Informatia Bucureştiului, noiembrie 1973 (Anul 21, nr. 6272-6297)
1973-11-01 / nr. 6272
Pag. 2 a Literatura pentru copii - o problemă majoră (Urmare din pag. I) patriei noastre. Aş putea spune că aşteptăm de la scriitorii noştri să creeze opera ru Feţi-Frumoşi comunişti ! toate aceste opere de artă, realizate intr-o diversitate de forme, trebuie să aibă un scop unic,şi anume să contribuie la educarea tineretului, a copiilor patriei noastre în spiritul dreptăţii şi adevărului, al echităţii sociale, al dragostei faţă de muncă, faţă de partid şi de patrie, al prieteniei dintre oameni şi popoare, al cauzei păcii“. Cum se achită colectivul Editurii „Ion Creangă" de asemenea îndatoriri ? Pornind de la indicaţiile conducerii Superioare de partid — arăta poetul TIBERIU 11» TAX, directorul editurii — ne străduim să răspundem multiplelor cerinţe ale fortuării tinerei generaţii. Au fost lansate noiserii şi colecţii, — între care :Biblioteca pentru toţi copiii“, sau „Biblioteca contemporană“ — sporîndu-se astfel numărul titlurilor incluse în bibliografia destinată elevilor. O acţiune de pionierat, soldată cu rezultate surprinzătoare în sfera adeziunii publice, o constituie şi editarea ştiinţei pentru copii , literatura de referinţă şi cea de Informare exercită o tot mai tuare atracţie «supra cititorilor de viraţă, şcolară. Este *i firesc o societate modernă, cum este societatea noastră socialistă, nu poate înfrunta viitorul fără a sădi in conştiinţa cetăţenilor de mîine o reprezentare ştiinţifică, realistă asupra •Uimit în care trăim, începuturile marcate de colecţiile „A.B.C.“ (pentru copii mici) şi „Alfa" (pentru şcolari), la care se adaugă seria „Lucrări practice“, sunt consolidate de primele lucrări, deja apărute sau în curs de apariţie, cu caracter enciclopedic. Răspîndiria ştiinţei în rîndurile elevilor rămîne, însă, In continuare, una dintre sarcinile cele mai Însemnate ale editurii noastre. Mă întreb insă numai ale ei ? Aruncînd „mănuşa" întrebării spre „surorile" mai mari, Editura „Ion Creangă" își consumă Ir» tăcere oful ei principal aminarea lucrărilor pentru copii, de către tipografii, de la un trimestru la altul, ba chiar de la un an la altul ! Astfel, din 170 de titluri programate să apară In 1973, abia jumătate au văzut lumina tiparului . In cele 10 luni care s-au scurs plnă acum. Deja, editura a fost anunţată că, In mod sigur — tristă siguranţă ! — vreo 30 de titluri nu vor apărea In acest an. Ne-am propus să facem din fiecare lucrare a noastră o carte de excepţie, sublinia Ing. Jenica Munteanu, directorul tehnic al editurii. Cu toate reuşitele de pină acum, suntem încă nemulţumiţi de execuţia tiparului. Şi e păcat, deoarece editura se străduieşte să asigure o prezentare artistică-grafică la înălţimea exigenţelor — atît de categoric exprimate — ale cititorilor de-o şchioapă şi chiar de mai multe... Peste 100 de graficieni, din toate generaţiile, şi-au adus contribuţia la apariţia cărţilor editate de noi ; mulţi dintre ei au fost distinşi, în ţară sau peste hotare, cu premii sau medalii la diferitele competiţii pentru cele mai frumose tipărituri. Şi totuşi, în ciuda realizărilor de până acum, colectivul Editurii „Ion Creangă" Încă nu şi-a onorat, decit parţial, cîteva din obligaţiile lui esenţiale. Intre acestea, publicarea acelor cărţi de literatură al căror eroi exemplari să intre în galeria personajelor nemuritoare ale scrisului românesc sau universal. E bine că munca de concepţie — după cum ne asigură Aurelia Szăsz, secretarul biroului organizaţiei de bază — face obiectul unor dezbateri însufleţite în adunările generale de partid. Este bine cunoscut faptul că scrierea unor opere valoroase implică antrenarea unor forţe creatoare de primă mînă, care, din