Lupta Sibiului, septembrie 1949 (Anul 6, nr. 26-51)

1949-09-01 / nr. 26

ANUL «®S®â — i M.2601 ■/) Falimentul economic al grecie­ m­onarho-fasciste Regimul monarho - fascist grec, care a dus Grecia într’o stare de faliment economic, se găseşte într’o gravă criză, ca­re creşte continuu, paralel cu sforţările po­porului muncitor de a dobândi un nivel de traiu mai omenesc. In ziua de 30 Iunie — la sfâr­şitul anului fiscal 1948—1949 şi primul an de aplicare a planului­­ Marshall, deficitul bugetar grec depăşise 2.000.000.000.0000 drahme, ceea ce echivalează, la bursa din Atena, cu 6.666.666.666 lire sterline. Numai în ultimele şase luni, preţul mărfurilor a crescut cu 350­0, iar nivelul de traiu al celor ce muncesc scade zilnic în mod vertiginos. In toată ţara s-a pro­dus un adevărat val de greve cu­prinzând pe funcţionarii publici, funcţionarii particulari, munci­tori, etc. Funcţionarii publici se pregă­tesc, să reînceapă greva, întru­cât Guvernul nu le-a mărit sala­riile. Producţia industrială şi agri­colă din Grecia monarho-fascistă a fost cu desăvârşire ruinată prin strială abia a atins 65 la sută din producţia dinainte de războiu. Aproape la toate întreprinderile din ţară, participă monopoliştii americani. Speculanţii ameneani, împreună cu speculanţii greci şi cu cercurile profitoare guverna­mentale, acaparează bogăţiile ţă­rii şi le expediază în străinătate prin transferuri ilicite de aur. Monarho-fasciştii lipsiţi de au­toritate, nu reprezintă deloc in­teresele poporului. Crimele şi ac­tele de terorism împotriva po­porului şi a luptătorilor săi, se ţin lanţ. Markezinis, iubitul con­ducător al proletariatului din Atena, a fost ucis, iar acum, gu­vernul criminal a pronunţat sen­tinţa de moarte împotriva a sute de membri ai Epon-ului (organi­zaţia de tineret) din Atena, Pi­reu şi celelalte oraşe greceşti. Populaţia din Grecia ocupată priveşte armat­a democrată ca singura forţă, care le va aduce libertatea şi va pune capăt mize­riei. GEORGE TELL Gazetele de perete de la fabrica „Heta­­lurgica“ şi „Elastic“ (urmare din pagina II-a) fie în primul rând produsul cât mai multor corespondenţi, răs­pândiţi în toate secţiile fabricii. Articolele scrise de tov. N.c. Timiba despre dispe­nsarul medical şi despre munca în fabrică sesi­zează bine în spirit critic aspec­tele pe care le tratează, ceea ce le scade însă din valoare este felul neglijent în care sunt scrise făcându-le foarte greoaie la citit. La fel de greu de desluşit este şi articolul „Să avem încredere în forţele creatoare ale omului”, de unde rezultă că nu se dă sufi­cientă atenție formei în care se redactează articolele, responsa-j panicEÎi muncii, tăcuți şi bfiul gazetei neingn.mdu-se de, ț la ^ PârtHului, știu corectarea articolelor din punct! ^ dij dnmffll !or toat* piedi_ tid și celei sindicale. eugen ANDREI UFDR-isteie din oraşul Sibiu au organizat­­ frumos festival artistic Comitetele de sprijin de pe lângă căminele de zi „Elena Parel” şi „Donca Simn”, au organizat zilele trecute un frumos festival artistic. La reuşita fes­tivalului şi-a dat concursul echipa cul­turală a fabricii „Artalith”, contribuind astfel la ajutorarea copiilor aflaţi în­­ căminele de zi. Un numeros public a ţinut să asiste la festivalul care a început cu cântece şi recitarea tov. Vinţan Comnelia, care a impresionat prin căldura cu care a de­clamat poezia „Războiu a fost”. Progra­mul a luat sfârşit printr’un scurt cuvânt rostit de tov. Marin­escu, care a mulţumit atât echipei cât şi dirijorului Achim Stoia. M. LOTRIOARA coresp. Un plan deschizător de imense perspective (urmare din pagina I-a) car® ni le pune în faţă Planul pe 1950, întrucât realizările viitoare sunt ,. .. conditional® de lucrările de iitves­piami