Informatia Bucureştiului, octombrie 1973 (Anul 21, nr. 6245-6271)

1973-10-01 / nr. 6245

PROLETARI DIN TOATE TARILE, TUNITI-VA I INFORMA TI A ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P. C R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI || Anul XXI­­ Nr. 6245 4 PAGINI 30 BANI Luni 1 octombrie 1973 AM PĂŞIT ÎN ULTIMUL TRIMESTRU AL ANULUI. CUM ASIGURAŢI ÎNDEPLINIREA ZI DE ZI. LUNĂ DE LUNI, A SARCINILOR DE PLAN? T­rimestrul al IV-lea al anului, perioadă în care colectivele unităţilor industriale bucu­­reştene îşi mobilizează toate forţele pentru a consolida şi amplifica realizările remarcabile obţinute pe nouă luni, pentru a îndeplini integral planul şi angajamentele pe anul 1973 — au hotă­­ritor în înfăptuirea angajamentului asumat: cin­cinalul în patru ani şi jumătate. Deviza „Zi de zi, lună de lună cu sarcinile de plan îndeplinite" trebuie să călăuzească, în continuare, activitatea fiecărui colectiv de muncă, a fiecărei organizaţii de partid, a fiecărui om al muncii. Consemnăm, mai jos, obiectivele şi preocupă­rile înscrise pentru acest ultim trimestru al anului, pe agenda de lucru a conducerilor unor întreprinderi. „ Avansul dobindit va fi amplificat efectivul întreprinderii me­canice de material rulant „Griviţa Roşie“ păşeşte în ultimul trimestru al anului cu un substanţial avans. Astfel, bilanţul pe nouă luni reflectă o depăşire a sarcinilor de plan cu 6,3 mili­oane lei la producţia globală şi 7,1 milioane Iei la producţia marfă. De asemenea, încă din prima de­cadă a lunii septembrie angaja­mentul anual a fost depăşit cu 3 milioane lei. Aceste realizări me­ritorii constituie pentru muncitorii, tehnicienii şi inginerii din uni­tate un îndemn la noi şi sem­nificative succese. Pentru acest tri­mestru s-a întocmit un amplu plan de măsuri ale cărui obiective vi­zează, ne spune ing. şef ALEXAN­DRU PREDA, ridicarea productivi­tăţii la fiecare loc de muncă îm­bunătăţirea tehnologiilor, finaliza­rea unor noi capacităţi de produc­ţie, asigurarea la timp a pieselor de schimb, creşterea indicelui de utilizare a maşinilor, obţinerea ui­nei ritmicităţi corespunzătoare şi a unei calităţi imeproşabile la repara­ţiile de vagoane. Timpul total de imobilizare a vagoanelor (indice specific acestei întreprinderi) care a fost redus cu 5600 de zile, va urca pînă la 30 decembrie la peste 6000. Este ui­nul dintre elementele care stau la baza angajamentelor, suport trai­nic pentru onorarea cuvîntului dat în întrecerea socialistă. Un plus de 500000 lei valută Bilanţul pe nouă luni la întreprinderea „Energorepa­­raţii" consemnează o produc­ţie suplimentară în valoare de 20 milioane lei. Este un preţios avans cu care co­lectivul de aici păşeşte în ul­timul trimestru al anului. — Sintem­ hotărîţi .— ne spune tovarăşul Gheorghe Săftoiu, directorul întreprin­derii — ca în acest trimestru (Continuare în pag a IV-a) 125000 decit Faţă­­­de realizările trimestrului trecut­­»­­cînd prevederile pla­nului au fost depă­şite cu circa 400 000 iei — ultimul pătrar al anului consemnea­ză la întreprinderea­­TRICOTAJUL RO­ŞU“ o creştere de peste 8 la sută a vo­lumului de produc­ţie. Ceea ce reţine Insă atenţia, este fap­tul că întreg sporul de producţie prevăzut va fi obţinut pe sea­ma creşterii produc­tivităţii muncii. Un bogat program de măsuri, care în mare parte a şi fost apli­cat, vine să asigure înfăptuirea exempla­ră a sarcinilor de plan. Recent, cu for­ţe proprii, au