Lumina Satelor, 1934 (Anul 13, nr. 1-52)
1934-07-22 / nr. 30
Pag. 2 mult de jumătate din populaţie, sub coasa lui. Toate acestea seceră mai fără milă decât Irod de odinioară. Despre ele însă s’a ocupat, la ceasul acesta de seară, oamenii cu cădere în cele doftoriceşti. Mai adăogaţi la acestea neştiinţa de carte într’o măsură neiertat de mare apoi vrăşmăşiile politice din sat care fac pustiire sufletească. i. pr. Oprișan. (Urmează). LUMINA SATELOR 0 nouă reformă administrativă. Se va reduce la jumătate numărul judeţelor. Prefecţii vor fi numiţi pe viaţă. Legea administrativă votată de guvernul liberal în anul 1925 a fost de atunci încoaci modificată şi cârpită de toate guvernele câte s’au perândat la cârma ţării. Fiecare guvern a modificat legea după cum dictau interesele partidului din care făcea parte. încă de la înscăunarea sa la cârma statului, actualul guvern a anunţat că va veni cu o nouă reformă administrativă, care va aşeza administraţia ţării pe noul temelii. Prin noua lege administrativă care se va vota probabil în toamnă se va face o nouă împărţire ad- ministrativă a ţării, în aşa fel ca numărul judeţelor să nu fie mai mare de 36. O altă inovaţie care se va introduce în noua lege este numirea prefecţilor de judeţ pe viaţă. Bineînţeles nici un prefect de judeţ nu va fi recrutat ca azi din oameni politici, ci din persoane cari nu fac parte din partide politice. La numirea de prefecţi vor fi consultate toate partidele politice şi numirea se va face pe cât va fi posibil cu asentimentul (învoirea) tuturor. Acestea ar fi bazele principale, cunoscute până acum a nouii legi administrative. Ar fi de dorit ca să se pună odată capăt prea deselor modificări a acestei legi principale. Iar pentru ca noua lege să fie cât de bună și trainică ar trebui ca toate partidele politice să-şi dea concursul la întocmirea ei. Suntem informaţi că guvernul va şi cere acest concurs partidelor politice din opoziție. Toate partidele sunt datoare să deacest concurs. Numai aşa se va prea alcătui o lege bună şi trainică. Prea mult se fură In ţara noastră. In anii din urmă s’au furat peste 3 şl jumătate miliarde din vistieria ţării. — De ce nu se pedepsesc hoţii? Cu ocazia desbaterilor în jurul votării bugetului pe anul acesta, un deputat, cu numele Dr. Nicolae Leon, profesor la Universitatea din Cluj, a arătat într’o cuvântare pricinile pentru cari nu se mai ajung banii ca să se acopere cheltuielile ţării, iar bugetele să încheie an cu an cu deficite de miliarde. In primul rând, a spus deputatul Leon, cauza pentru care nu se mai ajung banii, e că se face prea mare risipă. A doua e că mulţi slujbaşi se lasă mituiţi şi scutesc de biruri tocmai pe cei mai înstăriţi, cari ar putea plăti şi în al treilea rând, că din venitele ţării, plătite cu atâta trudă de cetăţeni, se fură îngrozitor de mult. Din o listă a ministerelor şi a serviciilor publice şi a sumelor ce s’au furat dela fiecare în ultimii ani, pe care a cetit-o numitul deputat în parlament, reiese că sumele furate dela acestea se urcă la peste 3 miliarde şi jumătate Lei. Iată de unde şi cât s’a furat, după spusele dlui deputat Leon: Dela ministerul armatei 2 miliarde 812 milioane, dela ministerul de finanţe aproape 182 milioane, dela ministerul instrucţiunii aproape 30 milioane, dela ministerul agriculturii peste 65 milioane, dela ministerul de interne 19 milioane, dela ministerul lucrărilor publice peste 16 milioane, dela ministerul sănătăţii aproape 4 milioane, dela ministerul justiţiei peste 18 milioane, dela ministerul de externe trei jumătate milioane, dela Casa autonomă C. F. R. peste 274 milioane, dela Poştă aproape 15 milioane, dela Casa Pădurilor aproape 63 milioane, dela Monopolul tutunului aproape 2 milioane, iar dela Camerele de agricultură peste 17 şi jumătate milioane. Arătând aceste furături, deputatul Dr. N. Leon, a spus — ceea ce de altfel ştie toată lumea — că pentru săvârşirea lor n’a fost încă nimeni pedepsit. Actualul guvern care a promis la venirea sa la cârmă că va aduce ordine şi va înscăuna cinstea în mânuirea banului public, are datoria să caute şi să descopere pe cei ce s’au îmbogăţit prădând visteria ţării şi să se aplice pedeapsa ce li se cuvine. Banii înapoi, iar cu dânşii să înfunde ocna. Iar pe viitor pentru cei ce fură banii statului să se introducă pedeapsa cu moarte. Altcum aceştia ne sapă mormântul şi ne fac de râsul lumii întregi. Săteni atacaţi de o haită de lupi turbaţi. Un sătean moare turbat. Mai mulţi săteni, din comuna Nereju, judeţul Putna, pe când se întorceau cu carăle dela târg, au fost atacaţi de o haită de lupi turbaţi. Intre săteni şi lupi s’a încins o adevărată luptă. Un lup s’a repezit în spate la săteanul Şerban Postolache, apucându-l de ceafă. Numai cu mare greutate fiara a fost culcată la pământ. Alţi 14 săteni au fost deasemenea muşcaţi. Toţi sătenii muşcaţi, au fost trimişi la Bucureşti pentru a fi