Lupta Sibiului, septembrie 1949 (Anul 6, nr. 26-51)
1949-09-01 / nr. 26
ANUL «®S®â — i M.2601 ■/) Falimentul economic al grecie monarho-fasciste Regimul monarho - fascist grec, care a dus Grecia într’o stare de faliment economic, se găseşte într’o gravă criză, care creşte continuu, paralel cu sforţările poporului muncitor de a dobândi un nivel de traiu mai omenesc. In ziua de 30 Iunie — la sfârşitul anului fiscal 1948—1949 şi primul an de aplicare a planului Marshall, deficitul bugetar grec depăşise 2.000.000.000.0000 drahme, ceea ce echivalează, la bursa din Atena, cu 6.666.666.666 lire sterline. Numai în ultimele şase luni, preţul mărfurilor a crescut cu 3500, iar nivelul de traiu al celor ce muncesc scade zilnic în mod vertiginos. In toată ţara s-a produs un adevărat val de greve cuprinzând pe funcţionarii publici, funcţionarii particulari, muncitori, etc. Funcţionarii publici se pregătesc, să reînceapă greva, întrucât Guvernul nu le-a mărit salariile. Producţia industrială şi agricolă din Grecia monarho-fascistă a fost cu desăvârşire ruinată prin strială abia a atins 65 la sută din producţia dinainte de războiu. Aproape la toate întreprinderile din ţară, participă monopoliştii americani. Speculanţii ameneani, împreună cu speculanţii greci şi cu cercurile profitoare guvernamentale, acaparează bogăţiile ţării şi le expediază în străinătate prin transferuri ilicite de aur. Monarho-fasciştii lipsiţi de autoritate, nu reprezintă deloc interesele poporului. Crimele şi actele de terorism împotriva poporului şi a luptătorilor săi, se ţin lanţ. Markezinis, iubitul conducător al proletariatului din Atena, a fost ucis, iar acum, guvernul criminal a pronunţat sentinţa de moarte împotriva a sute de membri ai Epon-ului (organizaţia de tineret) din Atena, Pireu şi celelalte oraşe greceşti. Populaţia din Grecia ocupată priveşte armata democrată ca singura forţă, care le va aduce libertatea şi va pune capăt mizeriei. GEORGE TELL Gazetele de perete de la fabrica „Hetalurgica“ şi „Elastic“ (urmare din pagina II-a) fie în primul rând produsul cât mai multor corespondenţi, răspândiţi în toate secţiile fabricii. Articolele scrise de tov. N.c. Timiba despre dispensarul medical şi despre munca în fabrică sesizează bine în spirit critic aspectele pe care le tratează, ceea ce le scade însă din valoare este felul neglijent în care sunt scrise făcându-le foarte greoaie la citit. La fel de greu de desluşit este şi articolul „Să avem încredere în forţele creatoare ale omului”, de unde rezultă că nu se dă suficientă atenție formei în care se redactează articolele, responsa-j panicEÎi muncii, tăcuți şi bfiul gazetei neingn.mdu-se de, ț la ^ PârtHului, știu corectarea articolelor din punct! ^ dij dnmffll !or toat* piedi_ tid și celei sindicale. eugen ANDREI UFDR-isteie din oraşul Sibiu au organizat frumos festival artistic Comitetele de sprijin de pe lângă căminele de zi „Elena Parel” şi „Donca Simn”, au organizat zilele trecute un frumos festival artistic. La reuşita festivalului şi-a dat concursul echipa culturală a fabricii „Artalith”, contribuind astfel la ajutorarea copiilor aflaţi în căminele de zi. Un numeros public a ţinut să asiste la festivalul care a început cu cântece şi recitarea tov. Vinţan Comnelia, care a impresionat prin căldura cu care a declamat poezia „Războiu a fost”. Programul a luat sfârşit printr’un scurt cuvânt rostit de tov. Marinescu, care a mulţumit atât echipei cât şi dirijorului Achim Stoia. M. LOTRIOARA coresp. Un plan deschizător de imense perspective (urmare din pagina I-a) car® ni le pune în faţă Planul pe 1950, întrucât realizările viitoare sunt ,. .. conditional® de lucrările de iitvespiami Marshall. Producţia indu- . , inrA , 1 . _ y, „ 1 titn. pentru arsul 1950 sau prevacinala AM -1 at-11-iS fir la suta • ...... raut 140 miliarde lei in acest scop. In 1950, nivelul de