fost montate patru maşini de tricotat care au şi intrat în circuitul productiv, cu un a­­vans apreciabil. Zil­nic, comitetul de partid şi conducerea întreprinderii anali­zează stadiul îndepli­nirii sarcinilor de plan. In prezent, se desfăşoară o intensă activitate , în care sens s-a cerut şi sprijinul organului tutelar. Centrală in­dustriei tricotajelor — pentru asigurarea rit­mică a materiilor prime necesare. Colectivul între­prinderii este ferm hotărît ca la finele acestui ultim trimes­tru să înscrie pe gra­ficele întrecerii un plus de 125 000 trico­taje în contexturi și desene variate, faţă de trimestrul ante­ tricotaje mai mult în trimestrul III F­iecare toamnă, în peisa­­jul plin de poezie al frunzelor cărămizii, în clocotul entuziast şi pur stâr­­nit de şcolarii întorşi „la lu­cru“, sub cununa roadelor bo­gate, aduce cu ea o nouă sta­giune teatrală. Şi cea pe care o începem acum, stagiunea anului jubiliar 1874, este aşteptată de noi, oamenii de teatru bucureşteni, cu însufleţire şi ardoare. O stagiune care să glorifice a­­ceşti ani ai împlinirilor noas­tre, ai măreţiei, ai bunăstării materiale şi spirituale. Am crezut întotdeauna în forţa educativă a teatrului, a­­ceastă înaltă tribună de idei. Teatrul românesc de astăzi, Oraşul VA_ m ' $1 noi PlflIHUIIIIIIIIIIIIHIIHIIIMIIIIIMIIIII La început de stagiare teatrul atîtor izbînzi etice­­şi estetice, chemat să contribuie plenar la educarea în spirit comunist a oamenilor muncii, trebuie să fie teatrul respectu­lui faţă de om şi al omului însuşi, să-l reprezinte şi să-l anime, să-i descreţească frun­tea şi să-l tonifice. Ca actor, acum, în pragul unei noi stagiuni, sînt animat de patetice gînduri, dornic să conturez personaje viabile, să aduc in scenă viaţa autentică, atît de bogată în semnificaţii, care pulsează astăzi la noi, aici, în România, deci și în Capitala noastră, la nevisate dimensiuni. Aceste gînduri ale începu­tului de drum sunt gindurile sincere ale unui actor care iese în poarta teatrului, din nou deschisă, cu un buchet de flori, primitoare flori, în in­­timpinarea spectatorului: Bun­u nu­ ! ION DICHISEANU ­ AL IX-LEA CONGRES INTER­NATIONAL AL CHIMISTILOR CO­LORISTI. In zilele de 2­5 octombrie 1973 se vor desfăşu­ra, la Bucureşti lu­crările celui de „Al IX-lea Congres in­ternaţional al chi­­miştilor colorişti“, avînd ca tematică generală „Progre­sele tehnico-ştiin­­ţifice realizate la domeniul finisării materialelor texti­le“. Organizarea des­făşurării lucrărilor congresului este a­­sigurată de Consi- j liul Naţional al in- j ginerilor şi Tehni- j cienilor, in colabo- j rare cu Ministerul I Industriei Uşoare. [ Pe rampa din staţia de cale ferată Progresul — activi­tate intensă. In imagine: un grup de tineri lucrînd la sortarea cartofilor. CONSILIUL PEDAGOGIC AL „INFORMAȚIEI“ Atelierele liceelor de specialitate, fereastră deschisă spre producţie Sarcina principală a îr­văţămîntului în actuala etapă — se arată în Me­sajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cadrelor didactice, studen­ţilor şi elevilor cu prilejul deschide­rii noului an de învăţâmînt — trebuie să fie legarea organică a procesului instructiv de viaţă, de producţie, de activitatea practică. In acest context, liceele de specialitate — care, pe lingă diploma de bacalaureat, oferă tine­rilor o temeinică pregătire de specia­litate — îşi axează în mod deosebit activitatea pe munca practică, pro­ductivă. Consiliul nostru pedagogic de astăzi reuneşte, într-o discuţie pe tema utilării şi eficienţei atelie­­relor-şcoală, cadre didactice de spe­cialitate.