trataţi contra turbării. Săteanul Şerban Postolache a murit în spital în chinuri groaznice, fiind apucat de turbare. ânoiți-vă abonamentul la foaie. Nr 30 Germania plănueşte să atace Rusia. Armatele germane în acest caz ar năvăli în Cehoslovacia, România şi Ţările Baltice. Ziarul elveţian „Journal des Nations“, publică un articol în legătură cu desfiinţarea partidului hitlerist din România, în care face interesante destăinuiri asupra planurilor Germaniei. Numitul ziar spune că spionii germani au lucrat cot la cot în Transilvania cu spionii unguri. In timpul din urmă spionii germani au început să lucreze mai ales în Basarabia. Se credea la început că spionajul german în România n’ar avea nici un rost, întrucât Germania n’ar avea nici o posibilitate să atace România. S’a lămurit însă şi aceasta chestiune — continuă ziarul elveţian. Germania plănueşte să atace Rusia pentru a cuceri întinse regiuni ale Rusiei dintre Marea Neagră şi Marea Baltică. Conform acestui plan, armatele germane ar urma să treacă prin Cehoslovacia în România şi să cadă în spatele armatei ruseşti. O altă armată germană ar urma să năvălească în Rusia, trecând peste ţările baltice. In acest scop Germania a încheiat cu Polonia un pact de amiciţie. Aşa ar fi, dacă România, Cehoslovacia şi cu aliatele lor ar sta cu mâinile în sân. Elevii ucigaşi au fost condamnaţi. La tribunalul din Bucureşti s-a judecat şapte zile dea rândul procesul celor trei elevi de liceu: Petre Dinescu, Ioan Răşcanu şi Petre I. Grigoriu, care au ucis pe deputatul Eusebiu Popoviciu pentru a-l jefui. Au încercat advocaţii apărători ai elevilor ucigaşi să-i scoată nevinovaţi, arătând că nu ei ar fi vina pentru fapta lor, ci cărţile cari le-au cetit, cinematograful care l-au cercetat şi societatea stricată de azi a marilor oraşe, dar toate motivele acestea au fost răsturnate şi ucigaşii şi-au luat răsplata. După ce au ascultat cu mare atenţiune timp de 7 zile de-a rândul toate cuvântările apărătorilor elevilor criminali precum şi cuvântul de acuzare al procurorului, judecătorii s-au retras să chibzuiască şi să hotărască asupra vinovăţiei criminalilor şi a pedepsei ce trebue să li se aplice. Tribunalul a condamnat pe Petre Dinescu la 12 ani închisoare, pe Ion I. Răşcanu la 10 ani iar pe Petre I. Grigoriu la 3 ani închisoare. Sentinţa a produs o adâncă impresie, nu atât asupra criminalilor — cari au rămas nepăsători la auzul ei — ci mai mult asupra mulţimei prin care a trecut un fior. Mama unuia dintre condamnaţi, care era de faţă, la auzul sentinţei a dat un ţipăt ca sub junghietura unui cuţit. Ar fi trebuit să-l facă dânsa să plângă pe cel pentru care şi-a vărsat lacrimile acum. Căci prea sunt lăsaţi de voe copiii de azi, care prea puţin le pasă de părinţi. Şi iată unde duce acest desmăţ! Puternică explozie lângă Bucureşti. O magazie cu granate vechi aruncată în aer. — Un soldat rănit şi alţi doi dispăruţi. In dimineaţa zilei de 16 i. c., pe la orele 5 şi jumătate, o puternică explozie s’a produs la fortul Tunari (Otopeni), din împrejurimile Capitalei. In acest fort era o magazie, în care erau depozitate 100 mii granate vechi ruseşti, din timpul războiului, cari urmau să fie distruse. Nu se ştie din ce pricină acest material s’a aprins şi a explodat. Explozia a fost atât de puternică, încât a zguduit geamurile edificiilor din Capitală, iar la casele din comunele Tunari, Otopenide Sus şi de Jos şi Ştefăneşti, toate geamurile au fost sparte, iar la câteva locuinţe au căzut tavanurile. Pe locul unde a fost magazia, a rămas o groapă largă de 50 metri şi adâncă de 15 metri. Soldatul Manea Marin, care era de santinelă, a fost rănit grav. Arma, care o avea în mână, a fost aflată prefăcută în bucăţi, aruncată la distanţă de o sută de metri. Alţi doi soldaţi nu au putut fi aflaţi. In jurul exploziei pe o întindere de 200 metri sunt numai bolovani de pământ. Lanurile de porumb şi trifoi din împrejurimi au fost nimicite. Explozia a desvelit acoperișul dela alte două magazii mari cu obuze. Dacă și acestea ar fi luat foc, s’a fi produs un adevărat dezastru. Şi-a perdut nevasta la cârţi. Un caz nemaiauzit s-a întâmplat acum câtva timp, la Varşovia. Un cunoscut comerciant, jucând cărţi, cu un prieten al său, mare moşier, şi-a perdut toată averea. Nemaiavând bani, comerciantul a propus amicului său să mai joace o partidă şi dacă o va câştiga şi pe aceasta, să-i cedeze pe trei ani pe soţia sa de o frumuseţe rară. Amicul primi propunerea şi câştigă partida. Femeia nu vru, însă, să îndeplinească angajamentul luat de soţul ei. Atunci, acesta propune moşierului să-i cedeze pe o soră de 17 ani a soţiei sale. Târgul s-a făcut şi fata a trecut în stăpânirea moşierului. Ea s’a săturat însă, curând, de traiul dus, şi în urma sfatului unei vecine, a reclamat cazul autorităţilor. Comerciantul şi moşierul au fost arestaţi şi vor fi daţi în judecată. Iată unde duce patima jocului de cărţi.