Informatia Bucureştiului, martie 1973 (Anul 20, nr. 6066-6092)

1973-03-28 / nr. 6089

INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul­ XX Nr. 6089 1­4 PAGINI 30 BANI Miercuri 28 martie 1973 MäNNM­ÄWiNS^VKNfN^VOTN^VK^VMNiNNiKM t Z­I DE ZI, LA NIVELUL SARCINILOR MAXIMALE9 . Printre întreprinderile bucureştene care au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului de producţie la para­metrii maximali pe primul trimestru se numără şi UZINA DE MAŞINI AGRICO­LE „SEMANATOAREA“. La obţinerea succeselor o contribuţie deosebită a adus-o şi secţia montaj combine. Foto­grafia îl înfăţişează pe şeful de brigadă, Dumitru Voicu, verificînd una din com­binele „Gloria“ C. 12 înainte de a intra în proba de rodaj. Brigada pe care o conduce înregistrează în fiecare lună o depăşire a planului de 3—4 la sută. Ce înseamnă optimizarea ? PROLETARI DIN TOATE TARILE, CIITI-VA ! structurilor economice Eficienta - atribut deplin al fiecărui loc de muncă • Organigrame de înaltă funcţionalitate 9 In locul verigilor intermediare, calea cea mai scurtă între producţie şi conducerea sa • Larg cîmp­ de afirmare profesională 9 Aportul specialişti­lor — produse la parametrii de vîrf ai competitivităţii. P­erfecţionarea structurii organi­zatorice a unităţilor industria­le — consideră inginerul Radu păunescu, secretarul comitetu­lui de partid de la UZINA DE MA­ŞINI ELECTRICE BUCUREŞTI — dă răspuns unor interese majore ale economiei naţionale, cerinţelor di­namicii unei producţii moderne. Integrîndu-se intr-o nouă centrală, care îşi propune să realizeze o sinte­ză între sistemul de concepţie şi producţie pe o întreagă ramură (in­ R. Costache Ion Bălan (Continuare in pag. a ll-a) Forme noi, operative. In munca de partid • „învăţăm din stilul de muncă al conducerii partidului'­ • Creşterea răspunderii şi compe­tenţei organizaţiei de partid — condiţie a situării ei tot mai active In fruntea luptei colectivului pentru îndeplinirea şl depăşirea planului CORNEL NICODA, prim-secre­­tar al Comitetului de partid al sectorului 4 . Mai întîi, aş vrea să vă informez pe dumneavoastră, comuniştii de la „Timpuri noi“, membri ai comitetului de partid, ai conducerii uzinei, secretari ai organizaţiilor de bază , gazdele noastre, ca să spun aşa, deşi într-un fel şi noi ne-am putea socoti gaz­de... — că metoda de lucru pe care o iniţiem azi, de a deplasa locul şedinţelor de secretariat de la sediul sectorului în uzine, pen­tru a ne consulta intr-un cadru mai larg, pentru a întreprinde o analiză mai operativă, mai efici­entă, asupra problemelor care pri­vesc perfecţionarea organizării şi conducerii activităţii economice, se înscrie în orientările de ordin general ale activităţii noastre, învăţăm, cu toţii trebuie să în­văţăm din stilul de muncă al con­ducerii partidului ! Problemele de pe ordinea de zi a şedinţei vă sunt cunoscute: folo­sirea capacităţilor de producţie, a forţei de muncă. Intrucît am stu­diat înainte de şedinţă referatul întocmit de comitetul de partid al uzinei, putem trece direct la dezbateri. Aşadar... Paul Lampert (Continuare în pag. a II-a) conştiinţe ÎN CONFRUNTARE ŞEDINŢA SECRETARIATULUI COMITETULUI DE PARTID AL SECTORULUI A AVUT LOC ÎN UZINA Dacă n-aş şti că am în faţă stenograma unei şedinţe de par­tid, aş crede că citesc unul dintre cele mai autentice reportaje, gata scrise... ...