­­ Ing. Constantin Georgescu, di­rectorul Liceului industrial construc­ţii de maşini nr. 4 . „Liceul nos­tru a intrat în al doilea an de acti­vitate şcolară. De la patru clase — cite aveam anul trecut, am ajuns la Ileana Barbu (Continuare In pag. a II-a) INSTITUT­UL METEOROLOGIC CO­MUNICĂ : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 13 gra­de. Maxima de ieri în aer a fost de 24 de grade, iar minima din cursul nopţii de 10 grade. Timpul probabil de m­îine . Vreme frumoasă cu cerul variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura aeru­lui : minima va fi cuprinsă între 9 și 11 grade, iar maxima între 23 și 25 de grade. După ce ultimul nos­tru „Cintar“ surprin­sese cîţiva şoferi incorecţi, care vindeau benzina întreprinderii unor posesori de maşini particulare mai mulţi cititori, printre care şi salariaţi la staţii „Peco“, ne-au relevat ulterior şi­­ alte „portiţe“ de risipi­re a benzinei (mai exact, de sustragere frauduloa­să a acesteia), propu­­nindu-ne, pentru propria convingere, să împrumu­tăm identitatea unor distribuitori în staţiile „Peco“. înainte de a da curs acestei propuneri, ne-am adresat conducerii Cen­tralei de desfacere a produselor petroliere, unde ni s-a confirmat existenţa unor asemenea cazuri, surprinse cu ocazia obişnuitelor con­troale făcute în reţea şi sancţionate, evident, cu toată asprimea. Dar, să ne referim, în continua­re, la situaţiile întîlnite de noi, joi (27 septem­brie), la trei stafii de alimentare au benzină (pieţele Unirii, Naţiunile Unite, Progresul), deoa­rece ele vizează un com­plex de iregularităţi. Deci­­ cum (mai) sunt folosite bonurile de cantităţi fixe (b.c.f.) ale Liviu Nistor-Livescu (Continuare în pag. a II-a) C ti „f*rm­etfiit IN POSTURĂ DE „SALARIAT“ IN STAŢIILE „PECO“ Bonuri „în alb“ pentru risipirea benzinei ? S® A *­ dimineaţa, şi-a primit oas­peţii Grădini­ţa nr. 122 din str. Belizarie, în cartierul Băneasa. Grădiniţa — amplasată într-un lo­cal reamenajat şi complet modernizat — are o capacitate de 70 locuri şi funcţio­nează cu program prelungit. Dormitoare­le sunt dotate cu mo­bilier multifuncţional ceea ce permite de­gajarea camerelor, creînd astfel spaţi­oase locuri de joa­că. Sălile de mese, cabinetul medical, sînt la rîndul lor, mo­bilate... pe gustul co­piilor. Spaţiile de gos­podărire (bucătăria, spălătoria, magazia de alimente) ,cu circuit aparte de cel al gră­diniţei propriu-zise. Beneficiarii — co­piii din cartierul Bă­­ s­ neasa — au inaugurat „festiv", cu flori şi zîmbete, noul local ce le este destinat. Palatul pionierilor şi-a redeschis porţile Ieri, palatul din Dealul Cotrocenilor a fremătat de voie bu­nă, exuberanţă, tine­reţe. Peste 5000 de purtători ai cravate­lor roşii, cadre didac­tice, părinţi şi-au dat Ritmuri înalte. Aşa ne-au obişnuit constructorii Duminica, noile cartiere pri­mesc vizitatori... Sînt viitorii loca­tari, care vin să vadă cum mai „merge" construcţia blocurilor în care se vor muta... La blocul Td 32 din Drumul Taberei — microraionul 7, ii în­­tîlnim pe tinerii Elena şi­ Petre Trandafir. Le citim surpriza pe faţă. _ — Firesc, ne spune P.T. Nu este­ prea mult timp de­ cînd am trecut pe aici, şi, iată, blocul a „luat în înălţime“ încă trei niveluri. Nu ne rărpîne decit să-i felicităm pe constructori!... De