păcate, nu prea figurează in planul de apariţii ! Altminteri, generoasele teme si probleme ale educaţiei comuniste a copiilor vor fi eşuate — dacă nu chiar discreditate — de talentele minore, nesemnificative... Deşi nu s-au înregistrat eşecuri editoriale — ne asigura secretarul biroului de partid — totuşi, semnalele critice sunt receptate în editură — şi de redactori, şi de tehnoredactori. Lucrul ni se pare absolut firesc. Ne întrebăm insă : oare nu cumva însăşi mediocritatea ar trebui privită ca un posibil — deci, evitabil — eşec editorial . Punctul acesta de vedere a fost acceptat de interlocutorii noştri. Ca atare, colectivul Editurii „Ion Creangă" şi-a propus să-şi intensifice eforturile, în continuare, atît în ceea ce priveşte munca cu colaboratorii, cit şi desfăşurarea activităţii redacţionale Intr-un spirit cit mai exigent şi responsabil. Librari* nr. l flin *tr. »ft. OhRovfh« Now nr. 3, sectorul 4, dispune de un stend şcolare şl papetăzi« informaţia BUCUREŞTIULUI Doi ani de la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 In consens cu cerinţele producţiei In «dunării« generaie deschis* ai» organizaţiilor de partid de la toat cele şase facultăţi ale Instituului agronomic „Nicolae Bălcescu", desfăşurat* de curînd, s-au dezbătut, cu un înalt spirit de răspundere, documentele Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului, adoptîndu-se amplă planuri de măsuri, rezultate din propunerile concrete făcute de participanţi in vederea transpunerii punct cu punct in viaţă a măsurilor stabilite de conducerea partidului în direcţia înfăptuirii unui învăţămînt modern, strîns legat de cerinţele dezvoltării noastre social-economice, care să pregătească temeinic tineretul pentru viaţă, pentru muncă, pentru afirmarea activă în operă de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Definitorie pentru aceste adulări a fost evitarea discuţiilor generale, eforturile participanţilor canalizindu-se în direcţia analizării în spirit critic a activităţii anterioare şi a elaborării de măsuri adecvate. Subliniind faptul că modernizarea planurilor şi programelor de învăţămlnt reprezintă un mijloc esenţial 0« îmbunătăţire a conţinutului învăţămîntului superior, dare» de seamă prezentată la adunarea de la Facultatea de agronomie, a relevat însă faptul ca acest proces trebuie înfăptuit cu toată răspunderea, ţinînd seama că în anii trecuţi unele optimizări întreprinse în acest sens, n-au avut eficienţa necesară. Mai mult, s-a ajuns la o anomalie care n-a fost iacă înlăturată : în momentul de faţă facultatea îşi desfăşoară activitatea după trei planuri ! Devine necesară, a arătat in cuvîntul său prof. dr. docent Irimie staicu, stabilizarea planurilor de învăţimînt, primind ca ponderea s-o deţină disciplinele hotăritoare pentru activitatea curentă a inginerilor agronomi (mecanizarea agriculturii, fitotehnie, organizarea I.A.S., agrotehnică, protecţia plantelor). Schimbind un plan numai de dragul schimbării , înainte de a se fi s t»bilit riguros eficienţa sa, perfecţionarea procesului de învăţămînt este serios stinjenită. Or, asemenea fenomene trebuie evitate. O atenţie deosebită a fost acordată problemei intensificării eforturilor în direcţia integrării învăţămîntului cu producţia şi cercetarea, şi, în acest context, problemei stabilizării centrelor de practică productivă a studenţilor şi dotării acestora cu complexe social-studenţeşti, după exemplul valoroasei iniţiative de la Fundulea. A fost criticată cu fermitate nerealizarea integrală a programelor de învăţămînt privind efectuarea de aplicaţii practice la unele discipline, în cadrul practicii tehnologice din luna septembrie a. c. Pentru îmbunătăţirea conţinutului şi respectarea întru totul a programului