Luceafărul, ianuarie-iunie 1983 (Anul 26, nr. 1-25)
1983-01-08 / nr. 1
a PATRIA IN IANUARIE a treilea an al cincinalului, deosebit de important pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea al partidului, a programelor şi hotărîrilor Conferinţei Naţionale; un an de muncă şi de luptă pentru dezvoltarea economicosocială a patriei, pentru afirmarea principiilor păcii, a cauzei umanităţii, pentru colaborare şi înţelegere între ţări şi popoare, iată — în linii mari — componentele esenţiale ale anului 1983 definite de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Mesajul adresat întregului popor în noaptea de revelion. Emoţionantă şi clară sinteză a lumii în care trăim şi a lumii pe care ne-o făurim, o vastă cuprindere de orizont şi situare adîncă în actualitate, în problematica, în dinamica majoră a acestei actualităţi, Mesajul din noaptea de Anul Nou este de fapt o elocventă şi densă prefaţă la cartea tuturor faptelor noastre de muncă şi creaţie pe care le vom înscrie în continuarea istoriei trăite şi asumate, la dimensiunea şi după ritmul realizărilor de pînă acum, precum şi după cele din gînd, viitoare. Conferinţa Naţională a partidului a încheiat intr-un fel simbolic anul care a trecut şi, ca eveniment, prin documentul de excepţie pe care-l reprezintă Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Din hotărîrile şi programele adoptate a dat un nou curs efortului ştiinţei unanime de a ne continua ora de propăşire socialistă a pagi, în consens cu propriile noastre fnţe şi posibilităţi. Sub semnul noi calităţi a muncii şi vieţii toaate domeniile de activitate,semnul unei noi competenţe, a nou randament, condiţie a însuşi progresului şi a experienţei înseşi prin care ne legitimăm. Sau, cum o spune însuşi preşedintele, conducătorul partidului şi statului nostru . Să facem totul ca anul 1983 să asigure depăşirea unor greutăţi vremelnice, să ducă la realizarea în cele mai bune condiţiuni a planului de dezvoltare economico-socială, de ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a poporului, de înaintare mai fermă a patriei noastre spre piscurile tot mai înalte ale civilizaţiei comuniste. Ambianţa sfîrşitului de an, sărbătorirea celui de al 35-lea an al Republicii, tradiţionalele manifestări legate de Anul Nou, pluguşorul, urările adresate celui ce ne reprezintă cu desăvîrşit devotament, urările pe care ni le-am adresat şi după tradiţia şi farmecul cărora am păşit deopotrivă, om şi ţară, pe o nouă treaptă, pe un nou prag în inima edificării celei mai măreţe opere de progres şi civilizaţie, se reconfirmă, iată, din primele zile, în cele dintîi date pe care, în chip de raport, poporul, patria întreagă s-au obişnuit să le înfăţişeze şi să le consacre, astfel, ca pe un orizont nou cu multiple repere, în timpul şi după potriva unor noi împliniri. în calendarul nostru de munci şi zile sînt sărbători care vorbesc de la sine despre patrie şi despre noi, sînt fapte şi vieţi care emană de la istorie şi care produc istorie, înnobilează ideea de creaţie şi dau muncii un sens creator. în asemenea fapte şi cu asemenea vieţi patriotismul cîştigă în adâncime, spiritul revoluţionar, comunist, se relevă în întregime, poartă imaginea vie a tot ce-i model. Şi expresia în cea mai deplină translaţie, a străduinţei, a puterii şi a vocaţiei de a crea. Numim prin aceasta sărbătorirea zilei de naştere a tovarăşei Elena Ceauşescu, academician doctor inginer, om politic român şi savant de renume mondial. O zi în calendarul nostru de munci şi zile, o zi de ianuarie, de început de an şi care, în perspectiva unei alte apropiate, jubiliare aniversări, poartă semnificaţia întreagă a unei existenţe eroice. Ştiinţa românească, şi nu numai ea, ci şi lupta, munca şi creaţia s-au îmbogăţit cu un nou nume iar sensul pe care l-a dobindit cercetarea şi mai ales sensul pe care l-au dobîndit rezultatele ştiinţei şi cercetării contemporane au o adresă pe cit de exactă pe atît de sensibilă, şi anume