altfel, adăugăm noi, aceştia s-au angajat să termine blocul la (Continuare în pag. a II1.a) întîlnire, pentru a săr­bători, laolaltă, des­chiderea festivă a ac­tivităţilor pioniereşti în numele celor 80 000 de pionieri ai Capitalei, participanţii la­ festivitate au adre­sat tovarăşului Nicolae Ceauşescu o telegra­mă în care îşi expun­ Covorul toamnei şi ieri soarele s-a jucat prin plete blonde si brune, a încălzit nisipul vinturat in găletuşe şi a făcut să strălucească rouă pe flori. O bancă sub un copac bătrin, la Şosea. Oana şi Şerban Stoian au îm­plinit o lună de la căsătorie. Zîm­­besc tuturor şi lor înşile. E soare. In Cişmigiu, la „Monte Carlo“, un bărbat în vîrstă soarbe tacticos o bere. „Vine îndată şi soţia mea — ne spune pensionarul Nicolae Matees­cu — a rămas să pună cumpărăturile în frigider, iar eu ma-am grăbit să ocup o masă“. Gabriela Bucur (Continuare în pag. a lll-a) (Continuare in pag. a 111-a) Parcurile oraşului şi-au primit ieri oaspeţii cu o... căldură neaşteptată Ieri, la rampe, in depozite şi silozuri Amplă participare cetăţenească Toamnă bogată. De pe­­ogoare în aceste zile sunt trimise, pen­tru îndestularea că­mărilor oraşului, sute şi mii de tone de pro­duse agro-alimentare. Cartofii ocupă o pon­dere deosebită. La rampele de descărcare din staţiile de cale fe­rată ale Capitalei so­sesc zilnic sute de va­goane. La chemarea Co­mitetului municipal de partid, zeci de m­ii de bucureşteni — salariaţi ai întreprinderilor şi instituţiilor, studenţi, e­­levi, gospodine — dau o mină de ajutor la descăr­cat, transportat, sortat şi­­ însilozat, contribuind ast­fel la o cit mai bună aprovizionare a Capita­lei. în cursul dimineţii de ieri, i-am întîlnit muncind cu aceeaşi Gh. Niculiţă (Continuare în pag. a II-a) • Contribuţie la o cit mai bună aprovizionare de toamnă-iarnă a popu­laţiei • Aportul preţios al zecilor de mii de bucu­reşteni, salariaţi din în­treprinderi şi instituţii, studenţi şi elevi, gospodi­ne . Cantităţi sporite de produse intră zilnic în „cămările“ oraşului COLABORATORII NOŞTRI RELATEAZĂ Să îmbogăţim oraşul cu sculpturi „Ultimul gînd închis între fire este începutul altui drum, inefabil", no­tează în scurta precuvintare la cea de a treia expoziţie personală de la „Orizont", tinera, încă, tapisieră Berta Mrazek-Benkö. Tapiseria e o artă complexă, nu e pictură, e viaţa unor fire de lină, sărutîndu-se în războiul de ţesut, asemenea cuvinte­lor încinse „măritate în cleşte", cum spunea Arghezi. E o viziune artistică a lumii materializate graţie unui meş­teşug legat şi marcat de locul şi tim­pul in care s-a născut autorul. Ceea VERONICA PORUMBACU (Continuare In pag. a II-a) Se poate, deci... Trebuia să scot o adeverinţă de la Secţia financiară a sectorului 2, în raza­­căreia domiciliez. Am luat o gustare mai consistentă ca de o­­bicei şi am pornit în expediţie. Pe la ora 10 eram la faţa locului. Era necesar să trec pe la toate servicii­le şi inspectorii secţiunii. M-am a­­nunţat la informaţii, pentru că a­­bia după aceea se eliberează ade­verinţa. Păţit în situaţii asemănă­toare, eram pregătit să-mi petrec ziua acolo. Dar, la ora 10,40 am avut adeverinţa în mină, semnată şi ştampilată ! De la început, fără a fi cunoscut pe cineva, totul a mers prompt, cu PAVEL APOSTOL (Continuare în pag. a II-a) în pieţe, cu primarul sectorului 6 Aprovizionarea curentă, căreia i se adaugă acum şi cea pentru sezonul rece, determină, în