de practică, planul de măsuri adoptat prevede conducerea activă a acesteia de către toate cadrele didactice — inclusiv profesori şi conferenţiari —, precum şi mobilizarea efectivă în acest sens a specialiştilor din centrele de practică. Aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Încă de la istorica Plenară a C. C. al P.C.R. din noiembrie 1971, fiecare educator, fiecare profesor, din întregul sistem de învâţămînt, trebuie să fie atît un bun specialist în domeniul său, cit şi un bun educator comunist. Dar, pentru ca măsurile să nu rămlni simple formulări abstracte, trebuie să se militeze cu toată hotărlrea pentru traducerea lor efectivă în viaţă, pentru întărirea spiritului «le răspunderea comuniştilor privind îndeplinire» sarcinilor asumate. Mai mulţi vorbitori (asist. univ. Manea Draghici, membru în biroul organizaţiei de bază Agronomie II, studentul Tănase Staicu din anul III etc.) au subliniat importanţa creşterii rolului conducător al organizaţiilor de partid în direcţia înfăptuirii programului de perfecţionare sistematică a procesului instructiv-educativ, accentuînd însemnătatea unui control eficient al ducerii la Îndeplinire a măsurilor adoptate. Pe de altă parte, prof. dr. docent Teofil Crăciun s-a referit la importanţa ridicării necontenite a nivelului politico-ideologic al cadrelor didactice şi al studenţilor, ca premisă a deplinei Înţelegeri şi a militării active pentru înfăptuirea politicii partidului in domeniul Învăţămîntului. Axate pe o problematică majoră şi urmărind întocmirea de planuri de măsuri eşalonate raţional, prevăzînd responsabilităţi precise în vederea reali-, zării acestora, adunările de partid deschise de la facultăţile Institutului agronomic s-au concretizat în hotărlrea Întregii mase a cadrelor didactice şi a studenţilor, în frunte cu comuniştii, de a nu-şi precupeţi eforturile în direcţia ridicării calitative a întregului proces instructiv-educativ. Aşa însă cum remarca conf. dr. ing. victor Bîrnaure, secretar al comitetului de partid al Facultăţii de agronomie, măsura angajării cadrelor didactice şi studenţilor la realizarea sarcinilor de perfecţionare * învăţămlntului, de ridicare a nivelului său calitativ, depinde în bună măsură de preocuparea de a forma şi dezvolta trăsăturile moral-politice comuniste, în lumina programului ideologic al partidului, * principiilor statuate de plenara C. C. al P.C.R. din 15 noiembrie l»ll. depind* de activitatea d* *ducaţie comunistă, pe care organizaţia de partid o T* desfăşura în acest sens * de r. Leonard Gavriîiu Pr pornind de la aprecierea că invăţămintul este cel mai mobil sector social, adunarea generală a organizaţiei de bază de la Facultate* d« Istorie a analizat sarcinii« ce revin comuniştilor pentru continua îmbunătăţire — în ritm cit mai susţinut — a nivelului calitativ al procesului de învăţămînt. Darea de seamă prezentată de tovarăşul Ion Negoiu, locţiitor al secretarului de partid, a reliefat eforturile depuse de conducerea facultăţii, de biroul organizaţiei de bază, de toţi comuniştii din facultate,. In direcţia modernizării formelor de activitate profesională şi politico-ideologică, a înscrierii invăţămîntului istoric pe orbita optimizării de ansamblu a ştiinţelor sociale. Au fost subliniate, de asemenea, rezultatele obţinute în procesul integrării învăţămîntului istoric cu cercetarea şi producţia , efectuarea de seminari) la muzee şi arhive, deschiderea unui şantier arheologicşcoală, efectuarea unor monografii ale întreprinderilor şî instituţiilor (în colaborare cu Cabinetul municipal de partid), urmărirea mai atentă a practicii productive a studenţilor, în sensul creşterii eficienţei ei etc. preciind aceste rezultate, atât darea de seamă, cît şi participanţii la