omul şi progresul său, civilizaţia sa, condiţia existenţei şi prosperităţii sale. Să ne amintim numai acea strălucită iniţiativă „oamenii de ştiinţă şi pacea“ şi sensul de care vorbim este cit se poate de elocvent. Umanismul se construieşte în permanenţă iar omul de ştiinţă are în această direcţie un rol uriaş. Este o forţă a progresului care, unindu-se cu celelalte forţe ale luptei pentru salvgardarea umanităţii, poate contribui, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul de Anul Nou, la asigurarea dreptului suprem al oamenilor la libertate, la independenţă, la existenţă, la pace. Aşadar , la început de an, in calendarul nostru de munci şi zile, o dată cu faptele noastre de muncă şi viaţă, îi spunem La mulţi ani tovarăşei de viaţă a celui căruia, nu peste mult timp, ii vom ura jubiliar La mulţi ani ! Două vieţi care, in istoria noastră contemporană, şi în inima realităţilor noastre — cele de azi şi de mîine — se constituie într-un exemplar mesaj. Luceafărul OMAGIU LA ÎNCEPUT DE AN ărbătorim, în acest început de nou an, ziua aniversară a celei care stă de oaţă de-a dreapta întîiului bărbat al ţării. O viaţă nescutită de ceasuri dramatice,de renunţări şi privaţiuni, dar luminată de bucuria împlinirilor viselor înflăcărate ale tinereţii. Activist de înaltă răspundere şi de înalt prestigiu al partidului şi statului, tovarăşa Elena Ceauşescu este profund implicată în elaborarea şi înfăptuirea politicii de creştere materială şi spirituală a societăţii noastre. Eminent om de ştiinţă, dovedind o înţelegere superioară a necesităţii pătrunderii rapide a rezultatelor cercetării în activitatea productivă, Domnia sa a dat un impuls hotăritor edificării cetăţilor chimiei româneşti, în calitate de preşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, a determinat înscrierea în plănul pe 1981—1985 a realizării in premieră a unor produse de virf pentru aeronautică, electronică, energetică nucleară și abordarea unor domenii sortite unei mari extinderi în viitor, cum sunt biosinteza, catalizările enzimatice, sursele noi de energie. Se cuvine subliniat faptul că lucrările proprii de cercetare fundamentală şi aplicată in chimia macromoleculara s-au bucurat de o deosebită apreciere, fiind tălmăcite in multe limbi străine. Puternicul lor ecou internaţional s-a concretizat şi in numeroasele distincţii şi titluri care încununează o activitate ştiinţifică de excepţie, în semn de adîncă preţuire a unei atitudini consecvente de respingere a acţiunilor şi intenţiilor care primejduiesc existenţa civilizaţiei şi a însăşi speciei umane, tovarăşa Elena Ceauşescu a fost aleasă ca preşedinte al Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“. Aşa cum arăta Domnia Sa în cuvîntul rostit la recentul forum al comuniştilor, acest organism reprezentativ „va trebui să iniţieze şi să desfăşoare în continuare larşi acţiuni, să se alăture şi sa sprijine susţinut toate iniţiativele îndreptate spre dezarmare, Spre oprirea cursului periculos al evenimentelor spre încordare şi război. Trebuie să facem totul pentru ca, împreună cu întregul popor, ştiinţa şi cultura românească să participe tot mai larg la eforturile pentru înfăptuirea acestor deziderate vitale ale omenirii, pentru promovarea idealurilor colaborării şi păcii, a cauzei destinderii şi înţelegerii între popoare“. Ca fii ai unei naţiuni care a preţuit totdeauna cuvintele cumpănite şi faptele generoase, aderăm cu trup şi, suflet la acest program însufleţitor, inspirat de ideile nobile exprimate în atîtea rinduri de secretarul general şi preşedintele nostru. Omagiind gîndul cutezător şi strădania neobosită a tovarăşei Elena Ceauşescu, îi urăm să trăiască întru mulţi ani, în deplină sănătate şi putere de muncă, pentru a-şi continua activitatea rodnică închinată propăşirii patriei, împlinirii înaltelor idealuri ale timpului eroic pe care-l trăim. Ion Hobana 6^ 2 l 13 i V. HRISOV Străbunele mele, ierugile singuratce în cimp ce îşi născură