Şi l-aş încredinţa ca atare tiparului ! Dar sunt 20 de pagini bătute necesități de spațiu, sínt nevoit mărunt la maşină. Astfel incit, din să spicuiesc : A­m stat cîtva timp în faţa unui tablou şi m-am între­bat ce vrea să reprezinte, să spună. Mi s-a părut mai întii că ar înfăţişa o mătură fără coadă şi cu perii mîncaţi. Pe ur­mă, ca să nu judec, simplist, mi-am propus o variantă : miriapod. Ei da, un miriapod uriaş, bătrîn, şchiop. Mai ştii ?! Ca să mă lă­muresc, am apelat la însuşi auto­rul operei. Acesta m-a privit grav şi a rostit : „Meditaţie în flux“ Apropo de. iniiima­­....... . .Ji­mm „Fantezie“ iimiiimmiiiimiimiiiiiimiiiiiiimiiiiiiiiiim EUGEN FRUNZA iimmiiiiiiiiiiiimiiiiiiiimiiiiiiimiiiiimmtutu Era titlul, cit se poate de suges­tiv, al pînzei. — Mă iertaţi, dar nu ghicesc meditaţia, nici fluxul, am îndrăznit — Aşa văd eu ! a ripostat crunt şi mi-a întors spatele. Mai tîrziu, am intrat Intr-o mică sală de concert, de uz cam adesea teribilist. Una din lucră­rile prezentate m-a năucit. Poc­nete, bîzîieli, troznete, şuierături, chiţcăieli, bufnituri şi, din cînd In cînd, un scrîşnet grozav — de sticlă zdrobită, pisată, parcă tre­cută printr-un malaxor. Asta o realiza, cu amplificări vrăjmașe, banda de magnetofon. Zgomotul înregistrat era din sticlă auten­tică. Am deschis programul de sală și am aflat că „Triunghi solar e o­­lucrare plină de fantezie și insolit, concepută ca un­­ întreg armonic dedus dintr-o suită de e­­venimente sonore...“ în pauză, am cutezat către autor ! — Ştiţi, n-am înţeles de ce triunghiul e solar şi de ce scrîş­­neşte... — Aşa văd eu ! căzu răspunsul tăios şi am găsit cu cale să mă retrag, mai ales că autorul era flancat de doi căuzaşi muzicali. (Continuare In pag. a lit-a) Pe agenda „zilelor sădirii pomilor SECTORUL 1. Se vor planta 2500 arbori, arbuşti şi liane în aleea Stulpeanu, str. Brîncuţei, parcurile Bordei, Kiseleff, cartierele Floreasca, Herăstrău, Vatra Nouă. SECTORUL 2. Peste 2800 frasini, plopi, mesteceni, tei, ulmi, aluni, nuci, stejari, arbuşti şi liane se vor sădi pe şos. Colentina. SECTORUL 3, în zona blocurilor de pe bd. Muncii, şos. Mihai Bravu, în parcul pentru tineret Pantelimon II : 3400. SECTORUL 4: Pe arterele Leontin Sălăjan, I. Şulea, Baba Novac, Liviu Rebreanu : 6000 SECTORUL 5, în cartierul Berceni II, pe str. Emil Racoviţă, bd Metalurgiei, şos. Olteniţei: 6000 SECTORUL 6. La blocurile de pe str. Garoafei şi in parcul de agre­ment Bragadiru : 4700 SECTORUL 7. Zonele Drumul Taberei, Militari, D. Petrescu: 4000 SECTORUL 8 Vor fi plantate 2500 exemplare în cartierele Bucureş­tii Noi şi Străuleşti. în sectorul 6 Peste prevederile planului trimestrial — 60 milioane lei producţie marfă Azi, la terminarea primului schimb, PE ANSAMBLUL INDUSTRIEI SEC­TORULUI 6 PLANUL PE PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI A FOST ÎNDEPLINIT LA NIVELUL SARCI­NILOR MAXIMALE. Comitetul de partid al sectorului apreciază că acest rezultat este efectul muncii politice desfăşurate de organizaţiile de partid pentru mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea sarcinilor sporite din planul pe acest an, al măsurilor tehnico-organizatorice luate de con­ducerile întreprinderilor. Pînă la sfîrşitul lunii martie se va obţine o producţie marfă suplimen­tară, peste