dezbateri s-au oprit şi asupra unor neajunsuri care mai persistă în procesul de perfecţionare a învăţămîntului istoric. Astfel, studenţii Ion Bălgradeanu şi Aureliu Mitică s-au referit la raportul încă neechilibrat dintre cursuri şi seminarii, raport, de fapt, în defavoarea celor din urmă, studentului rămînîndu-i prea puţin timp pentru studiul individual — baza pregătirii sale. Subliniind că învăţămtntul superior este propriu prin însăşi natura sa formării unor specialişti cu o înaltă calificare profesională şi politică, vorbitorii au accentuat asupra laturii Instructiv-educative a învăţămîntului istoric, In strînsă legătură cu necesitatea perfecţionării programului, a creşterii eficienţei seminariilor şi a celorlalte activităţi, a sporirii răspunderii fiecărui student Comunist. Alţi vorbitori au insistat asupra utilităţii participării cît mai susţinute a studenţilor la munca de cercetare — activitate deosebit de importantă pentru formarea profesională a viitorului specialist — accentuîndu-se, totodată, îndatoririle sporite ce revin cadrelor didactice în această privinţă comuniştii de la Facultatea de Istorie au adoptat, în încheierea dezbaterii loi, un plan de măsuri care vizează integrarea mai activă a învăţămîntului pe linia legării sale cu practica, elaborarea imui plan de învăţămînt pentru anul 1974/1975 cu o structură îmbunătăţită, întocmirea unor programe analitice adaptate formării unor specialişti cu un înalt nivel ideologic şi ştiinţific, introducerea unor cursuri de istorie a ţărilor din Asia, Africa şi America latină, perfecţionarea practicii pedagogice, specializarea propriilor cadre didactice. Subliniind rolul şi funcţiile sporite ale organizaţiei de partid din facultate, adunarea a reliefat necesitatea participării mai active, mai eficiente, a fiecărui membru de partid la creşterea nivelului calitativ al învăţămîntului istoric, la înfăptuirea măsurilor adoptate pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor pe care partidul le-a pus în faţa comuniştilor din învăţămîntul superior. Stoica Lascu O înaltă pregătire profesională și politică A C « atelier neav nil: o figurativă care se spre ordinea clasică privim împreună, in atelier, o seamă de pînze, rezultat al activității pictorului Octav Grigorescu din ultima vreme. Se explică î — E o suită de picturi de dimensiuni mai micî, nelegate neapărat prin subiect, prin temă, In care apar figuri umane cu un anumit rol simbolic, dar fără a fi îtl tradiţia propriu-zis simbolistă. Acestea se mişcă într-un cadril natural, prin gestică, însă, prin felul cum sunt compuse, tind să revele anumite stârî sufleteşti. Iată, bunăoară, acesta care aducă în prim plan două figuri omeneşti, una dormind, alta plasată într-o stare de nelinişte. Tabloul vrea să exprime două ipostaze : încerc să nu dau dispoziţii mişcări ale psihicului uman. — Văd, însă, aici, şi o compoziţie de format mare şi — după cît se pare — neterminată... — De fapt, tot ceea ce v-sis arătat este un lucru: în mod firesc, multe se transformă, se limpezesc treptat. Pînza la care vă referiţi are ca subiect un fapt petrecut în timpul revoluţiei de la 1848 şi anume arderea „Arhondologiei“. Deşi ar trebui să aibă o atmosferă funebră, n-am crezut de cuviinţă s-o păstrez. I-am dat un ton general pentru a atenua unele cruzimi în culoare. Ideea radială e aceea de a lumina personajele nu cu ajutorul focului, ci cu al cărţilor. Nu ştiu dacă pînă la urmă voi rămîne la această idee. Oricum, pînza s-a uscat acum complet şi pot reveni. — Aţi dat cumva pînzelor un nume . — Nu, încă nu. Uneia îi găsisem titlul „Obiect Invizibil“, de fapt, un experiment. încercam să conving spectatorul, printr-o grupare de personaje care privesc spre el, să vadă un lucru