Informatia Bucureştiului, iulie 1972 (Anul 19, nr. 5862-5883)

1972-07-01 / nr. 5862

A In întîmpinarea Conferinţei Naţionale a P. C. R. şi a celei de a XXV-a aniversări a Republicii JL Vir­o S%; $}*5­906 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, CIIŢI-VA ! INFORMA­TI A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XIX — Nr. 5862 6 PAGINI 30 BANI Sîmbătă 1 iulie 1972 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe Eduardo Frei Montalva, liderul Partidului Democrat-Creştin din Chile Vineri, 30 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, pre­şedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a primit, în staţiunea Neptun, pe liderul Partidului Democrat-Creştin din Chile, Eduardo Frei Montalva, fost preşedinte al Republicii Chile, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. In cadrul convorbirii, care a a­­vut loc cu acest prilej, au fost a­­bordate unele probleme privind dezvoltarea relaţiilor româno-chi­­liene, precum şi unele aspecte ale situaţiei politice internaţionale ac­tuale. , Convorbirea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială VALORIFICÍND REZERVELE EXISTENTE, GENERÍND CONTINUU NOI DISPONIBILITĂŢI, ENTUZIASTA ÎNTRECERE IN MUNCĂ DIRECŢIONEAZĂ TOATE EFORTURILE SPRE ÎNFĂPTUIREA ANGAJAMENTULUI DE A REALIZA CINCINALUL IN PATRU ANI ŞI JUMĂTATE! !A|»l*o|»» fie in general“ SASA GEORGESCU Intrată aproape în rindul auto­­matismelor limbajului curent, ai­­doma lui î „Ce mai faci ?“ şi tot atit de goală de miez, este for­mula, „în gener­al“. O auzi de obicei în construcţii ca î „eu cred în general“. .. „ar fi mai bine în general“... „s-ar putea în ge­neral să, şi aşa mai departe. Dar ce vrea, la urma urmelor, să exprime acest „în general“ ? în sensul cel mai strict, absolut nimic, pentru că faptele, realita­tea, viata, se incăpăţînează să funcţioneze, nul „în general“, ci „pe concret“ Cînd undeva, într-o întreprinde­re, sau intr-o instituție, se repetă prea des că lucrurile merg „în general“ bine, te întrebi imediat, printr-un reflex de apărare , cum or fi mergind ,în amănunt“ ? Cînd u­n om n-n prea­ călcat într-o uzină, dar este as în în­drumarea producției „în general , sînt mari șanse ca această în­drumare să fie sublimă, dar să lipsească cu desăvîrșire. De cîte ori o dare de seamă, un referat, cuprinde nn proble­(Continuare în pag. a V-a) „Dimensiuni“ ale competenţei la „Adesgo“ SARCINILE CINCINALULUI VOR LI ÎNDEPLINITE ÎN 3 ANI D­N­ LUNI 560 milioane lei peste prevederile • „Geriatria" mașinilor • Flux dinamic al ideilor novatoare inițiale Zumzet neîntrerupt de mașini ; acele „circularelor* împletesc firul sintetic de păianjen ; fiecare Stic ce are de făcut ; peste tot, spirit de răspundere și ordine ; atmosferă de stup. . Colectivul de muncă de la Adesgo­ria a asumat o sarcină de maf­e răs­pundere : resursele umane și mate­riale din fabrică sunt capabile sâ determine îndeplinirea sarcinilor cin-' rinalului in numai 3 ani şi 11 luni. „Conform calculelor preliminare — ne informează ing. NICOLAE CHTO­­SE, preşedintele comitetului oamenilor muncii — planul producţiei globale îl vom îndeplini în noiembrie 1974 : pro­ducţia marfă în octombrie 1974 ; pro­­­ductia fizică ciorapi in septembrie, iar ţesăturile tip lină (blănuri sintetice) în iunie 1974 Această devansare a cin­­cinalului ne va permite obţinerea u­­nei producţii globale de aproape 500 milioane lei peste prevederile iniţiale“. Că membrii colectivităţii de la Ades­go vor munci in aşa fel incit să rea­lizeze, ceea ce au­ hotărât, o dovedeşte avansul d­eticat încă din primul an al cincinalului, datorită valorificării re­zervelor interne, propriei inteligenţe tehnice. Este vorba de moderni­zarea unui parc de 200 maşini care aveau un grad înaintat de uzură. Deşi terminarea acţiunii fusese prevăzută Gabriela Bucur (Continuare în pag a II-a) UZINA „ELECTRO AP­ARAT­AJ“. In fotografie imaginea uneia dintre benzile de