Marshall. Producţia indu- . , inrA , 1 . _ y, „ 1 titn. pentru arsul 1950 s­au preva­cinala AM -1 at-11-iS fir la suta • ...... r­aut 140 miliarde lei in acest scop. In 1950, nivelul de traiu al oame­nilor muncii se va ridica cu 15o/0, iar în 1955 cu 800/0, faţă de cel din 1949. Pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din primul nostru Plan cin­cinal în faţa tuturor oamenilor muncii stau o serie de sarcini im­portante. — Va trebiui să intensificăm şi mai mult întrecerile socialiste în vederea îndeplinirii şi depăşirii Pla­nului de Stat pe 1949. — Să trecem la fixarea sarcinilor Planului de Stat pe 1950, luând ca bază realizările maximale ale celor mai buni muncitori. — Să întărim zi de zi, munca­­ de agitaţie, pentru ca să nu exist® om al muncii care să nu cunoască prevederile Planului cincinal, cat® să nu te fi analizat şi care să nu-şi fi dat seama de măreţele perspec­tiv® generale, pe care acest Plan ni le deschide. — Să nu uităm nicio clipă măcar, că numai da priz­ă jertfelor Uniunii Sovietice şi luptei clasei munci­toare dela noi în frunte cu Partidul nostru, precum şi sprijinului efec­tiv, economic şi politic, primit din partea Marii Ţării a Socialismului, poporul român a p­utut păşi la trans­formarea ţării sale, dintr’o ţară agrar-industrială înapoiată, într’o ţară indust­rial -agrară înaintată. „Clasa muncitoare — a spus tov. Zilele trecute, Căminul Cultural Gh. Gheorghiu-Dej în cuvântarea şi­ „Horia” din comuna Ţichindeal­a pre­nată la adunarea festivă din Capi­tală, in cinstea zilei de 23 August — a dovedit prin fapte patriotis­mul său fierbinte, capacitatea sa de muncă şi d© luptă sub steagul Par­tidului. In lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului d® Stat pe 1949 şi mai cu seamă în avântul întreceri socilisfce în cinstea marii sărbători naţionale 23 Auguist, mun­citorii şi tehnicim vii au dobândit succese remarcabile. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Guvernul Re­publicii Populare Române îşi ex­primă convingerea că, clasa mun­citoare va face faţă cu cinste şi­­ nouilor sarcini d® luptă ale con­strucţiei socialismului”. cum îşi duc munca studenţii dela Institutul Alimentar din Bucureşti, in practică la fabrica „Scandia Română“- Sibiu Astfel, tinerii studenţi dela Institutul Alimentar din Bucureşti au făcut în luna August practică la fabrica „Scan­dia Română”. Această practică s’a des­făşurat într’o atmosferă de caldă prie­tenie dintre studenţi şi muncitorii fabri­cii. Studenţii au luat parte efectiv la toate muncile fabricii, au participat în cadrul UTM la manifestaţiile de la 23 August, au difuzat foi libere de „Scân­teia Tineretului”, s-au ţinut la curent cu viaţa de organizaţie LTTM, au par­ticipat la cercurile de citire a ziarelor alături de tovarăşii muncitori. De­­asemenea ei au înfiinţat cercuri de studii ideologice în care au studiat temeinic broşuri şi cărţi ideologice. In timpul practicii, studenţii au avut ocazia, stând în mijlocul muncitorilor, să-i cunoască mai bine pe cei cu care vor muncii după terminarea cursurilor. Studenţii n’au precupeţit nicio clipă în munca alături de muncitorii fabrică, au câştigat o lună de experienţă, o liună de muncă adevărată şi experienţa a­­ceasta le va folosi în munca de mai târ­ziu. GLIGORE N. coresp. Pentru prima dată anul acesta, stu­denţii facultăţilor tehnice au putut pune în practică ceea c® au învăţat teoretic la facultate. Aici se vede grija deose­bită pe care Partidul o are pentru a creşte cât mai pregătite cadre tehnice. O serbare dată de organizaţia UFDR din Poiana-Sibiu Săptămâna trecută în comuna Poiana- Sibhihri, echipa artistică culturală a UFDR-ului a prezentat un frumos pro­gram artistic, compus din piesa „In peţite”, doină, cântată de Boloboţ Ana şi Măniţ Dochia şi poezia „Săteanca Sovietică” recitată cu mult suflet de­­ eleva Oprean Viorica.