misterios şi puţin neliniştitor care, fireşte, nu apare, dar care să fie dedus după gradarea sentimentelor personajelor puse în situaţia de a reacţiona faţă de acel obiect. — Sunt motive să bănuiesc că vă pregătiţi pentru o expoziţie ? — Am o Invitaţie la Oradea, dar nu ştiu cum o voi onora. Mi-ar trebui multe tablouri, vreo 40, ca să pot selecţiona din ele jumătate. Am nevoie de timp. în genere, celor tineri ţi se potriveşte o oarecare grabă de a arăta ce fac, de a se verifica public. Pe măsură ce experienţa creşte, te hotărăşti mai greu să ieşi în lume. —Se poate observa, şi în aceste lucrări, predilecţia dv. pentru o pictură figurativă... — Fără pretenţia de a atinge idealul clasic, fac o pictură figurativă care se întoarce puţin spre o anumită ordine şi linişte, care au putut fi proprii la un moment dat plasticii clasice. Dar nu ţin să fac o pictură clasicizantă, tradiţionalistă, ci una care să înglobeze experienţele consolidate ale clasicismului. Tind să lucrez astfel Incit să pătrundă în creaţia mea şi rezultatul observării lumii de azi. Faţă de tendinţele figurative existente la noi, faţă de — să zicem — figurativul care se reclamă de la suprarealism, eu vreau să mă separ. Nu ader, pe de altă parte, nici la o orientare exclusiv realistă, cum este hiperrealismul. Iftţeleg că se foloseşte documentul fotografic, dar ideea aceasta nu mă atrage. Consider că documentul găsit In interiorul meu trebuie să reflecte, transfigurat, într-o viziune artistică personală, realitatea care ne înconjoară. Vladimir Udrutcu pictură întoarce // New Philharmonia Orchestra On mai multe decenii orchestrele simfonice englezeşti s-au impus autoritar in viaţa muzicală internaţională. Ultimele zile si lunii octombrie ne-au permis să apreciem calitatea ieşită din comun a celeidenumite New Philharmonia Orchestra (de fapt fosta Philharmonia, cotata în vremea sa ca una dintre cele idăi bune din iunie). Personalitatea unui atare ansamblu rezidă în calitatea sonora, individuală şi globală, în capacitatea de a se adapta cu rapiditate şi precizie oricărui stil. Muzicienii englezi apar ca nişte profesionişti redutabili, cu perfecţiunea tehnică ce exclude răceala expresiva, fără a se angaja totodată în trona excesiv temperantei saie. Fără îndoială că aceaată trăsătură, a rîvnitului kur Wi&ru* izvorăşte din şcoala orchestrală îndrumată de marii dirijori englezi (specialitate muzicală In care Insulei* britanice au excelat)". Primul concert * fost dirijat de Okko Kamu, foarte tînăr, dar cu o personalitate neîndoielnică, vădită în Eroica beethoveniană, executată cu o remarcabilă rigoare. în Noctura de Britten, l-am admirat — pentru prima oară la noi — pe Peter Pears, incontestabil unul dintre cei mai mari interpreţi vocali, a cărui ştiinţa şi rafinament In pint par inegalabile. In cel de al doilea concert, Norman Del Mar, emulul lui sir Thomas Seechman, personalitate notabilă a culturii britanice, a îmbinat austeritatea cu elanul romantic in ■ Don Juan de Strauss, a construit meticulos şi eficient prima simfonie de Michael Tippett. Solist a fost Michael Roll, In Concertul nr. 3 de Chopin, cântând cu o rară puritate a stilului şi cu eleganţă epurată de sentimentalismul care depreciază uneori valoarea marelui romantic polonez. Elogii ar merita, pe lingă întreaga orchestră, fiecare contribuţie solistică. Raine este dat sâ ascultăm, pe viu, solo-uri de oboi, corn, clarinet, flaut, timpan (ca să nu mai pomenim de totalitatea alămurilor). Cele două concerte, întru totul remarcabile, arată că, in această stagiune, A.R.T.A. îşi respectă prompt promisiunile, capătînd greutate şi substanţă în viaţa, noastră, muzicală. PETRE CODREANU Punct și de la capat • Baletul i» rtper* nemáet, urmează