producţie în flux con­tinuu. Aici se asamblează diferite tipuri de dispozitive automate pen­tru instalaţii electrice. Elevii Şcolii generale nr. 194 — în ca­drul orelor de electrotehnică şi îndrumaţi îndeaproape de profesorul Ilari­on Iones­­cu — au construit un robot care repre­zintă un cosmonaut într-un automobil lunar, între alte operaţiuni pe care acesta le execută, se numără şi : gonio­­metrarea distanţei, rotirea radarului, executarea unor măsurători ale presiunii atmosferice. Robotul urmează să fie prezentat în cadrul unei expoziții „Mi­­nitehnicus“. anismii INFORMAŢIA I Lijiung Sectoral­ Pe tatalokul cu implicaţii poliţiste Răufăcătorii surprinşi în palatul „Watergate" din Washington se aflau în serviciul republicanilor sau al democraţilor? Lupta electorală Între partidele re­publican şi demo­crat din Statele U­­nite a oferit opiniei publice un episod senzaţional, preluat parcă dintr-o peli­culă de aventuri construită după re­ţete clasice: o scenă nocturnă cu spărgă­tori surprinşi de po­liţişti, microfoane şi fonduri secrete, foşti agenţi ai C­I . pen­tru care legile nu constituie un obsta­col, anchetatori aflați In derută... Iosif Cremene (Continuare in pag. aVI-a) METALUL -optim valorificat .wwwwwwmwi Acţiunea de economisire a meta­lului — materia primă de bază a uzinei — angajează la „Semănătoa­rea“ fiecare muncitor, tehnician şi inginer. Deviza activităţii întregului colec­tiv — ne spune ing. Petre Şerbănes­­cu, tehnologul şef al uzinei — constă în folosirea raţională şi valo­rificarea superioară a metalului. An­gajamentul nostru este de a econo­misi 450 tone de rrietal. El poate fi însă substanţial depăşit. In susţinerea celor relatate redăm un singur exemplu. Prin îmbunătăţi­rea procedeelor de croire a pieselor şi folosirea unor deşeuri, consumul de metal a fost redus cu 13 kg la fiecare combină C 12. Tocmai de a­­ceea, preocupările specialiştilor din sectoarele de concepţie şi ale colec­tivelor secţiilor converg spre obiec­tive precise: perfecţionarea tehnolo­giei de fabricaţie, reproiectarea unor subansamble şi maşini, asimilarea de noi semifabricate. Numai executarea unei flanşe din oţel pentru SPC 6, cu un diametru mai mic de 20 mm, rezultă anual o economie de 12 tone de metal. In uzină,, iniţiativa de a se realiza piese noi din deşeuri a devenit o ac­(Continuare in pag. a ll-a) Buletin meteorologie INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA­T Azi, la ora 8, la Bucureşti, tem­­peratura aerului a fost de 19 grade. Maxima de ieri de aer a fost de 80 grade iar minima din cursul nopţii de 18 grade. Timpul probabil de mi­­ne . Cerul va deveni variabil. Sint slab pină la potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura aerului: minima va fi cuprinsă intre 14 si 18 grade. Iar maxima Intre 26 si 28 de grade. Tendință de ploaie după-amiaza. Curse auto spre zonele de agrement Pentru zonele de agrement din jurul oraşului, I.T.A. Bucureşti a organizat curse spre Snagov Parc, Snagov Com­plex, Pustnicu, Burla. Inedit în alcătui­rea programului acestor curse, care cir­culă zilnic, din 30 în 30 de minute, este prelungirea timpului de mers pină la ora 23.30. De asemenea, autobuzele opresc în Bucureşti şi în citeva locuri accesi­bile,­ corelării cu mijloace de transport I.T.B.: Piaţa Coşbuc, Piaţa Rahova (pen­­tru direcţia Buda), Agenţia de Voiaj I.T.A. din calea Victoriei, autogara Obor (pentru direcţia Pustnicu). • In perioada 1—21 iulie 1972, CADRE MEDICALE CU ÎNALTA CALIFICARE PROFESIONALA (profesori, conferen­ţiari, şefi de lucrări şi şefi de secţii din unităţile spitaliceşti ale Capitalei) VOR ACORDA CONSULTAŢII AMBULATO­RII, in afara programului normal de lucru, tuturor bolnavilor care vor so­licita aceasta medicilor specialişti din policlinicile teritoriale sau de întreprin­dere. Lista cadrelor medicale menţio­nate este afişată în incinta tuturor poli­clinicilor din Capitală. Pentru a asi­gura o