traiu al oamenilor muncii se va ridica cu 15o/0, iar în 1955 cu 800/0, faţă de cel din 1949. Pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din primul nostru Plan cincinal în faţa tuturor oamenilor muncii stau o serie de sarcini importante. — Va trebiui să intensificăm şi mai mult întrecerile socialiste în vederea îndeplinirii şi depăşirii Planului de Stat pe 1949. — Să trecem la fixarea sarcinilor Planului de Stat pe 1950, luând ca bază realizările maximale ale celor mai buni muncitori. — Să întărim zi de zi, munca de agitaţie, pentru ca să nu exist® om al muncii care să nu cunoască prevederile Planului cincinal, cat® să nu te fi analizat şi care să nu-şi fi dat seama de măreţele perspectiv® generale, pe care acest Plan ni le deschide. — Să nu uităm nicio clipă măcar, că numai da priză jertfelor Uniunii Sovietice şi luptei clasei muncitoare dela noi în frunte cu Partidul nostru, precum şi sprijinului efectiv, economic şi politic, primit din partea Marii Ţării a Socialismului, poporul român a putut păşi la transformarea ţării sale, dintr’o ţară agrar-industrială înapoiată, într’o ţară industrial -agrară înaintată. „Clasa muncitoare — a spus tov. Zilele trecute, Căminul Cultural Gh. Gheorghiu-Dej în cuvântarea şi „Horia” din comuna Ţichindeala prenată la adunarea festivă din Capitală, in cinstea zilei de 23 August — a dovedit prin fapte patriotismul său fierbinte, capacitatea sa de muncă şi d© luptă sub steagul Partidului. In lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului d® Stat pe 1949 şi mai cu seamă în avântul întreceri socilisfce în cinstea marii sărbători naţionale 23 Auguist, muncitorii şi tehnicim vii au dobândit succese remarcabile. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Guvernul Republicii Populare Române îşi exprimă convingerea că, clasa muncitoare va face faţă cu cinste şi nouilor sarcini d® luptă ale construcţiei socialismului”. cum îşi duc munca studenţii dela Institutul Alimentar din Bucureşti, in practică la fabrica „Scandia Română“- Sibiu Astfel, tinerii studenţi dela Institutul Alimentar din Bucureşti au făcut în luna August practică la fabrica „Scandia Română”. Această practică s’a desfăşurat într’o atmosferă de caldă prietenie dintre studenţi şi muncitorii fabricii. Studenţii au luat parte efectiv la toate muncile fabricii, au participat în cadrul UTM la manifestaţiile de la 23 August, au difuzat foi libere de „Scânteia Tineretului”, s-au ţinut la curent cu viaţa de organizaţie LTTM, au participat la cercurile de citire a ziarelor alături de tovarăşii muncitori. Deasemenea ei au înfiinţat cercuri de studii ideologice în care au studiat temeinic broşuri şi cărţi ideologice. In timpul practicii, studenţii au avut ocazia, stând în mijlocul muncitorilor, să-i cunoască mai bine pe cei cu care vor muncii după terminarea cursurilor. Studenţii n’au precupeţit nicio clipă în munca alături de muncitorii fabrică, au câştigat o lună de experienţă, o liună de muncă adevărată şi experienţa aceasta le va folosi în munca de mai târziu. GLIGORE N. coresp. Pentru prima dată anul acesta, studenţii facultăţilor tehnice au putut pune în practică ceea c® au învăţat teoretic la facultate. Aici se vede grija deosebită pe care Partidul o are pentru a creşte cât mai pregătite cadre tehnice. O serbare dată de organizaţia UFDR din Poiana-Sibiu Săptămâna trecută în comuna Poiana- Sibhihri, echipa artistică culturală a UFDR-ului a prezentat un frumos program artistic, compus din piesa „In peţite”, doină, cântată de Boloboţ Ana şi Măniţ Dochia şi poezia „Săteanca Sovietică” recitată cu mult suflet de eleva Oprean Viorica. Din încasările realizate cu această ocazie s’a vărsat 2000 Căminului Cultural iar restul a rămas fond al UFDR-ului. BOTA DOCHIA coresp. Serbare artisto-culturală în comuna Tichindeal zentat o frumoasă serbare artistico-culturală. Serbarea