­­ Din încasările realizate cu această o­­cazie s’a vărsat 20­0­0 Căminului Cultural iar restul a rămas fond al UFDR-ului. BOTA DOCHIA coresp. Serbare artisto-culturală în comuna Tichindeal zentat o frumoasă serbare artistico-cultu­­rală. Serbarea a fost organizată de în­văţătoarea Veturia lenem, ajutată de învăţătoarea Minerva Dragoman. S’au ju­cat piesele „Cine bate...” şi „In peţite”. Atât piesele, cât şi corurile au fost bine pregătite şi prezentate. Venitul reali­zat a fost destinat Căminului, pentru strângerea fondurilor necesare amena­jării unui sediu corespunzător. Echipa culturală a acestui cămin în forma ei actuală se poate prezenta în schimbul de experienţă şi în alte comune. Dintre tinerii debutanţi s-au evidenţiat: Duma Elena, Traian Dragoman, Paraschiva Dra­goman, Const. Brâncovean, Doina Brân­­covean, Ion Dragoman, Solomon Paras­chiva, Barb Paraschiva, Giurgiu Minerva, Băduţ Achim, Dragoman Maria, Bera Aurelia, Ioan Dragoman, Ioan Hindube­­lea, Ioan Mihuleţ, eleva Rodica Ieneiu, Paraschiva Cloţan, Aurel Mihu, Maria Manu, Paraschiva Măeraan şi Simion Hur­­dubelea, V. IENCIU, coresp. POOOOCXD0OOOOOGGOOGGOOOOG SOOOOOOOOOOPKDOOOOßOOOGQQOOGOOOGQOOGOGÖOCOOGGOOOGOt:» 0OOQG)eQGOOOOOOGOOO(3OO<3OC Cooperativa meşteşugărească „Gheaţa“ din Sio­ finitivă a practicilor de până aci, ale unor patroni, foşti şi actuali, care ex­ploatau munca şi truda altora. Aşezând în frunte pe cei mai buni dintre meseriaşi — pe cei mai devotaţi h­ot ce a fost rău şi putred. Unor ele­fii ai clasei muncitoare, membri Coops-­­ mente ridicate politiceşte, devotate sco­­rativei „Gheaţa” au dovedit cu acest­­ purilej de viitor ale cooperativei, unor prilej, că sunt hotărîţi te păşească la elemente ca Stoica Ion, Cosma Gheorghe, cooperatorii strânşi în jurul acestei uni-­i accent deosebit s’a pus pe debarasarea taţi meşteşugăreşti, că pentru noul drum, vor trebui aleşi oameni noui, căliţi în şcoala Partidului — ringuri în măsură te ducă la sfârşit, cu bune rezultate, importantele sarcini ce le stau în faţă. Acţionând, hotărîţi, în spiritul de mai sus, cooperatorii unităţii „Gheaţa” au pus în locuri de cinste, dar şi de mare răspundere în consiliul de administraţie , pe vârstnici şi tineri, elemente care au putut alege ce a fost bun din expe­rienţa trecutului, eliminând în viitor, experimentate cu mai bune rezultate în­­ muncă. Ca o completare a celor de mai sus, vom sublinia importantele angajamente pe care le-a luat, prin Tov. Stoica Ion, noua conducere a Cooperativei „Gheata”, în sensul de a se pune un accent deosebit pe interesele şi sarcinile izvorîte din necesităţile clasei muncitoare, angrenată într’o permanentă muncă pentru construi­rea socialismului. „In conducerea trecută a cooperativei — a precizat tov. Stoica Ion — erau numai frecuşuri, din care pricină pro­ducţia a stagnat atât calitativ cât şi cantitativ. Punând, cu ziua de azi, capăt acestor atitudini nesănătoase , noi vom păşi te ne organizăm munca construc­tivă în folosul oamenilor muncii”. Adăugând, la angajamentele de mai sus, sarcina ca noua unitate cooperatistă meşteşugărească te îmbrăţişeze, în vii­toarea sa activitate, preocuparea de a fi cât mai utilă prin înfiinţarea de soui subunităţi în cartierele muncitoreşti, în cartierele spre care gravitează oamenii muncii, punând la îndemâna acestora un serviciu cât mai conştiincios, cu promptitudine în executarea comenzilor de primă necesitate. Cooperativa „Ghea­în sectorul cooperatist — condiţiuni ne-­ ta” va fi un factor activ în promova­cesare pentru a se înlătura definitiv, f­iea cooperaţiei meşteşugăreşti, ţrei pe noui baze, au reuşit