prevederile maximale ale planului pe primul trimestru, de 60 milioane lei. Cu realizări deosebite se prezintă colectivele uzinelor „Vulcan“, „Electromagnetica“, Fa­bricii de nasturi şi mase plastice, în­treprinderii „Aurora" și altele. AZI DIMINEAŢA a început SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, azi dimineaţă, au început lucrările sesiunii a X-a a celei de-a VI-a legislaturi a Ma­rii Adunări Naţionale. Lucrările sesiunii au fost deschi­se la ora 10,00 dimineaţa. Alături de deputaţi erau prezenţi numeroşi in­vitaţi — membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, ac­tivişti de partid şi de stat, oameni ai muncii, personalităţi ale vieţii noastre economice, ştiinţifice, so­ciale şi culturale, ziarişti. Sunt de faţă, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră. La intrarea în sala de şedinţe, conducătorii de partid şi de stat sunt întîmpinaţi cu vii şi îndelungi aplauze de participanţii la sesiunea Marii Adunări Naționale, în loja din dreapta iau loc tova­răşii Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Răd­u­­lescu, Virgil Trofin, Ilie Verdet, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Constantin Dra­gan, Emil Drăgănescu, János Faze­kas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se află mem­brii Consiliului de Stat. Lucrările au fost deschise de pre­şedintele Marii Adunări Naţionale, tovarăşul Ştefan Voitec. Marea Adunare Naţională a adoptat următoarea ordine de zi: 1. Validarea alegerii unor de­putați. 2. Proiectul de lege privind Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a Româ­niei. 3. Proiectul de lege privind Curtea Superioară de Control Fi­nanciar. 4. Proiectul de lege privind Consiliul organizării economico­­sociale. 5. Proiectul de lege privind dezvoltarea construcţiei de lo­cuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală. 6. Proiectul de lege privind ad­ministrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași. 7. Proiectul de lege pentru modificarea Codului penal al Republicii Socialiste România. 8. Proiectul de lege pentru modificarea Codului de­­ procedu­ră penală al Republicii Socialiste România. 9. Proiectul de lege pentru modificarea legii nr. 23/1969 pri­vind executarea pedepselor. 10. Modificări în componența unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Intrîndu-se în ordinea de zi, de­putatul Tudor Drăganu, președinte­le Comisiei de validare, a prezen­tat raportul acestei comisii. Marea Adunare Naţională a vali­dat, în unanimitate, alegerea ca de­putaţi a candidaţilor propuşi de Frontul Unităţii Socialiste : Gheor­ghe Cioară — în circumscripţia elec­torală nr. 22 Giuleşti, municipiul Bucureşti, sectorul 7 ; Gheorghe Pe­trescu — în circumscripţia electo­rală nr. 34; Ştefan cel Mare, muni­cipiul Bucureşti, sectorul 2 ; Ioan Ceterchi — în circumscripţia elec­torală nr. 31; Ana Ipătescu,­­­­uni­­cipiul Bucureşti, sectorul 1 ; Pavel Chiorean — în circumscripţia electorală nr. 2, Tg. Mureş Nord, judeţul Mureş ; Trandafir Cocîrlă — în circumscripţia electorală nr. 4, Caransebeş, judeţul Caraş-Seve­­rin ; Nicolae Bahici — în circum­scripţia electorală nr. 4, Culciu, ju­deţul Satu Mare ; Gheorghe Bobo­­cea — în circumscripţia electorală nr. 11, Nehoiu, judeţul Buzău. In continuarea lucrărilor, tovară­şul Miron Constantinescu, vicepre­ședinte