mod firesc, creşterea fluxului d­e cum­părători în pieţe. Pentru a ur­mări modul de satisfacere a so­licitărilor i-am însoţit, zilele tre­cute, pe tov. Costică Chiţimia, primarul sectorului 6, şi pe tov. Mircea Crihălmeanu, secretarul Consiliului popular, prin pieţele „13 Septembrie“,­­ Rahovoi şi Fe­rentari. ...La ora 6,30, piaţa „13 Sep­tembrie“ era în plină activitate. Unităţile de desfacere ale ILF dispuneau de mari cantităţi de roşii, ceapă, cartofi, ardei capra (mult solicitaţi), varză, sfeclă, ar­dei gras. Magazinele de specia­litate aveau în vînzare carne de porc, de vacă, de oaie, păsări tă­iate, peşte. Dat fiind sezonul con­servelor, magazinul alimentar cu autoservire pregătise stocuri mari de oţet, sare, conservant, celo­fan, dopuri, capsule gelatinoase. Cu prilejul controlul­ui prin pieţe edilii sectorului au sesizat şi unele neajunsuri. Ei au inter­venit, de pildă, pe lingă conduce­rea oficiului de legume-fructe pentru a se impulsiona imediat livrarea fructelor de sezon, în mai puţin de o oră au fost tri­mise spre desfacere importante cantităţi de mere şi struguri. Au fost soluţionate, de asemenea, cu Eugen Eftimiu (Continuare în pag. a II-a} Cititorii întreabă, factorii de răspundere au cuvîntul Mobilă multifuncţională, pentru toate tipurile de locuinţe — Bucureştiul îşi măreşte zilnic zestrea arhitectonică cu noi blocuri. Şi cum printre primele cumpărături la o casă nouă se află şi mobila, ci­titorii noştri ne întreabă, pe bună dreptate, ce întreprinde Centrala de prelucrare a lemnului pentru diversi­ficarea mobilierului în raport cu noi­le necesităţi de confort. — Diversificarea mobilierului pro­dus in întreprinderile noastre este o preocupare permanentă atît a centra­lei, cit şi a colectivelor de proiecta­re din Institutul de cercetări şi pro­iectări pentru industria lemnului sau din unităţi — ne-a răspuns ing. Du­mitru Nicoară, directorul tehnic al centralei. De altfel, la contractările de la Mamaia care se vor încheia in cursul acestei luni, ne-am pre­zentat atît cu garniturile care s-au bucurat de un mare succes în anii trecuţi (Dacia, Pelikan, Ilva, Drobe­­ta, Regence, Bonanza) cît şi cu alte­le noi (Miraj, Tamina, Amurg) sau cu piese în completarea garnitu­rilor existente. Este de remarcat el noile garnituri compuse din două du­lapuri — unul cu trei uşi şi altul cu două, argintier, bufet, vitrină, biblio­tecă, canapea extensibilă, măsuţă, fo­tolii, birou pot mobila complet un a­partament de două sau trei camere, răspunzînd deci cerinţei majoritare a cumpărătorilor. Şi încă un lucru pe care dorim să-l reţină cumpărătorii noştri este calitatea superioară a mo­bilierului cu care ne-am prezentat în acest an la contractările de la Ma­maia, datorită atît execuţiei irepro­şabile cit, mai ales, finisărilor cu lacuri mate sau opace carbamidice, lacuri poliesterice sau nitrolacuri. — In afara mobilierului „tradiţio­nal", cu ce alte noutăţi vă prezentaţi in faţa cumpărătorilor ? — In primul rind, cu mobilierul multifuncţional. Aici vă voi da exem­plul camerei combinate „Horia“, ale cărei dulapuri modulabile se pot transforma în masă da lucru, masă de televizor, dulap supraetajat, bar Ștefan Gânescu (Continuare în pag. a IV-a) Automatizarea centralei 04 Prin acum, legătura cu cele 600 de posturi interioare P.T.T.R. se forma so­­licitînd numărul respectiv telefonistelor de la 04. După cum aflăm de la Direcţia de telecomunicaţii a