accesibilitate crescută şi un cir­­cuit funcţional corect al bolnavilor fie­care medic specialist din policlinici, la indicaţia sa sau la solicitarea bolnavi­lor, va înmîna acestora o recomandare către cadrul didactic sau şeful de secţie preferat, cu precizarea zilei şi orei la care i se va acorda consultaţia necesară în vederea precizării diagnosticului și a conduitei terapeutice adecvate. Red. : Am mai relatat despre „a­­goniseli“ miraculoase, despre apar­tamente şi limuzine, într-un cuvînt despre venituri ce nu provin din muncă cinstită. Intr-o societate ca a noastră, în care valorile sunt apre­­ciate în funcţie de aportul social, de pregătirea şi munca depusă de fie­care membru al său, asemenea aten­tate aduse echităţii socialiste, îşi a­­trag, desigur, o replică fermă a so­cietăţii. Intransigenţa faţă de ase­menea mentalităţi vetuste a îmbră­cat şi o formă legislativă. Adoptarea legii nr. 18/1968­­ privind controlul provenienţei unor bunuri ale persoa­nelor fizice, ce nu au fost dobîndite in mod licit — a pus, astfel, la inde­­mîna societăţii instrumentul de in­tervenţie capabil să curme orice ten­tativă de ilicită agoniseală, de sfidare a muncii cinstite a ' imensei majori­tăţi a cetăţenilor. Sunt mai mult de­cit evidente responsabilităţile ce re­vin justiţiei, procuraturii, miliţiei, etc., în aplicarea hotărită a prevede­rilor acestui act normativ. Sub acest aspect, am vrea să ne vorbiţi despre activitatea organelor însărcinate cu aplicarea legii. C. MICLEA : De la început, vreau să subliniez sensibila îmbunătăţire a activităţii la care vă referiţi, înfiin­ţarea, prin modificările aduse legii în octombrie anul trecut, a comisi­ilor de cercetare de pe lingă fiecare judecătorie, a determinat, în primul rînd, o creştere a operativităţii în rezolvarea cauzelor privind controlul averilor unor persoane. Pe baza cercetărilor efectuate de comisii, instanţele de judecată au intervenit frecvent, în ultimul timp sancţionînd, în numeroase situaţii acumularea unor bunuri prin alte mijloace decit munca cinstită. Pot da ca exemplu cazurile fostului confe­renţiar universitar Gheorghe Păunes­­cu (şos. Vitan nr. 22, sector 4), o­­bligat prin hotărîre judecătorească la un impozit de 80 la sută, asupra unor bunuri nejustificate in valoare de 220 000 lei, sau a medicului Gheor­ghe Maraloi (str. Izvor nr. 35,­ secto­rul 1, impozitat asupra unei sume (Continuare în pag a V-a) Val. Voicule­scu Opinie fermă împotriva înavuţirilor ilicite Convorbire cu tov. CONSTANTIN MICLEA, preşedintele Comisiei de cercetare de pe lîngă Tribunalul municipiului Bucureşti PALATUL PIONIERILOR INEDITE ACTIUNI DE VACANTĂ • CAMPING IN CORTURI SI IN... AVION * BAZINUL DE ÎNOT — LA DISPOZITIA ELE­VILOR • ZILNIC — FILME ARTISTICE SAU DOCUMEN­TARE •­ CONCURSURI ORI­GINALE DE ISTETIME SI IN­­DEMINARE. Pornind de la ideea că in pe­rioada vacantei de vară un număr apreciabil de pionieri şi şcolari rămin in Bucureşti, Consiliul municipal al pionie­rilor şi conducerea Palatului pionierilor au hotârit ca palatul din Dealul Cotrocenilor să func­­­­ţioneze, pină la 1 septembrie, ca tabără locală. Ceea ce înseamnă că elevii bucureşteni vor putea petrece zilele vacanţei de vară în­tr-un mod plăcut, util şi instruc­tiv, vor putea participa zilnic la o gamă variată de acţiuni pionie­reşti şi manifestări cultural-edu­cative, potrivit intereselor, preo­cupărilor şi dorinţelor lor. Seditul activităţii de vacan­ţă constă în organizarea programului de către pio­nierii înşişi. Astfel, amfi­trionii palatului în luna iulie vor fi pionierii şi şcolarii din sectorul 6, iar in luna august, cei din sec­torul 7. Copiii fiind cei mai re­ceptivi la dorinţele colegilor lor. Ileana Barbu (Continuare in pag. a V-a) I CALE LIBERĂ., Cele două pase denivelate, pe şosea Bucureşti — Urzice, la km 7,848 şi îl , fost inaugurate a Pasajele cu o lungir de 167 m fiecare, ce tribuie la descongesti­narea