Informatia Bucureştiului, septembrie 1973 (Anul 21, nr. 6220-6244)
1973-09-15 / nr. 6232
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÅ ! INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI I Anul XXI — nr. 6232 6 PAGINI 30 BANI Sîmbătă 15 sept. 1973 rr.------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- MemeumiuL în patru ani şi jumătate! De Ziua lor SUCCESELE METALURGIŞTILOR îi ne sărbătorim „Ziua metalurgistului" — semn al înaltei preţuiri acordate activităţii colectivelor din întreprinderile acestei ramuri de bază a economiei naţionale. Rezultatele pe care le raportează metalurgiştii bucureşteni, ca şi cei din întreaga ţară, dovedesc angajarea cu toate forţele şi capacitatea creatoare a acestui harnic detaşament al clasei muncitoare pentru îndeplinirea, sarcinilor ce le revin din hotărîrile Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. A produce mai mult metal, apai ieftin şi de calitate superioară, a devenit deviza cotidiană a metalurgiştilor. In bilanţul numeroaselor realizări obţinute în cinstea „Zilei metalurgistului", colectivele întreprinderilor de profil din Capitală au înscris, pînă la 10 septembrie, producţii suplimentare însumînd aproape 1100 tone laminate finite pline din oţel, 3697 tone ţevi din oţel şi însemnate cantităţi de metal economisit. O dată cu felicitările pe care le adresăm cu prilejul sărbătoririi zilei lor, urăm metalurgiştilor bucureşteni noi succese şi substanţiale contribuţii la sporirea producţiei de metal a ţării. ÎNTREPRINDEREA „REPUBLICA". Munca laminoriştilor capătă aici, in secţia de filetaj, girul deplinei reuşite. Debut în noul an de învâţâmînt BENEFICIARI — ELEVII ŞI STUDENŢII BUCUREŞTENI (Pagina a 3-a) Cu prilejul deschiderii noului an şcolar Pentru a asigura transportul în cît mai bune condiţiuni al elevilor şi studenţilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor a luat măsura de a pune in circulaţie un număr suplimentar de trenuri si de a ataşa vagoane la cele aflate în grafic. Astfel, în zilele de 13 şi 16 septembrie vor circula garnituri partea a doua (dus şi întors) la următoarele trenuri : 103/242 Bucureşti Nord — Craiova ; 1005/1006 Bucureşti Nord — Piteşti ; 2015/1004 Bucureşti Nord — Craiova ; 153/154 Bucureşti Nord — Tirgoviste ; 121/104 Bucureşti Nord — Timişoara ; 823/828 Bucureşti Nord — Constanţa şi 601/622 Bucureşti Nord — Iaşi Trenurile personale, accelerate şi rapide de lung parcurs aflate in circulaţie vor fi suplimentate cu 1—2 vagoane. IB începînd cu data ele 16 septembrie Conurile accelerate, care circulă pe distanţa Bucureşti — Constanţa şi retur (prinse în mersul de vară) 841/842, 841/ 844 şi 845/846 se anulează. Din 23 septembrie a.c. se anulează şi trenul accelerat 811/812. Se naşte un „oraş PANTEUMONUL Ideea acestui reportaj a pornit de la o convorbire avută ieri la Institutul Proiect-Bucureşti. Interlocutorii, arhitecţii, erau bucuroşi de ceea ce s-a realizat, într-un timp record, pe şoseaua Pantelimon. Aici a apărut un întreg cartier de blocuri. Azi, la prima oră, am plecat „la faţa locului", împreună cu tovarăşul Radu Drăgan, prim-vicepreşedinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular al sectorului 3. Pe drum, aflu amănuntele de rigoare. Planul anului 1973 prevede construcţia a 2 300 de apartamente. In anul viitor se vor înălţa 33 de blocuri, cu peste 5 000 de apartamente. De altfel, pentru crearea frontului de lucru al anului 1974, s-au asigurat de pe acum 21 de amplasamente, urmînd ca alte 8 să fie eliberate în scurtă vreme. Concomitent cu construcţiile s-a început şi modernizarea şoselei, viitoarea autostradă Bucureşti—Constanţa. Spre est, de la intersecţia cu şos Liceul Alexandru Sahia“ organizează în anul de invăţămint 1973—1974 o clasă specială de matematică pentru anul II. Se pot înscrie elevi şi de la alte licee de cultură generală, şeaua Vergului, intrăm în Pantelimon. Pestînga şi pe dreapta, se zăresc urmele demolărilor: case vechi, cu pereţii aproape năruiţi de lovitura tîrnăcopului sau a buldozerului. In altă parte, basculantele eliberează locurile de moloz. Alături s-au descărcat tuburi pentru „tragerea“ conductelor de apă şi de canalizare. Iată şi blocurile. Şoseaua este placată de cele numerotate de la 1 la 4. Sunt edificii cu patru nivele prevăzute a fi gata, în primă etapă — 1973—1974 — de realizare a ansamblului Pantelimon. De subliniat faptul că parterele sunt destinate spaţiilor comerciale, însumînd o suprafaţă utilă de peste 5 000 mp. Aici, viitorilor locuitori le vor fi puse la dispoziţie magazine alimentare cu autoservire, centre de pîine, de lapte, de legume,fructe, măcelării, farmacii, unităţi de servicii pentru populaţie etc., în total 36 de măga- Darda Popescu (Continuare în pag. a V-a) . Cooperaţia meşteşugărească răspunde cerinţelor populaţiei • Recent au fost amenajate numeroase unităţi * Abonamente pentru unele prestări de servicii • Studiu al solicitărilor populaţiei • Acţiuni pentru ridicarea calificării cooperatorilor. Cu puţin timp în urmă, Consiliul municipal pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii de aprovizionare şi prestare de servicii pentru populaţie a analizat modul în care se preocupă (Continuare în pag. a V-a) întreprinderile CPMB, cooperativele meşteşugăreşti, celelalte unităţi, de îndeplinirea măsuri-R. Gr. Averea nemuncită şi sărăcia morală Sărăcia... cupidităţii. Cupiditatea săracă ? Ar putea părea paradoxal şi totuşi, afirmaţia de mai sus nu este deloc hazardată. Sigur, nici pe departe, nu e vorba de modestia de mijloace materiale a cupidităţii. Nil, din contră. Cupidul e un maestru recunoscut în obţinerea orileniei traiului său, un campion în cursa lui nemoderată după avantaje pecuniare. Şi cu toate acestea, există o mare sărăcie a cupidităţii. O paupertate pe care o conturează lipsa cinstei, lipsa demnităţii. O lucie sărăcie de conştiinţă... Cert, ei, cupizii, posesorii de averi nemuncite, îşi cunosc foarte bine pasivul de... conştiinţă, îl cunosc, şi, cum în Val. Voiculescu (Continuare . pag. a V-a) 4 în „contul" bunei gospodăriri 700 tone de metal Economisirea metalului constituie o preocupare permanentă a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la Întreprinderea „Vulcan". Pină la 1 septembrie au înscris în contul economiilor aproape 1.200 tone metal şi există condiţii ca, pină la sfirşitul anului, să se economisească peste 700 tone. „Printre metodele a căror aplicare a condus la aceste economii — ne spune Iov. Marin Sora, secretarul comitetului de partid — se înscriu reproiectarea unor produse, îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie, caşi adoptarea unor măsuri tehnico-organizatorice adecvate in secţii şi ateliere. Numai prin tipizarea filtrelor de la „părţi specifice centrale“ s-au obţinut, de pildă, economii de 100 tone. De asemenea, prin extinderea planului de croire la diverse repere, reducerea adaosului de prelucrare şi întrebuinţarea deşeurilor recuperabile s-au economisit peste 320 tone". -------------------------------------------------------------------- /• INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in Bucuresti, temperatura aerului a fost de 1 grade. Maxima de ieri în aer a fost, de 20 grade, iar minima din cursul nopţii de3 grade. Ti isitul probabil de mîine . Vreme ''inimoasă dar rece noaptea şi dimineata, cînd şi cerul va fi mai mult senin. Vini slab. Temperatura minimă va oscila între 3—5 grade, iar maxima între 21—23 grade. VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN ECUADOR Încheierea Ieri după-amiază, la Palatul Naţional din Quito, s-au încheiat convorbirile oficiale dintre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Ecuador, general de brigadă . Guillermo Rodriguez Lara. convorbirilor oficiale Preşedintele Ecuadorului inmînează preşedintelui Nicolae Ceauşescu „Marele Colan al Ordinului Naţional de Merit" Semnarea Declaraţiei solemne comune După încheierea convorbirilor oficiale la Palatul Naţional, din capitala Ecuadorului, a avut loc ieri ceremonia semnării. — de către preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Ecuador, general de brigadă Guillermo Rodriguez Lara — a Declaraţiei solemne comune româno-ecuadoriene. Ceremonia, care a avut loc în „Salonul galben“ al Palatului Naţional, a început prin citirea textului Declaraţiei în limbile română şi spaniolă. A urmat apoi momentul semnării acestui document de mare importanţă în cronica relaţiilor dintre cele două ţări, expresie elocventă a voinţei de a le dezvolta în continuare în interesul reciproc şi al cauzei colaborării internaţionale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Guillermo Rodriguez Lara ciocnesc o cupă de şampanie şi se întreţin cîteva minute în mod cordial. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează urarea ca între cele două ţări şi popoare să se dezvolte o cît mai strînsă colaborare. La rîndul său, preşedintele Lara a subliniat că Declaraţia solemnăcomună este foarte bună şi şi-a exprimat convingerea că ea va fi tradusă în viaţă spre binele ambelor popoare. La ceremonia semnării au participat tovarăşii Ion Păţan, George Macovescu, Bujor Almăşan, Mircea Maliţa, Dumitru Moianu, ambasadorul României în Ecuador. Din partea ecuadoriană au participat ministrul relaţiilor externe, Antonio Jose Lucio Paredes, şi ceilalţi membri ai guvernului. La plecarea din Palatul Naţional, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu căldură de populaţia aflată în faţa clădirii. Banchet oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu tovarăşa Elena Ceauşescu şi Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au oferit ieri seară, în saloanele Hotelului Intercontinental Quito din capitala ecuadoriană, un banchet în onoarea preşedintelui, Republicii Ecuador, generalul Guillermo Rodriguez Lara. La banchet au participat membrii guvernului ecuadorian — contraamiralul Alfredo Poveda Burbano, ministrul de interne, Luis Guillermo Duran, ministrul educaţiei, general Marco Almeida Jativa, ministrul apărării, Luis Moreion, ministrul prevederilor sociale, Gustavo Jarrin Ampudia, ministrul resurselor naturale şi energetice, dr. Antonio Jose Ludio Paredes, ministrul relaţiilor externe, Raul Maldonado Mejia, ministrul sănătăţii publice, Guillermo Maldonado Lince, ministrul agriculturii şi zootehniei, Francisco Rosales Ramos, ministrul industriei, comerţului şi integrării, Rafael Rodriguez Palacios, ministrul lucrărilor (Continuare in pag. a VI-a) Reporterii transmit de la... SECTORUL 8: Realizări gospodăreşti Săptămina aceasta au intrat in funcţiune conductele de apă potabi- lă de pe străzile Renaşterii şi Minervei. Au început lucrări de această natură şi în zona bd. 16 Februarie -•str. Oaşului — bd. Bucureştii Noi. Pentru cei mici, se execută finisările la noile localuri de grădiniţă din străzile Pavlov şi Comana, ce se SECTORUL 1: Piața Baneasa prin mama patriotică a cetăţenilor din cartierul Băneasa, se amenajează pe str. Relizarie, pe un teren vi(Continuare în pag. a V-a) vor inaugura prevăzută a Midia, curînd. O alta este se construi pe strada PRIN CONTRIBUŢIA TUTUROR PUTEM MENŢINE O CURĂŢENIE EXEMPLARĂ PE FIECARE STRADĂ, ÎN FIECARE CARTIER La invitaţia mai multor locuitori de pe str. Tismana, am parcurs, ieri, această frumoasă arteră de circulaţie din oraşul nostru. Ne-a impresionat plăcut curăţenia ce domnea aici — carte de vizită a oricărui cetăţean care, respectîndu-se pe sine, respectă şi pe cei din jurul său. Altfel spus, tocmai această reciprocitate între interesele întregii colectivităţi şi cele ale fiecărui individ se reliefează şi în atitudinea cetăţenilor faţă de menţinerea curăţeniei oraşului. Dacă dorim ca fiecare stradă, fiecare cartier, să se încadreze în ambianţa generală — de frumuseţe şi bună gospodărire — a Cetăţii, atunci trebuie să spriinim cu toţii eforturile municipalităţii pentru întreţinerea curăţeniei. tmf***ZtK0p0msmm***mmm • INTRANSIGENŢA ŞI CONTINUITATE IN ASIGURAREA CURĂŢENIEI Participăm , alături ceilalţi activişti obşteşti, de toţi cetăţenii, la aplicarea întocmai a măsurilor Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, ne spune tov. Florica Jugureanu, preşedinta Comisiei de femei din cartierul România muncitoare. Avea datoria să acţionăm permanent, pentru că, aşa cum ştie orice gospodină, curăţenia înseamnă continuitate. Nu întîmplător, în popor există o sumedenie de zicale despre cei care