al Consiliului de Stat, a prezentat expunerea la proiectele de lege privind Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Socia­le a României, Curtea Superioară de Control Financiar, Consiliul or­ganizării economico-sociale. Raportul comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale a fost prezentat de deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economico­­financiare. A început apoi discuţia generală asupra proiectului de lege privind Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. Au luat cuvîntul deputaţii Şte­fan Mocuţa, prim-secretar al Comi­tetului judeţean Cluj al P.C.R., Mihail Florescu, ministrul industri­ei chimice, ing. Vasile Cădar, direc­torul Uzinei „Unic“ Satu Mare, Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnolo­gie, Barbu Popescu, şeful Departa­mentului Agriculturii de Stat din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, Aurel Lăpuş­­că, director general al Centralei minereurilor — Deva. După discutarea pe articole a proiectului de lege, Marea Adunare Naţională a aprobat, prin vot se­cret, legea privind Consiliul Su­prem al Dezvoltării Economice și Sociale a României. Lucrările sesiunii continuă.? (Agerpres) Firul ierbii să crească în voie, pomii să înflorească din plin , a fost dorinţa celor peste 300 de elevi ai liceelor şi şcolilor profesionale din car­tierul Drumul Taberei aflaţi ieri după amiază la muncă patriotică ORAŞUL NOSTRU-CÎT MAI FRUMOS, ClT MAI ÎNGRIJIT Sădirea pomilor, un dar pe care-l facem primăverii A­mplu program edilitar-gospodăresc A trecut ninsoarea tîrzie. A venit primăvara cu fintîni, nenumărate fîn­­tini de soare şi iarbă, de lumină şi sevă. Şi vor veni ninsorile de floare, ale arţarilor, teilor, castanilor... Pînă atunci să înmulţim floarea, ninsoarea de floare, cu seva altor trupuri de arbori. Este chemarea adre­sată tuturor cetăţenilor — tineri şi virstnici — de către Comitetul execu­tiv al C.P.M.B., în colaborare cu Co­mitetul municipal Bucureşti al U.T.C. şi Consiliul municipal al Organizaţiei de pionieri. Vrem ca oraşul nostru să fie cit mai frumos, cit mai ingrijit. Să răs­pundem cu toţii acestei chemări, în­cepind chiar de astăzi după amiază, astfel incit, largul program de plan­tare (31 000 de plopi, arţari, stejari tei, frasini, ulmi, nuci, duzi, sălcii, ar­buşti şi plante urcătoare) să fie in­cheiat la 1 aprilie. Zilele de 31 mar­tie şi 1 aprilie sunt declarate, in toate şcolile din Capitală, „Zile ale sădirii pomilor". Organizaţiile U.T.C. şi de pionieri vor participa în detaşamente de muncă patriotică, detaşamente ale elanului tineresc. Comitetele executive ale consiliilor populare din sectoare vor organiza, pe cartiere, circumscripţii, colective formate din salariaţi, deputaţi, instruc­tori voluntari, membri ai comitetelor de cetăţeni şi ai comitetelor asocia­ţiilor de locatari, pentru participarea A. Radu M. Bărbulescu (Continuare în pag a IV-a) • DE AZI DUPĂ AMIA­ZA PINA LA 1 APRILIE SE VOR PLANTA PESTE 30 000 ARBORI ŞI AR­BUŞTI.­­ CETĂŢENI — TINERI ŞI VÎRSTNICI — SINTEŢI CHEMAŢI SA VA ADU­CEŢI CONTRIBUŢIA LA ACEASTĂ IMPORTANTA ACŢIUNE ! 