pruncii — sub arşiţă cu broboane de năduşealâ pe frunte cu pletele vestejind sub năfa nă de frunze - o, cum cîntau greierii în călciiele crăpate... Străbunele mele, ierugile cu braţele întinse cu lacrimile toate prinse la despărţire — în răscrucea drumului aşteptară întoarcerea din luptă a fiilor — o, cum se înclina firul de iarbă peste neliniştirile unde... Slăbunela mele, ierugile cu plopii işi cununată firele sus, pe colinele verzi — c, cită bucurie în sunetul goarnelor vestind a palmelor răcoroasă atingere... Ierugi din ierugi cărări strâluminînd pe cimpie păsări albe în zbor din pacea zăpezilor înălțate— o, cite veacuri trecură pină la noi purlind pe aripe numele împlinirii : Elena Ceaușescu, o, înrourată floare !... Cristina Tacoi In grai de inimi De ziua Dumneavoastră, poporul României, Cu tulnicul de munte, cu zările cimpiei, Intr-un buchet de slove — tot flori înmiresmate — Vă aduce o urare: „Ani mulţi în sănătate !“ O ştiu Carpaţii noştri şi-acel picior de plai Ce-a spus pe frunză doina spre gurile de rai... Acum, noi, din pridvorul mai mîndrei Românii Vă închinăm cinstire prin glasuri de copii, Să fie-n lume Pace şi-un cer de Voroneţ, Copilăria aibă un vis mai îndrăzneţ ! De-aceea azi poporul in prag de ianuar, Urări în grai de inimi vi le trimite-n dar. Cuvintele-s petale de trandafir ales In fagurii din limba cu dulce înţeles : Alături de Eroul modernei Românii, De cel ce ne conduce destinul de a fi Uniţi între hotare, cu dreptul nostru-n lume Ca Patria Română să aibă pururi nume, Fiţi umăr de odihnă spre tîmpla lui vitează Fiţi vis ce se-mplineşte şi faptă ce visează ! Intr-un buchet de slove — tot fiori înmiresmate Vă aducem o urare : „Ani mulţi în sănătate !“ Valeria Liţă-Cosmin . Exemplul nobil al perfecţiunii xistă, fireşte, un eroism cotidian al faptelor obişnuite de muncă, pe care abia prin scurgerea timpului le putem contempla dintr-o perspectivă înaltă şi priveliştea pe care o desluşim ne emoţionează şi ne fericeşte, pentru că sunt zidirile unei lumi noi pe care mereu am visat-o dar niciodată, săpînd la temeliile ei, n-am cutezat să credem că va fi atit de plină de lumină. Şi este. Şi înţelesuri adinei înfloresc, şi cu adîncă recunoştinţă şi dragoste ai celebrării şi-i slăvim pe cei care se află în fruntea treburilor ţării şi ale partidului şi care prin nedezlegatalor iubire de patrie şi de oameni şi prin neobosita lor muncă şi veghe fac ca Scurgerea timpului şi prefacerile istorice să slujească viaţa şi bucuria,şi împlinirea rostului omenesc. Iată de ce aş îndrăzni , să spun că aniversarea zilei de naştere a tovarăşei Elena Ceauşescu, a cărei viaţă nu s-a despărţit niciodată de idealurile socialismului şi comunismului, a cărei, activitate n-a încetat nici o clipă să fie în numele oamenilor, al ţării, al binelui şi al progresului naţional, devine aniversarea fiecăreia dintre conştiinţele noastre, angajate pe acelaşi plan al idealurilor româneşti, devine aniversarea propriului nostru destin. Recunoaştem, în raţiunea înaltă a acestei relaţii, mai presus de orice, un orgoliu naţional al cărui conţinut este, înainte de toate, edificarea în condiţii de pace şi libertate a unei noi conştiinţe comune, a unei unităţi de nezdruncinat intre popor şi partid: să-ţi împărţi cu,cei mulţi şi truditori viaţa-şi,visele, să fii ai lor şi ai numelui tău, deopotrivă. Cinstind viaţa pilduitoare a tovarăşei Elena, Ceauşescu, cinstim puterea acestui pămînt minunat care a dat lumii conştiinţe pururi treze, austere,declanşind energii şi inspirîndu-şi contemporanii. Viaţa Şi lupta sa ne învaţă să nu ingenunchezi în faţa vitregiilor sorţii, să ţii fruntea sus, trecînd prin viscole şi încercări, să vezi cu ochii visului zorii cei noi aprinzîndu-se pe pajiştile ţării în care te-ai născut. Fie ca acest ianuarie aniversarsă însemne pentru noi, toţi. Un plus de conştiinţă politică şi revoluţionară, iluminare lăuntrică, dăruire de sine, apropiere de viaţă, spor de iubire. . La mulţi ani .! ... Cornelia Ionescu e ■liBBiBl TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU — pictură de Corneliu Brudaşcu Deschidere spre valorile culturii româneşti ai mult ca oricând, istoria contemporană afirmă rolul important al femeii * ““în efortul de ridicare pe noi trepte de progres şi civilizaţie a omenirii, implicarea ei majoră în toate sferele de activitate umană. După ce în lupta eroică a clasei noastre muncitoare condusă de partidul comunist, pentru lichidarea asupririi şi exploatării, femeile din România au înscris pagini glorioase de eroism şi abnegaţie revoluţionară, astăzi în condiţiile optime create de partidul şi statul nostru, femeile din România socialistă sunt angajate plenar în amplul proces de înfăptuire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism, afirmîndu-se în toate domeniile vieţii economico-sociale, inclusiv pe planul ştiinţei, învăţămintului, culturii şi artei. Aceste adevăruri, îşi află cea mai strălucită confirmare în personalitatea tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, a cărei zi de naştere este sărbătorită de întreaga noastră, naţiune. Ziua de 7 ianuarie este pentru noi, muzicienii, ca şi pentru întregul popor român, un fericit prilej de a ne exprima profunda admiraţie şi calda recunoştinţă faţă de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, pentru întreaga sa activitate pe plan politic şi social, ideologic, ştiinţific şi cultural. Activist de seamă al partidului şi statului nostru, cu o vastă experienţă de luptă, încă din anii ilegalităţii, savant de renume mondial cu o strălucită activitate pe tărîroul cercetării ştiinţifice, militant neobosit pentru punerea descoperirilor geniului uman în slujba progresului, păcii şi înţelegerii între popoare, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu constituie un exemplu luminos de patriotism înflăcărat şi de umanism militant, revoluţionar. In acelaşi timp, prin înaltele sale funcţii de partid şi de stat, dar şi printr-o largă deschidere de gînd şi de suflet spre valorile culturii şi artelor româneşti, tovarăşa Elena Ceauşescu a acordat şi acordă un sprijin direct şi eficient tuturor iniţiativelor creatoare menite să ducă la desăvîrşirea vieţii noastre culturale, la implicarea mai profundă a creaţiei artistice în sfera perfecţionării personalităţii umane, a formării omului înaintat al societăţii noastre socialiste. Dînd expresie sentimentelor de deosebită stimă, adîncă admiraţie şi aleasă preţuire faţă de eminentul om politic şi strălucită personalitate a ştiinţei mondiale, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, cu prilejul zilei sale de naştere, noi, slujitorii artei sunetelor, compozitori, interpreţi, educatori şi oameni de ştiinţă muzicală, îi adresăm cele mai călduroase felicitări, urări de sănătate şi fericire, de noi şi mari succese în prodigioasa activitate pe care o desfăşoară, pusă în slujba ridicării patriei noastre socialiste pe noi trepte de progres şi civilizaţie. „LA MULŢI ANI !“ Prof. Univ. Nicolae Călinoiu preşedintele Uniunii compozitorilor şi muzicologilor din R. S. România, rectorul Conservatorului de muzică „Ciprian Porumbescu“ SSB3ESE O în acest număr : © Fragmente din romanul „Scaunul singurătăţii" de Fănuş Neaga O Poeme de Gheorghe Tomozei O L-am cunoscut pe G. Călinescu © Evocări de © Marin Nicolae Petrică şi ® H. Zalis © Cărţile anului 1982 ® Articole despre volume de © Ion Gheorghe ® Edgar Papu © Paul Anghel © Mircea Braga semnate de ® Cristian Moraru © Artur Silvestri ® N. Georgescu © Vasile Chici © Fantasticul, dimensiune a prozei scurte româneşti de N. Ciobanu © „De revelion“ de Gheorghe Pituţ O „Spaţiile iubirii“ de Costin Tuchilă 9 Poezii de Valeriu Pantazi 0 Rubrici de • Teatru O Plastică © Muzică ® Atelier literar de Geo Dumitrescu O Rememorări : „Adio Europa !... de Mircea Mica © Mapamond © Gabriel Garcia Márquez : „Singurătatea Americii Latine“ • Spectacolul lumii de Ioan Grigorescu O Balcanice © Sport