a fost organizată de învăţătoarea Veturia lenem, ajutată de învăţătoarea Minerva Dragoman. S’au jucat piesele „Cine bate...” şi „In peţite”. Atât piesele, cât şi corurile au fost bine pregătite şi prezentate. Venitul realizat a fost destinat Căminului, pentru strângerea fondurilor necesare amenajării unui sediu corespunzător. Echipa culturală a acestui cămin în forma ei actuală se poate prezenta în schimbul de experienţă şi în alte comune. Dintre tinerii debutanţi s-au evidenţiat: Duma Elena, Traian Dragoman, Paraschiva Dragoman, Const. Brâncovean, Doina Brâncovean, Ion Dragoman, Solomon Paraschiva, Barb Paraschiva, Giurgiu Minerva, Băduţ Achim, Dragoman Maria, Bera Aurelia, Ioan Dragoman, Ioan Hindubelea, Ioan Mihuleţ, eleva Rodica Ieneiu, Paraschiva Cloţan, Aurel Mihu, Maria Manu, Paraschiva Măeraan şi Simion Hurdubelea, V. IENCIU, coresp. POOOOCXD0OOOOOGGOOGGOOOOG SOOOOOOOOOOPKDOOOOßOOOGQQOOGOOOGQOOGOGÖOCOOGGOOOGOt:» 0OOQG)eQGOOOOOOGOOO(3OO<3OC Cooperativa meşteşugărească „Gheaţa“ din Sio finitivă a practicilor de până aci, ale unor patroni, foşti şi actuali, care exploatau munca şi truda altora. Aşezând în frunte pe cei mai buni dintre meseriaşi — pe cei mai devotaţi hot ce a fost rău şi putred. Unor elefii ai clasei muncitoare, membri Coops- mente ridicate politiceşte, devotate scorativei „Gheaţa” au dovedit cu acest purilej de viitor ale cooperativei, unor prilej, că sunt hotărîţi te păşească la elemente ca Stoica Ion, Cosma Gheorghe, cooperatorii strânşi în jurul acestei uni-i accent deosebit s’a pus pe debarasarea taţi meşteşugăreşti, că pentru noul drum, vor trebui aleşi oameni noui, căliţi în şcoala Partidului — ringuri în măsură te ducă la sfârşit, cu bune rezultate, importantele sarcini ce le stau în faţă. Acţionând, hotărîţi, în spiritul de mai sus, cooperatorii unităţii „Gheaţa” au pus în locuri de cinste, dar şi de mare răspundere în consiliul de administraţie , pe vârstnici şi tineri, elemente care au putut alege ce a fost bun din experienţa trecutului, eliminând în viitor, experimentate cu mai bune rezultate în muncă. Ca o completare a celor de mai sus, vom sublinia importantele angajamente pe care le-a luat, prin Tov. Stoica Ion, noua conducere a Cooperativei „Gheata”, în sensul de a se pune un accent deosebit pe interesele şi sarcinile izvorîte din necesităţile clasei muncitoare, angrenată într’o permanentă muncă pentru construirea socialismului. „In conducerea trecută a cooperativei — a precizat tov. Stoica Ion — erau numai frecuşuri, din care pricină producţia a stagnat atât calitativ cât şi cantitativ. Punând, cu ziua de azi, capăt acestor atitudini nesănătoase , noi vom păşi te ne organizăm munca constructivă în folosul oamenilor muncii”. Adăugând, la angajamentele de mai sus, sarcina ca noua unitate cooperatistă meşteşugărească te îmbrăţişeze, în viitoarea sa activitate, preocuparea de a fi cât mai utilă prin înfiinţarea de soui subunităţi în cartierele muncitoreşti, în cartierele spre care gravitează oamenii muncii, punând la îndemâna acestora un serviciu cât mai conştiincios, cu promptitudine în executarea comenzilor de primă necesitate. Cooperativa „Gheaîn sectorul cooperatist — condiţiuni ne- ta” va fi un factor activ în promovacesare pentru a se înlătura definitiv, fiea cooperaţiei meşteşugăreşti, ţrei pe noui baze, au reuşit se lămurească exploatarea omului de către om. Un PARTENIE RAUREANU Mihalcea Gavră, Nemeş Petru, Lupea Maria, Satmary Carol, tânărul Topârceanu Dumitru, Rusu Ion, Holom Vasile şi Cristea Victor — li s’au încredinţat de către adunarea generală — prin vot unanim — destinele cooperativei meşteşugăreşti „Gheaţa” din Sibiu. Ca puncte directoare în activitatea de viitor tov. Stroescu Vasile, delegatul Organizaţiei judeţene PMR şi Domnariu Dumitru, din partea Comisiei judeţene pentru organizarea cooperaţiei — au schiţat, printre altele necesitatea de a face ca viitoarea mişcare cooperatista te poată îmbrăţişa caracterul unei organizaţii de masă. S’a insistat, deasemenea, pentru cultivarea spiritului de muncă socială, pentru pregătirea omului nou (urmare din pagina I-«) j rativei „Gheata” a demonstrat, eu prnde vedere al formei, căreia dease- ^ _ atoci ^ eate vorba de ^ a. menea trebue să i se dea aten-i . . , „ ,. , u . , , u 'sigura mai bune condiții de munca, o fie dacă vrem ca articolele să‘ . _ x rT . , . . 