înosapâ. Ir. eurfhd, repetițiile la ..Pahtofionil aurii* de. Mircea Chiriac (libret Constanții] Clrjan), •i »r« nou», a carei premieră e fixată, deocamdată, la începutul anului o» vine. • De asemenea, s-a făcut de)» audiția cîtorva scene din „Primăvara-' lui comel Trăileanu, spectacol cu tematică revoluţionară, într-o nouă distribuţie, rolul titular fiind încredinţat Elenei Dacian. • Plecări peste hotare : Marinei Ştefânescu In Elveţia, Elena Dacian şi Paraschiv Pieteanu in P. V. Germania, unde, tot ca invitaţi, se află de câtăva vreme balerinii Rodică Simion şi Ion Tuţeanu. • se pregătesc pentru un turneu în U.R.S.S. — Magdalena Popa şi Araatio Checiulescu. • „Studio '73“, iniţiativa de succes a stagiunii trecute, îşi reia seria de spectacole din actuala stagiune, în 18 ai* acestei luni, cu un program pe muzică românească. • în a doua jumătate a acestei luni, philadelphia va găzdui o amplă Expoziţie românească de pictură, grafică şi tapiserie. Printre semnatarii celor 70 de lucrări de pictură, 90 de grafică, şi 20 de tapiserie se numără : Henri Catargi, Ion Pacea, Ion Sălişteanu, Alin Gheorghiu, Micaela Eleutheriade, Ion Musceleanu, Aurel Nedel (pictură), Marcel Chirnoagă, Wanda Mihuleac, Dan Erceanu, Valentin Popa (grafică), Lucreţia Pacea, Ana Tar.-.aş, Ana Lupaş, Mimi Podeanu, Ileana Balotă (tapiserie). • Joia viitoare se va deschide la Ateneul Român o deosebit de interesantă Expoziţie de bijuterii moderne din H. X. Cehoslovacă. Realizatorii speră că lucrările lor vor suscita Interesul (pur estetic, bineînţeles !) al ambelor sexe. • O expoziţie documentară de artă africană menită să descopere publicului valori culturala mai puțin etmosofite ale continentului negru, va putea fi vizitată, tot in incinta Ateneului, începînd de la data de s noiembrie. „Luceafărul“ — pălea... „Am vizionat deunăzi un, film la cinematul raiul ,.Luceafărul“ și au tr.î-au plăcut efeeva lucruri» a-sm benefici*» cbt « aerisiră corespunzătoara) fa timpul proiecţiei, un agiumb g*n de spectatori tulburau linişte* t un mar» număr de spectatori isu ave«u locuri, ocuplnd culoare!« şi «cănil«“... PETRE OH. r*R*«CST «tr. Polon* «r. 19 fill. TATARU, director adjunct, întreprindere» cipematograficâ Bucureşti ! „Conţinutul sesizării a fost dezbătut cu toţi Miariaţi! de la „Luceafărul". Personalul a pri-O mit sarcina să su pră vegheze sala, să asigure ordinea şi liniştea în timpul spectacolelor ,şi instalaţiile de aerisire să funcţioneze in bune condiţiuni (n.n. — dar pînă acum ce altceva aveau de făcut? Oare acestea nu sînt obligaţiile lor curente?). De asemenea, administratorul unităţii va lua măsuri ca biletele să se vîndă numai în limita locurilor. (De ce nu a luat administratorul pînă acum asemenea măsuri, că ‘doar d-sta e administrator — n.n.)" Vii. . După, un asemenea răspuns. ..l'.Uceabărul" va mai păli pare ? Să vedem... P. Dinescu Promovarea talentelor de excepţie Pe buni dreptate, nume:* iul Gheorghe Zamfir, acest nalist d* eswertl* *1 muzicii populare romaneşti, tind* *1 intre în legendă etic* comparaţie cu trecutul fsl şi nu uităm că Angheluş Dinicu ’şi Fănică Luca au reprezentat — fiecare la vremea lor — un mit al „fluierului Iulian) fiind exclusă. Totuşi, dacă încercăm să răsfoim docuimentele lul Gheorghe Zamfir de debut până azi, vom remarca o lungă şi nemeritatăt etapă de anonimat artistic, curmată brusc de primele sale dracuri şi turnee peste hotare. Avem în faţă un teanc de ziare Indiene, franceze, italiene, egiptene, turceşti, engleze, americane etc., care anunţă lumii o voce d* except!