Lumina Satelor, 1929 (Anul 8, nr. 1-52)
1929-09-15 / nr. 38
Pag. 2 LUMINA SABILOR Ce mai e nou în viaţa politică? Dapi liniştea din vari, In politiei se prevede o toamnă furtunoasă. Opoziţia amoit o mare propagandi contra guvernului. Liberalii se laudă ci vor ţinea la Bucureşti o mare adunare cu 200—300 mii de oameni, In care vor arăta greşelile guvernului şi vor cere delibrarea lui data crimi. Fireşte, de cealaltă parte nici guvernamentalii nu se laşi. Qmmul vine să aplice cât mai curând Reforma Administrativiei si faci alegerile comunale. Opoziţia nu se ştie de va participa ori ba la aceste alegeri. Parlamentul are termenul de deschiere la 15 Octoawie, dar Îndată după deschidere se va amâna pini la 1 sau 15 Noemvrie. Deputaţii niberali şi averescani nu vreau si reintre in parlament. Locurile lor se vor declara vacante şi se vor face alegeri none. A făcut mult zgomot politic, audienta regali pe cere M. Sa Regia a f leuto, In vârf, înăltuţ Ini Patriarh Regent, M Ion Cristea la Dragoslaveie, reşedinţa de vară a Patriarhului. Cnsă această audienţă ar avea dsdesupturi politice. Pricepătorii politici span ci piatra ds încercare a guvernului e luna Noemvrie, când se plineşte anul ds când guverneizl. De va scăpa norocos peste acest termen, va cârmui mai departe. Ce-i cu Reforma Administrativă? Precam se știe, parlamentar a votat reforma admiaiatrativă, care urmează acum s§ fie pusă In aplicare. Se pare Iasă că guvernul va mai avea Incă buclucuri cu această reformă ce a atăruit mari valuri politice. Unii spun că nici poporul n’ar fi prea tacă itat de noua reformă. In special In punctul unde reforma se atinge de organizaţia de azi a comunelor. Prin asociere, numărul comunelor va scădea. Comunele mai mici — de cari sunt foarte multe mai ales In V. Regat — vor fi silite să se asocieze mai multe la un loc. Prin asta Insă se tulbură rânduelile cu cari sunt dedaţi oamenii. Comuna lărgindu-Se, osmanii vor fi siliţi să bată drumuri mai lungi. Cazuri de aceste vor fi şi pe la noi prin Ardeal. Oamenii erau dedaţi a şi rezolva năcazurile la primăriile lor. Nici de votul ce li se dă femeilor, nu prea sunt înclataţi oamenii. Cică nu de asta te arde lor, ci da alte năcazuri. A doua greutate e laturea financiară a reformei. Noua reformă reclamă nişte chaitueli grozav de mari. Ea tafiinţiaza 7 d rectorate, cu rang şi plată de ministere şi fie care mai aterat de acesta va aduce cu el un rol nou de slujbaşi, tot de ăia mari şi bine plătiţi. S’a făcut socoata că aplicarea reformei adminstrative va costa anual latre 1 miliard jumătate până la 2 miliarde Lei. îs grozava criză financiari In care nu zbatem, fireşte această sumă e o nouă şi grea povară pe umerii ţării şi oamenilor. Şi pe I&igă asta, cheltuelile aceste tulbură şi bugetul ţării. Da aceea se spune că dl Rist, expertul francez de la Banca Naţională, e costra acestor cheltueli spună idi că ele tulbură echilibrul bugetului şi regalele staverite cu contractarea şi folosirea împrumutului extern. Dl Rist e de părerea să se mai amâia această reformă. Astfel stând lucrurile sa ridică întrebarea de vine ori ba Raforma Administrativă. Guvernul stătui să vină și probabil va reuși. Vom vedea. Neamţul a înconjurat lumea în zbor. Un mare răsunat a făcut in lume, bravura Zeppelinului german (un uriaş baron de metal, cârmuit de motoare). Neamţul işi propusese înconjurarea lumii cu acest Zeppelin şi planul a reuşit. Zeppelinul a plecat din Berlin spre răsărit şi zburând peste Rusia şi Siberia, a descălecat la Tokio, capitala Japoniei. Aici a odihnit o zi. De aici a plecat peste Oceanul Pacific şi trecându 1 a descălecat la California, la America. De aici a zburat la New-York, iar din New York a trecut peste Oceanul Atlantic şi s’a remaporat acasă, în Germania. Plecase spre răsărit şi a ajuas acasă dinspre Apus după ce a încunjurat lumea. Zborul acesta uriaş a ţinut 20 de zile şi 4 ore. A zburat cu o iuţeală mijlocie de 120 kmetri pe ceas. A dus 18 clători mire cari şi o femeie, plus personalul de 20 oameni. Pe tot locul i s’a făcut primire triumfală, îndemnaţi de acest succes. Nemţii vreau să facă acum incă 2 Zeppeline noui cari să transporte călători şi poştă între Europa şi America. A III a scrisoare cătră plugari. Plugari, gripaţi şi tăvălugi# sămănăturile! Dacă mi-a venit lesne să vă Îndemn In scrisoarea Întâia să Întoarceţi miriştele mai repede, şi tn scrisoarei a doua să săminaţi sămânţă alenă, apoi, trebue să vă mărturisesc, că nu mi vine de Ioc uşor să vă lademo, acum tn scrisoarea a treia, sl gripaţi şi si tăvălugi# siminăturile. Poate că unii