municipiului, pen­tru o exploatare mai bună, această centrală a fost automatizată. Incepid de astăzi, dacă cineva doreşte să vor­bească la serviciul comercial (interior 134) nu va mai face apel la 01, pentru a obţine legătura prin­ intermediul tele­fonistei, ci va forma direct prefixul 16S şi in continuare numărul 134. Din ţară, din localităţile racordate la sistemul automat, se va putea vorbi, in acelaşi mod, făcind prefixul Bucureştiului (90). Adică, in cazul dat, se va forma 90 165 134. Pentru aflarea numărului de inte­rior al tuturor serviciilor, se va apela, deocamdată, în continuare la 04. Ulte­rior (peste circa 3 luni), informaţiile respective vor fi preluate de 03. La telefonul 136109 «BRIGADA INFORMAŢIEI» VA AŞTEAPTĂ PROPUNERILE ŞI SESIZĂRILE! SERVICIILE PUBLICE ÎN GĂRI ŞI AUTOGĂRI Gările şi autogările, veritabile „supape" prin care Capitala îşi exer­cită o funcţiune vitală a transpor­tului, primesc zilnic vizitatori de ordinul sutelor de mii. Acest trafic intens — în reţeaua C.F.R. şi I.T.A. — implică, bineînţeles, existenţa unor servicii adecvate, adaptate cit mai funcţional necesităţilor : o bună in­formare, posibilităţile de satisfacere in timp scurt a cererilor de bilete, existenţa unor spaţii de adăpost pe timpul aşteptării, dotări de servire cît mai apropiate de nevoile imedia­te ale călătorilor, o bună corelare a diverselor forme de transport, res­pectarea traseelor şi a orarelor, co­relarea capacităţilor cu perioadele de virf etc. Am fost martori, în ultima vreme, ai unei apreciabile dezvoltări a a­­cestui sector : au fost date în func­ţiune noi capacităţi de transport, au fost construite autogări moderne, s-a mărit simţitor viteza de circulaţie cu aceste mijloace. Dar, pe alocuri, se resimt şi unele defecţiuni în or­ganizarea şi funcţionarea acestor ser­vicii. Sugestii şi sesizări pe această temă aşteptăm de la cititorii noştri mîine între orele 7 şi 18, la telefon 13.61.09. SÂNZIANA POP Cîntece pentru copaci O ştire difuzată la radio ne informează că, din pricina clime prea blinde e ultimelor ierni, omizile ţi muştele n-au mai murit şi ca urmare, păsările s-au Îngrăşat Naturaltu­l avertizează că zbo­rul a pierdut atît în viteză, cît şi-n înălţime. Anul aceste, omizile pot comite mult rău. Zăcămîntul de clorofilă din unele ogrăzi este ameninţat de maxilarul viermelui îmbrăcat în pui Există pericolul ca, sezonul de toamnă să aştearnă, un loc de frun­ze Îngălbenite, cenuşă şi ouă de viermi. Nici arbuştii şi nici tufele nu vor scăpa , îi va lucra şi pe el omida, cu mare Indtrjire, lâsînd resturi, ramuri şi rămurele şi nervuri. Incit omul care avea In dreptul ferestrei un oţetar va putea avea o bubă uscată, iar saicmii vor avea nevoie să fie ţesuţi In bandaj. Ceea ce nedumereşte este felul în care, noi cetăţenii, stăm şi privim. In frumoasa poveste „Faţa moşului şi fata babei“, una din pildele de vrednicie era curăţarea pomilor de omizi. Dar iată că, dincolo de măsurile luate de mu­nicipalitate şi ale căror rezultate sunt vizibile, în unele curţi ale ora­şului pildele acestea nu se prea văd. Oare luaţi de lupta împotriva poluării naturii să fi uitat dăunători­ tradiţionali ? Să lăsăm omida să înghită, în văzu! fiecăruia dintr noi, frunzişul, fără să scoatem in curtea noastră o pompă de flit . Dacă e la primăvară, în foc de muguri o să încolţească o gogoan de viermi ? Să sperăm că spiritul gospodăresc al cetățenilor va­r sări ei, la timp.

Next