1 .1 viate mai omenească, prin eliminarea detjjg vrjĂ c'Tf-irca /~iv ’ teres. Tot din cauza lipsei corespondenților, nici gazeta de perete dela fabrica „Metalurgica” nu oglindeşte viaţa de Partid şi Sindicală a întreprinderii, problemele legate de producţie, neînlesnind schimbul de experienţă, în muncă. La fel lipseşte epigrama şi caricatura, metode recunoscute pentru puterea lor critică. Folosind cu toată atenţia timpul scurt care a mai rămas până la închiderea concursului pentru a antrena în jurul gazetei de perete cât mai mulţi corespondenţi, în primul rând din rândurile evidenţiaţilor şi agitatorilor, care o minte constructivă sub toate raporturile. Din felul cum a fost condusă până aci Cooperativa „Gheaţa” — oamenii au tras suficiente învăţăminte; ei au putut conchide de atunci când intrigile, delăsările şi vechile apucături patronale subordonează interesele colective, nu se poate vorbi despre cooperaţie, nu se poate ce muncesc, trăiesc în mijlocul frământărilor, *on^ ^le rezultate în Mosal 06101 intreprinderii şi cunosc înde- ~~ aproape problemele muncii, atât gazetele de perete dela Elastic cât şi dela fabrica „Metalurgica”, îşi vor ridica simţitor nivelul, devenind adevărate arme educa- PENTRU DRUM NOU — OAMENI NOUI CĂLIŢI LA ŞCOALA PARTIDULUI Ducându-se o suficientă minte de fătive, agitatorice şi organizatoii ce muri,de asupra geopului nouii cooperaţii, la îndemâna organizaţiei de Par de partid în colaborare cu factorii însărcinaţi cu aşezarea cooperade egoismul practicat până aci de unii membri — foşti patroni, mai ales — care refuzau te împărtăşească şi altora din lături de tineret. Meetingul a mai sfârşit secretele meşteşugului, din metodele cu câteva cântece populare şi dansuri naţionale. Meeting în cinstea Festivalului de la Budapesta, organizat de UTM-iştii din plasa Sălişte Zilele trecute, a avut loc la Sălişte un mare meeting organizat în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului de la Budapesta. A participat tineretul UTM-ist din trne 8 comune din plasa Sălişte, adică peste opt sute de tineri care se călesc acum în lupta pentru pace şi progres. A liat cuvântul tov. Lăzăreanu Dumitru vorbind despre Festivalul dela Budapesta care s’a desfăşurat sub semnul luptei pentru pace, pentru întărirea prieteniei dintre tinerii din diferite ţeri şi onoarea lor în spiritul internaţionalismului proletar. A mai vorbit tov. Hârbu Emil, arătând rolul armatei poporului a, ION MEŢIU coresp. aaraaiiB SEaaBBnaB«ifiasiHta. Din activitatea UTMiştilor din comun® Poiana Sibiului In cinstea Congresului Mondial al Tineretului Democrat tinerii săteni utemişti din Poiana Sibiului au făcut trei zile de munte voluntară la cositul fânului din grădina comunei care are o suprafaţă de 4 jugăre, unde tinerii au depus cca 500 de ore de munte. Pentru a-şi ridica şi nivelul lor ideologic această organizaţia a înfiinţat cercuri unde utemiţii aprofundează învăţăturile mărilor dascăli ai prolariatului. In Căminul Cultural, unde se află o bibliotecă, în orele când nu au nimic de munte, tinerii se strâng să citească cărţi ideologice sau de literatură progresistă. Tinerii utemişti îşi dau seama ce învăţăturile marilor dascăli va deveni în mâinile lor o puternică armă de luptă, în opera construirii socialismului şi pentru aceasta nu fate niciun moment din timpul lor liber, te treacă zadarnic. COSTICA SOFANA coresp.