veţi zice: «d’apoi altă treabă n’are M nistru! dscât si □e înveţe, el pe noi, «gripalul şi tăvălugitul ?» Ba am eu şi alte treburi, fraţi plugari! din greu Îmi vine să cheltuiesc atâţia bani ai Statului ca săminţe bune, cu maşini şi unelte, cu slujbaşi şi câte altele; şi să nu-mi stea sufletul în tihnă că plugarii fac, ori nu fac şi ei, tot ce trebue, ca să iasă din pământ o roadă mai bogată şi mai frumoasă. Nu mi-ar părea rău de loc să nu aveţi nevoie de sfatul meu. Dar şi nu vi se pară rău că un lucru de nimic un gripaj bun — şi repetat cât mai des — şi tăvălughul la timp. O ştiu asta Bănăţenii şi plugarii Înţelepţi din unele colţuri ale ţării, iar eu vreau să o ştie toţi plugarii de pretutindenea. Toţi ştiţi că după semănat, trebue gripat. Dar nu toţi ştiu cât e de bun gripajul chiar înainte de semănat, şi după ce semănăturile au răsărit, şi mulţi alţii habar n’au că trebuie gripate şi livezile de fânaţe, luţernele şi trifoiarbe. Pentrucă ei nu înţeleg roitul gripateini ştiu doar atâta, ce s’a pomenit dela Adam şi Eva, că grapa vine după plug să Îngroape sămânţa, cu nişte ţăruşuri de mărăcini, cum o da Dumnezeu. Rostul grapei ■ tună cu mult mai mare. Ea e pentru pământ ceea ce e peptenele pentru capul omului şi ţeiala petru pielea calului. Pământul trebuie gripat şi înainte de sămănat; grapa netezeşte Îndreptând greşelile aratului, sfarmă bulgarii mărunţind brazdele, scoate şi adună rădăcinile de pir, pălămidă, bozi, rămăşiţele miriştelor, mărăcinii şi bălăriile cari trebuesc trase la margine şi arse. Cu îngrijire trebue să se gripeze şi după semănat, uşor cu grapa de mărăcini pentru seminţele mărunte ca cele de trifoi şi lucernă, precum şi un urma unşinelor de săminat ca să mai acopere ce-a rămas d’asupra; şi mai adânc şi mai apăsat, cu grapa de fier, ori de lemn ca dinţi de fier, pentru griul (orzul şi ovăzul) care a fost semănat cu mâna (căci dacă l’am gripa cu grapa de mărăcini, grăunţele nu s’ar acoperi bine, ori s’ar aduna la un loc prea multe) ‘ Dar grăparul trebuie dus inainte şi după ce semănătura a mai crescut, şi acest lucru puţini săteni il cunosc. Si trece cu grapa cu dinţi de fier prin grâul crescut ca de o palmi, (toamna, inainte d’a veai îngheţat, or primăvara); se gripează şi porumbul răsărit şi alte semănături; fireşte că unele fire sunt date afară, dar prea puţine, şi ele nu Inssamai nimic pe lângă marele folos al celor rămase In urmă: aerisire, ruperea coajei pe care o prinde faţa pământului, şi păstrarea umezelii. Stăruesc mult asupra păstrării umezelei In pământ, pe care o aduc arăturile dese şi mai ales grimările şi mai dese. Pământul este ca zahărul: suge apa — de sus in jos, când plouă — şi de jos in sus când e secetă. Cu cât e mai bolovănos şi mai nemumcit, cu atât se prind in el găurele subţiri şi lungi (ca firul de pir) prin care umezeala se scurge de jos In sus (la aer). Munca deasă a pământului şi gripatal dti rupe acele gruri lungi, duce atr mult Intre părticelele miruiţice ale pământului şi astfel se împiedică uscarea. O veche zicătoare spune: «nu te uita Înapoi pe urma grapei». Asta înseamnă să nu te sperii când vei vedea grâul ori porumbul jumulit şi răvocit de grapă: vina peste 6 săptămâni şi o să vezi ci râde de bucurie cu copilul după scaldă. Aceasta este pricina pentru care şi fâsâţele trebuiesc gripate cu grapa cu dinţi de fier îndată după cosit, ori primăvara când începe să crească iarba, pământul scărmănat se aeriseşte, sămânţa scuturată din floare se acoperă, muşuroaiele se netezesc, muşchiul care cuprinde câteodată fineţea se desprinde şi se scarmină. In multe părţi, pentru livezi se aduc grape anume făcut», cu dinţi mai mărunţi şi cu tncheieturi mai dese, ca să st târască ca şarpele după forma pământului. Un gripat bun primăvara, peste ogorul de toamnă, adeseori ne scuteşte de o arătură. Numai ogoarele de toamnă nu trebuiesc gripate, ca să cuprindă gerul iern ai bulgării pe toate părţile: să degere şi să-i mărunţească. Şi ca la orice lucru, trebuie băgare de seamă cu privire la timp şi la felul pământului, şi nu fie nici prea umed, nici prea uscat; iar la pământurile grele, îndată după arat, când înfloreşte brazda. I. Mihalache, (Sfâr, urmează). Ministrul Agriculturii. Revenire la orarul pe jumătate de zi. înainte lecţiile la scalele secundare se fă»au pe jumătate de zi — adecă numai Înainte de masă. De un timp inspact, lecţiile se făceau şi după amiazi — încât elevii nu mai aveau timp de pregătire. Ministerul instrucţiunii a hotărât ca In anul acesta s »lar să se introducă, ca de probă, iarăși orarul pe jumătate de zi. Nr. 38