circulaţiei. A:­­*Bl, distanţa de 5 k dintre prima şi urm­­oarea cale ferată va parcursă numai două minute, faţă d 15 minute, în medi cii dura datorită l­rierelor. Luni, se deschide in cartierul Titan Prima tabara de sculptură din Bucureşti Noul cartier Titan va găz­dui timp de trei luni (iulie—sep­tembrie a.c.) prima tabără de sculptură din Bucureşti, care se va deschide luni, ora 11. Organizată ILUSTRATA BUCUREŞTEANA din iniţiativa Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, a Comite­tului de cultură şi educaţie socia­listă al municipiului, în colaborare cu Consiliul popular al sectorului 4, această tabără îşi propune rea­lizarea unei binevenite acţiuni de înfrumuseţare a noului cartier, a­­flat în plină dezvoltare arhitectu­rală. 17 tineri sculptori bucureşteni, cunoscuţi deja din expoziţiile per­sonale sau colective chiar din acest an, au îmbrăţişat cu entuziasm a­­ceastă idee şi vor răspunde prin talentul lor dorinţei îndreptăţite a edililor oraşului de a înscrie în ambianţa arhitectonică a noului cartier opere de artă. Iniţiativa organizatorilor este mai mult decât inspirată şi ne face să aşteptăm cu nerăbdare „roade­le“ de toamnă ale acestei tabere, de fapt ale sculptorilor George Apostu, Şerban Rusu, Napoleon Ti­­ron, Cristian Breazu, Pavel Bucur, Mircea Spătaru, Nicolae Roşu, Ma­ria Cocea, Mihai Buculei, Aurelian Bolea, Cornelia Camaroschi, Ale­xandru Gheorghiţă, Pasima Dimi­­trie, Doina Lie, Adina Ţuculescu, Horia Flămîndu, Laurenţiu Mihai. Utilaje comerciale sau... elemente de decor ? Un comerţ modern presupune, printre altele, şi existenţa unor utilaje comerciale adecvate. De a­­ceea eşti­ de apreciat că In Capitală se fac efor­turi susţinute pentru dotarea magazinelor cu apa­ratură adecvată păstrării mărfurilor şi servirii rapide. Astfel, planul de Investiţii pe anul în curs al Direcţiei generale comerciale prevede, pentru asemenea dotări, circa 9 milioane lei. Cum sunt însă folosite utilajele existente ? Există preocu­parea ca ele să dea randamentul scontat ? Am căutat să aflăm răspunsul la aceste întrebări, efec­­tuînd un sondaj prin 40 de unităţi comerciale. Privind lucrurile în ansamblu, se poate sublinia faptul că In multe magazine aparatura existenta in dotare (agregate frigorifice, case de marcat, ex­­preso-uri, maşini de tăiat mezeluri etc.) este fo­losită la întreaga capacitate. Cu atât mai mult fac notă discordantă cazurile de slabă preocupare gos­podărească, de interes scăzut pentru folosirea in­tegrală a utilajelor aflate în dotare l­a magazinul alimentar „Dietetic“ de pe strada Academiei nr 4, o vitrină congelatoare zace nefo­losită de mai bine de o lună. De ce ? Deşi agregatul a fost solici­tat, responsabilul unităţii, Dimeea Ră­­dulescu, consideră acum­ că nu mai are nevoie de el. La unitatea nr. 80 din str. Decebal nr. 1, congelatorul şi vitrina frigorifică nu funcţionau. E drept, vi­trina era defectă. Dar congelatorul nu era întrebuinţat deşi, cu ajutorul lui s-ar fi putut organiza un al doilea punct Eugen Eftimiu (Continuare in pag. a V-a) . Cooperativa meşteşugărească „Tehno­­metalica“ a pregătit o serie de produse utile pentru posesorii de autoturisme. Astfel, In atelierele de fabricaţie se află In finisare lămpi auto cu dublă semna­lizare, ce urmează a fi livrate magazi­nelor de specialitate In trimestrul trei; de asemenea, la dispeceratul din str. Vrsători nr. 4 (tel. 31.52.92) se primesc comenzi pentru confecţionarea de apă­rători de noroi, din cauciuc, cu suport de armătură metalică, pentru cele două tipuri de autoturisme „Dacia". Coopera­tiva a asigurat şi un mare număr de garaje demontabile, care pot fi livrate pe loc, fără a mai fi nevoie de coman­dă In prealabil. Totuşi, pentru cei care doresc modificări suplimentare la aceste garaje, prin dispeceratul de la adresa de mai sus se preiau comenzi privind executarea de geamuri basculante, izo­larea plafonului şi turnarea din beton a fundației.

Next