47 Colaborarea librar-editor nu poate fi facultativă - Interlocutor : ROMUL MUNTEANU, directorul editurii „Univers"­­ — Mai ind­c. cîteva cuvinte privind preocupările actuale ale instituţiei pe care o conduceţi. — Preocuparea principală a colec­tivului nostru este explorarea „pie­ţei“ literare contemporane din toate ţările lumii, o atenţie deosebită a­­cordînd literaturii din ţările socia­liste, precum şi creaţiei spirituale a popoarelor care îşi afirmă, impetuos, dreptul la o existenţă de sine stătă­toare. Căutăm cu precădere scrii­tori contemporani tineri, opere care reprezintă — adeseori, într-un mod strălucit — germenii fenomenului universal de mîine. Aceasta, fireşte, fără a ignora valorile consacrate, a căror păstrare continuă în circuitul nostru de interes constituie mai mult decit o obligaţie profesională. — Păstrarea aceasta presupune in­să reeditarea lor periodică, în tira­je şi in­ediţii care să corespundă cerinţelor şi exigenţelor unui public evoluat. Care sunt criteriile sau con­siderentele ce determină acest pro­ces ? — Din păcate, criteriile de reedi­tare nu şi-au găsit încă rezolvarea cea mai fericită. Cererea de carte nu e sondată în mod ştiinţific de către centrele de librării.­ Nu există o statistică a lecturii — pe zone geografice, vîrste, profesii sau ne­voi spirituale mai generale. — Cine credeţi că sînt datori să facă aceste sondaje ? Librarii ? — Pînă în momentul de față, li­brarii sînt doar mînuitori de carte, am spune. La noi în ţară încă nu Ion Butnaru (Continuare în pag. a II-a) Reporter in orele nopţii N­u intenţionăm, în aceste rînduri, să concurăm poeţii... Nu vom scrie, deci, nici despre cerul spuzit de stele, nici despre cortinele de umbre acoperind, la bătăile de gong ale Timpului, uriaşa scenă a oraşului... Reporterii s-au aflat, azi noapte, lingă cei care, adesea neştiuţi, pregătesc obişnuitele noastre dimi­neţi, care realizează focul continuu al muncii, care plămă­desc pîinea cea de toate zilele, care veghează constelaţiile de lumini, care asigură „cosmetica" marilor bulevarde, ca şi a mai vechilor străzi bucureştene... Ne-am referit şi la cei — puţini — care lovesc îndărătnic in ferestrele nop­ţii, de fapt, în demnitatea fiecăruia dintre noi. ...O noapte bucureşteană. Reporterii folosesc, febril, materia primă a faptelor, în timp ce ultimele scame de întuneric se fugăresc, haotic, in văzduh. LA PitPiffif DE COMANDĂ ALL. UIMI Dincolo de fereastra luminată Ora 1, la Dispeceratul energetic naţional. Pe dispecerii de serviciu, ing. Mihai Ene şi teh. Gh. Tudor, i-am găsit la pupitrul de comandă. In faţă, panouri cu ecrane compli­cate, aparaturi sensibile care „me­morizează“ tot ce se petrece de-a lungul orelor şi zilelor, în reţelele de 220 şi 400 kv, indicate prin cir­cuite luminoase pe harta României. Pulsul producţiei şi consumului de energie al ţării este înregistrat aici, iar orice avarie de pe reţea este semnalizată imediat. La ora 1:50, Liviu Nistor (Continuare in pag. a lit-al Sînt momente cînd ai impresia că te afli singur cu imensitatea ce­tăţii. Atunci ii auzi vocile răzbă­­tînd de undeva, de dincolo de zi­duri, auzi somnul și odihna ora­ M. B. (Continuare în pag. a ll­-a) Tunelul Seikun în faza realizării „ Sub strivitoarea japoneză Tsugaru intr-o jumătate de oră O recidivă a „insularismului britanic ? In Anglia continuă să se facă auzite voci care se opun construcţiei Chann­­el"-ului (cum i se spune a­­colo, prescurtat, proiectatului Iosif Cremene (Continuare In pag a IV-a)

Next