vieţuiesc cu gunoiul „după uşă“. Oamenii au luat întotdeauna în derîdere lipsa de hărnicie, indolenţa. Cu atît mai mult, astăzi, acest curent de opinie devine tot mai intransigent. Că interlocutoarea noastră are dreptate, ne-o confirmă faptele. Artere cum sunt piaţa Coşbuc, str. Justiţiei, str. Vasile Poenaru, aleile dintre blocurile Humuleşti — şi evident că orice enumerare este inerent parţială — sunt, în prezent, mult mai curate. Aşa cum afirmă cetăţenii înşişi trebuie însă să acţionăm în continuare, cu şi mai multă eficienţă, pentru asigurarea şi păstrarea exemplară a curăţeniei căilor publice şi a spaţiilor verzi, pentru sancţionarea oricăror încălcări ale reglementărilor în vigoare. Sorin Helban Gheorghe Niculiţă (Continuare în pag. a V-a) Fotoreporterul a surprins pe peliculă o imagine care se regăseşte în tot mai multe cartiere ale oraşului , ambianţa de frumuseţe şi bun gust de pe bd. Ion Şulea. • Curăţenia presupune continuitate • Cine nu înţelege să se alinieze efortului comun , plăteşte • Măsuri hotărite pentru a asigura, pretutindeni, ambianţa generală — de frumuseţe şi bună gospodărire — proprie Cetăţii O O . i ului Agenda sfîrşitului de săptămînă & Duminica gospodarilor. In sectoarele Capitalei, cetăţenii, vor participa, miine,',prin muncă patriotică, la ample acţiuni de' înfrumuseţare a străzilor, de curăţire' şi întreţinere. Totodată se pregătesc plantările de toamnă ale viitoarelor alei. Numai în sectorul 7 vor fi plantaţi. 100 000 de arbori şi arbuşti. Să nu uimirţi însă : fiecare dintre noi trebuie sâ respecte şi să păstreze ceea ce se realizează şi constituiţi în brigăzi. uteriştii de la „Electromagnetica“ au hotărît sâ realizeze, cu forţe proprii, construcţia unei cantine şi a unui cămin de nefamilişm . In curînd se va încheia amenajarea parcului Giugeşti. Mîine dimineaţă gospodarii cartierului, vor efectua aici muncă patriotică la curăţirea aleilor, aranjarea spaţiilor verzi . Se lucrează intens, cu aportul cetăţenilor, la accelerarea dării în folosinţă a unei noi grădiniţe, cu orar normal, pe str. Frunzei, sectorul 3, care va avea ocapacitate de 350 de locuri .i Pe str. Berzei, au început lucrările de dezafectare a imobilului de la nr. 7. Noua destinaţie: Lasa pionierilor din sectorul 7 . La cea mai înaltă tensiune , la I.D.E.R. s-a marcat o depăşire la total investiţii de 15 milioane lei, iar la cele din domeniul lucrărilor de construcţii montaj (Continuare în pag. a V-a) *\ ..îrrVT?:H valentin silvestru Amintirea poetului Au trecut cîţiva ani buni din după amiaza aceea portocalie cînd o mie de oameni ne îngrămădeam în Sala Floreasca să-l vedem şi sâ-l ascultăm pe Pablo Neruda. Poetul cu profilul tăios şi ochii negri, cu două cute amare pe care i le trăsese pieziş, pe obraji, îndelungatul exil, a întins mina spre hartă, ne-a arătat ţinutul acela prelung de culoarea aramei şi a rostit cu glasul plin şi sonor : „lată Chile, patria mea, despre ea vă voi vorbi“. Nu auzisem niciodată un om vorbind astfel, vocea suna ca un clopot de argint în bătaia unui vînt molcom, cuvintele se legănau melodioase, se ridicau puternice şi coborau tandre ; poetul cînta munţii şi blestema mizeria, binecuvînta mamele cu pruncii morţi şi blestema aurul străinilor, preamărea condorii, vitejia minerilor, mireasma aspră a salpetrului şi chema zeiţa răzbunării pentru suferinţele zguduitoare ale poporului său. Nu ştiu ce se întîmplă acum cu ilustrul poet, unde îi duce mînia paşii şi ce văd ochii lui negri, ce univers de smoală şi foc va trebui să străbată iar şi cît loc mai e,in inima lui căruntă, pentru atîta amărăciune. Deschid însă cartea sa şi aflu, înfiorat, răspunsul la întrebarea nerostită : „De ce mă-ntrebi ce va mai fi ? / In luptă inima mi-e prinsă /„Va izbîndi poporul meu / Iară durerile de-acum / Vor fi precum nişte năframe / Ce lacrimile ne vor strînge / Din gropile pustiului cel galben / Din albele, tăcutele morminte / Iar ura va sluji să întărească / Neostenitul braţ al răzbunării Pină la ceasul fără de prihană / Cînd peste străzi şi uniţi azi deşarte / Poporul nostru — întreg va revărsa / Puternicile-i, proaspetele-i valuri"