* » repertoriului indian şi oriental venită difi Garaţii României p* meridianele a trei continente, aproape necunoscută, pînă de curind în propria-i patrie, cînd televiziunea i-a transmis primul show : Nare hits. Tin disc-medalion al acestei cîntăreţe zadarnic îl vom căută în catalogul casei Flostrecord, că nu există. Acum cîteva zile, la prestigiosul concurs de Interpretare de la Geneva, un contrabasist român de excepţie a fost încununat cu unul din primele premii: Wolfgang Güttler. Tînărul virtuoz îşi duca tihnit viaţa in sinul orchestrei simfonice a Radioteleviziuni române, fără ca marele public să-i fi admirat măiestria artistică. Cîţi dintre melomani! Capitalei au auzit de numele cintăreţei Elena Marinescu, actuala vedetă a Operei din Saarbrücken . Soprană de coloratură de excepţie, a realizat in rolul Regina Nopţii din Flautul fermecat o creaţie remarcabilă, despre care presa vest-germanâ şi franceză s-au exprimat numai în superlative, cariera artistică a Elenei Marinescu , de peste un deceniu coristă în ansamblurile lirice din Iaşi şi Bucureşti ! Am semnalat prin aceste exemple o problemă de maximă importanţă în viaţa noastră muzicală : existenţa unor talente de except!« *1 pericolul pierderii lor din pricina unui nedrept anonimat. Uneori n pot întîmpla lucruri mai grave. Este păcat, de pildă, ca Elena Marinescu **u Narghita să depăşească vîrsta de 39 de ani fără * 11 se fi recunoscut deponibilităţle artistice reale şi dintr-o dată, printr-un concurs de Împrejurări neprevăzut, să ni se atragă atenţia de către alţii asupra lor. Este adevărat că talentele de excepţie sunt flori rare, cresc prin colţuri ascunse. Un contrabasist de talia lui Güttler nu am avut poate de la regretatul Joseph Prunner (de acum o jumătate de veac), un naist ca Zamfir şi o voce cu timbrul Narghitei nu-şi găsesc încă termenii de comparaţie.. Ce facem atunci pentru descopirirea si promovarea lor In timp, In optime condiţii, spre triumful artei Interpretative româneşti ? VIOREL COSMA Consfătuirea difuzărilor de carte din întreprinderi şi institufii In cadrul acţiunilor «tabilit* printr-o recentă hotărire a Secretariatului Comitetului municipal de partid în vederea îmbunătăţirii continue a r&splndirii cărţii social-politic* în masele largi de cititori, mîine, la ora 18. In sala Casei de cultură „Petőfi Sándor", din str. Ialomit nr. 6, are loc Consfătuirea de lucru cu difuzorii de carte din întreprinderi şi instituţii, organizată de secţia de propagandă a comitetului municipal de partid, în colaborare cu Comitetul de cultură şi educaţie socialista ai municipiului şi Consîliu! municipal al sindicatelor. Vor fi discutate» măsurile privind îmbunătăţirea răspîndirii literaturii tn întreprinderi şi instituţii şi vor fi prezentate principalei« apariţii, p» anuî l»74 «la Editurii politice. • Tineret« Invitate azi după-amiază 1* clubul »remlia'-J n vor întîlni en poet» Nina Cassian, Oaspetelor le-au fost pregătita rtteva surprize: prezentarea unor colecţii de modele a cooperativei „Muncă și artă", d* bijuterii »1 »coesorîl, realizase de întreprinderea ,.Metalurgica". întreprindere» „Mirii" îşi prezintă cel* mai noi produse cosmetice însoţite de exemplificări practice şi o expoziţie cu vînzare După-amiaza va cuprinde şi un program crtiatic susţinut de studenţii conservatorului a Ciprian Porumbescu". .amen ACCENTE Rezervat ? îmi povesteşte HI, intidind Intestin .