direcţia de poştă a municipiului, începînd cu data de 7 noiembrie, în Capitală vor funcţiona duminica zi • In vederea înlesnirii aprovizionă­rii de toamnă-iarnă a populaţiei, Mi­nisterul Comerţului Interior a stabilit ca magazinele ce desfac produse eli­­mentare şi nealimentare să func­ţioneze şi in ziua de duminică 31 octombrie pînă la ora 13. Unităţile de alimentaţie publică vor funcţiona după programul obişnuit, în zilele de sărbătoare legală între orele 8—20 încă patru oficii poştale. Este vorba de oficiul Bucureşti 7 (şos. Giurgiului nr. 119), oficiul Bucureşti 16 (bd. Păcii 110), oficiul Bucureşti 61 (bd. Metalurgiei), oficiul Bucureşti 66 din cartierul Drumul Taberei. Prin această măsură, numărul oficiilor poştale pentru deservirea populației in zilele de sărbătoare se ridică la 14. • Azi s-a deschis în complexul A-13 din bd. Ion Şulea un nou magazin cu profil metalo-chimic. Dispunind­­ii 1 mp spaţii de vinzare, unitatea oferă cumpărătorilor o gamă largă de produse, de la articole de menaj şi tehnico-sani­­tare pînă la bunuri de folosinţă inde­­- lungată. Cooperativele meşteşugăreşti „îm­brăcămintea”, „Muncă şi artă” şi „Drum nou” au organizat, pe str. 11 Iunie, şos. Ştefan cel Mare şi şos. Mihai Bravu , unităţi de primire a comenzilor pentru confecţii (şi re­paraţii) pentru copii. Răspunsuri la anchetele ziarului • Fondurile destinate protecţiei muncii — folosite cu chibzuinţă • întărirea controalelor în unităţile sanitare • In zona de est a oraşu­lui se construieşte canalul colector d î­n ancheta „Sunt folosite cu chibzuinţă fondurile destina­te protecţiei muncii pu­blicată în coloanele ziarului nostru, se criticau deficienţele de fond privind orientarea unor con­duceri de întreprinderi şi instituţii faţă de această problemă de însem­nătate deosebită, formalismul exis­tent i­n unele unităţi economice in ceea ce priveşte utilizarea fonduri­lor alocate în scopul apărării sănă­tăţii celor ce muncesc. Insuşindu-şi punctul de vedere al redacţiei, Direcţia generală de or­ganizare şi control din Ministerul Construcţiilor Industriale ne răspun­de că au fost stabilite — la nivelul tuturor întreprinderilor în subor­dine — obiective concrete pentru obţinerea unei eficienţe corespunză­toare în folosirea sumelor reparti­zate pentru protecţia şi securitatea muncii, întărindu-se şi controlul fo­rului tutelar în această direcţie. In ceea ce priveşte temele de cercetare, ministerul solicită un sprijin mai eficace şi mai operativ din partea institutului de specialitate. In aceeaşi ordine de idei, Direcţia generală construcţii-montaj a C.P.M.B. ne face cunoscut că, in cadrul unei analize, s-a apreciat că principalele deficienţe în acest do­(Continuare in pag. a llt-a) . IDEE la... înălţime. Adeseori — da (imaginea luată pe bdl Macaralei o atestă). Alteori, însă, multe străzi rămîn în semiîntuneric nopţi la rînd, datorită încetinelii cu care se inter­vine pentru înlocuirea becurilor arse. Este ceea ce am constatat în noap­tea de 25/26 octombrie a.c. CRONICĂ JUDICIARĂ Controlul găseşte plusuri, iar gestionarul „se joacă“ cu produse de sute de mii de lei 13 septembrie 1968. Iulian Dăscălescu (aleea Barajul Bicaz nr. 7) este „uns“ de O.C.L. „Tehnometal“ ca gestionar al unităţii mic-gros din str. Ionescu Gion. Octombrie 1971. Secţia I penală a Tri­bunalului municipal, pronunţa o sentinţă prin care I. Dăscălescu este condamnat la 25 ani închisoare. Petru Sandu (str. 13 Decembrie nr. 33, vînzătoare la aceeaşi unitate) — la 20 de ani închi­soare, iar un grup de complici ai aces­tora — la pedepse de pînă la 5 ani închisoare. Toţi contribuiseră, intr-un fel sau altul, la provocarea unui pre­judiciu de 866 463 lei, iar lui I.D. — pe deasupra — i s-a mai reţinut si o delapidare „de unul singur“ de 57 880 lei. Oricine ar afla de această „panama“ de mari dimensiuni ar rămâne, fireşte, Petru Calapodescu (Continuare in pag. a IlI-a) ­ys^ypsgqww Pe cînd masuri de înlăturare a „strangulărilor“ in circulaţia rutieră din unele zone ale oraşului ? Exista in Capitală o sesmâ de intersecţii *1 artere in care — frecvent — se produc „strangulări* sau chiar blocări de circulaţie. Printre altele, este vorba de zona Buzeşti — Griviţa, de podul Orant (adesea acesta este pur şi simplu blocat de zec de maşini oprite), de Intersecţia străzilor Barbu Văcărescu cu şoseaua Ştefan cel Mare. Chiar şi bulevardele Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Republicii — la orele de vârf — provoacă neajunsuri conducătorilor auto, maşinile depăşind destul de greoi Inter­sect111® în calea Victoriei, str. Academiei, bd. Nicolae Bălcescu şi bd. Hristo Botev. Dat fiind că dificultăţile vor spori inerent, o dată cu creşterea tot mai accen­tuată a parcului auto, socotim necesar să întrebăm Direcţia de drumuri şi spaţii verzi, precum şi serviciul de circulaţie al I.M.M.B, ce măsuri de remediere stat prevăzute . fi aspuns la întrebarea ce ieri Cinecluburile, forme eficiente ale muncii politice de masă La întrebarea de ieri, privitoare la activitatea cinecluburilor, răspunde re­gizorul ANDREI BLEI­ER, specialist al Casei creaţiei populare a municipiului. Activitatea cinecluburilor bucureştene, poate nu Îndeajuns de intensiv îndru­mată, a oscilat între experienţe de mult verificate şi chiar părăsite tn filmul amator din lume şi lucrări ce justificau menirea cluburilor de film, adică mlci documentare sau filme jucate, cu Ide! limpezi, ţintind In primul rind comuni­carea artistică a aceator idei, bineînţeles nusi destul de Inegala sub raportul valorii artistica. In general, activitatea cineeluburilor era considerată numai o posibilitate de verificare a pasiunii şi a talantului iubitorilor de film, şi mai puţin un­­ea de educaţie a celor care trăiesc şi muncesc in instituţia ce le organizează şi finanţează. Nimeni nu propune ca cinecluburile să devină in viitor nişte mici studiouri (Continuare în pag a II a} )

Next