«* taur ars şi cu prietenu! său la o masă, i »-a spus câ nu vor fi serviţi fiindcă masa aceea. e rezervată , cineva a anunţat telefonic încă de dimineaţă să i se rezftrve o masă. Dorind să se convingă de adevăr, cetăţeanul a rămas la restaurant pînă seara tîrziu, dar la masa aceea nu s-a prezentat nimeni. A renunţat solicitantul ? Se poate. In acest caz, însă, masa ar fi trebuit cedată altor clienţi, care, în toată vremea asta, au intrat şi au ieşit negăsind locuri. întâmplarea pare destul de mărunta, dar fiind vorba de o „întreprindere” care trăieşte pe seama consumatorilor se pune Întrebarea : cit costă o masa rezervată fară a fi fost folosită ? Şi pe cine «num» îi costă ? E vorba, prin urmare. Încă o dată de spiritul comercial care se află, in unele unităţi, într-o ciină suferinţă. y a. 9 din 24 Frumoasă şi cît se P^ate^ d* utilă această Hală a Unirii» Intidnd aici te poţi aproviziona practic cu aproape tot ce ai nevoie. Al&gmdu-i singur mama, zăbovind sau cugetînd cit doreşti, intrăm şi noi, luăm un coş. îl umplem cu ce avem nevoie şî ne îndreptăm spre ieşire. Calculăm timpul : vitova minute. Se prefigurează un veritabil record. Cu părere de rău, nimeni, însă, nevoiţi să nu-1 „omologăm", din cauza unei aşteptări mult prea lungi la casele de marcat. Cu şi mai mare părere de rău, pentru că se putea şi fără „coadă". Dar, ce să faci, cînd din 24 de case, funcţionează doar 9. In drum, ne oprim pe la redacţie. Prilej pentru a preda „ştafeta“ rClui de a! doilea „schimb“. Ileana Coman • Modificări de... ion la telefoane Cineva sesizează ziarul : — Sun la „04“ şi telefonistele nu vor să-mi dea interiorul . Cită rea-voinţă. Vrem întîi să verificăm, apoi ne reamintim că, in urmă cu câteva săptămîni, am publicat un anunț în acest sens : pentru interioarele de ,la 04 se va forma, continuu, prefixul 15 urmat de fostul interior, centrala fiind automatizată. Telefonista de la 04 ne confirmă : — Intr-adevăr, no! nu mai avem posibilitatea să dăm legătura, interioarele au rămas aceleaşi, iar cu actualul prefix este mult mai simplu. — Dar informaţii asupra numerelor de telefon ale serviciilor de poştă şi telecomunicaţii, de unde vom putea obţine? Cu începere de la 1 noiembrie, de la „03“. Cu precizarea, insă, că prin „03“ nu se obţin şi legăturile. Acestea rămîn valabile prin prefixul M5. Agitaţia oraşului se domoleşte treptat. Oamenii se îndreaptă spre casele lor. Cu paşi de metronom, graniţa dintre o zi şi alta, dintre o lună şi alta se apropie implacabilă. Consemnăm momentul orei „zero“ la Observatorul astronomic, unde ni-1 atestă super-exactul ceas de cuart (în fotografie). • Cel mai frumos din lume... Am pășit in ultimă a toamnei : noiembrie. Ideea să aflăm cine este căl mai tînăr cetățean al Caprima oră a noii ...... li aflăm la maternitatei pitalei. In prima oră a noii Iun Răspunsul 11 aflăm la maternitate Ciuleşti. Cel în cauză, deocamdat fără nume, are greutate 3,1 kg, iar mama sa, Niculina Alexa, fericită, este cât se poate de sigură că băieţelul ei , „cel mai frumos copil din iunie“. Televiziunea cu circuit, încinsa maternităţii ne-o confirmă şi nouă fond nocturn cu automobilul. Şi o intîlnire, pe bd. Muncii, cu un echipaj de la miliţie... # Dacă n a găsit omul taxi!... VASILE JTELAN tine din Sighişoara In Bucureşti, ca tot omul, cu probleme. E trecut de miezul nopţii. Iese din gară şi, negăsind pe moment nici un taxi liber, iar maşinile de noapte părîndu-i-se Insuficient de confortabile şi de prompte pentru persoana dumisale, se Îndreaptă spre primul autoturism parcat ce-i iese In cale (Warszawa 3-B-2983), îl forţeazâ şi se Instalează la volan. N-apucă însă să se plimbe prea mult, că un echipaj al circumscripţiei a 5-a miliţie îl „interceptează“ pe bd. Muncii şi-i oferă, la sediu, „găzduire“ pentru o noapte (nu trecuseră decit 45 de minute de la sosirea sa in Bucureşti !). De restul „programului“ său se va ocupa, desigur, instanţa de judecată... Străzile pustii incep sA «gmanim» Se apropie ora la care I.T.B.-ul va porni sa lucreze din plin. In compania publicistului C. Tinu Si a fotoreporterului ne abatem pe la depoul Dudeşti de unde iese In prima cursâ a zilei (e ora 5), unul dintre noile si frumoasele tramvaie dublu articulate de mare capacitate şi extrem de silenţioase. Octavian Andronic