se lămurească­­ exploatarea omului de către om. Un­­ PARTENIE RAUREANU Mihalcea Gavră, Nemeş Petru, Lupea Maria, Satmary Carol, tânărul Topâr­­ceanu Dumitru, Rusu Ion, Holom Vasile şi Cristea Victor — li s’au încredinţat de către adunarea generală — prin vot unanim — destinele cooperativei meşte­şugăreşti „Gheaţa” din Sibiu. Ca puncte directoare în activitatea de viitor tov. Stroescu Vasile, delegatul Organizaţiei judeţene PMR şi Domnariu Dumitru, din partea Comisiei judeţene pentru organizarea cooperaţiei — au schiţat, printre altele necesitatea de a face ca viitoarea mişcare cooperatista te poată îmbrăţişa caracterul unei orga­nizaţii de masă. S’a insistat, deasemenea, pentru cultivarea spiritului de muncă socială, pentru pregătirea omului nou (urmare din pagina I-«) j rativei „Gheata” a demonstrat, eu prn­de vedere al formei, căreia dease- ^ _ atoci ^ eate vorba de ^ a. menea trebue să i se dea aten-i . . , „ ,. , u . , , u '­sigura mai bune condiții de munca, o fie dacă vrem ca articolele să‘ . _ x rT . , . . 1 .1 viate mai omenească, prin eliminarea de­tjjg vrjĂ c'Tf-irca /~iv ’ teres. Tot din cauza lipsei core­spondenților, nici gazeta de pe­rete dela fabrica „Metalurgica” n­u oglindeşte viaţa de Partid şi Sindicală a întreprinderii, proble­mele legate de producţie, neîn­lesnind schimbul de experienţă, în muncă. La fel lipseşte epigra­ma şi caricatura, metode recunos­cute pentru puterea lor critică. Folosind cu toată atenţia tim­pul scurt care a mai rămas până la închiderea concursului pentru a antrena în jurul gazetei de pe­rete cât mai mulţi corespondenţi, în primul rând din rândurile evi­denţiaţilor şi agitatorilor, care o minte constructivă sub toate rapor­turile. Din felul cum a fost condusă până aci Cooperativa „Gheaţa” — oamenii au tras suficiente învăţăminte; ei au putut con­chide de atunci când intrigile, delăsările şi vechile apucături patronale subordo­nează interesele colective, nu se poate vorbi despre cooperaţie, nu se poate­­ ce muncesc, trăiesc în mijlocul frământărilor, *on^ ^le rezultate în Mosal 06101 intreprinderii şi cunosc înde- ~~ aproape problemele muncii, atât gazetele de perete dela Elastic cât şi dela fabrica „Metalurgica”, îşi vor ridica simţitor nivelul, devenind adevărate arme educa- PENTRU DRUM NOU — OAMENI NOUI CĂLIŢI LA ŞCOALA PARTIDULUI Ducându-se o suficientă minte de fă­tive, agitatorice şi organ­i­zat­oii ce muri,de asupra geopului nouii cooperaţii, la îndemâna organizaţiei de Par­ de partid în colaborare cu factorii însărcinaţi cu aşezarea coopera­de egoismul practicat până aci de unii membri — foşti patroni, mai ales — care refuzau te împărtăşească şi altora din lături de tineret. Meetingul a mai sfârşit secretele­ meşteşugului, din metodele­­ cu câteva cântece populare şi dansuri naţionale. Meeting în cinstea Fes­tivalulu­­i de la Budapesta, organizat de UTM-iştii din plasa Sălişte Zilele trecute, a avut loc la Sălişte un mare meeting organizat în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului de la Budapesta. A participat tineretul UTM-ist din trne 8 comune din plasa Sălişte, adică peste opt sute de tineri care se călesc acum în lupta pentru pace şi progres. A liat cuvântul tov. Lăzăreanu Dumitru vor­bind despre Festivalul dela Budapesta care s’a desfăşurat sub semnul luptei pentru pace, pentru întărirea prieteniei dintre tinerii din diferite ţeri şi on­oarea lor în spiritul internaţionalismu­lui proletar. A mai vorbit tov. Hârbu Emil, arătând rolul armatei poporului a­, ION MEŢIU coresp. aaraaiiB­ SEaaBBnaB«ifiasiHta.­ Din activitatea UTMiştilor din comun® Poiana­ Sibiului In cinstea Congresului Mondial al Ti­neretului Democrat tinerii săteni ute­­mişti din Poiana Sibiului au făcut trei zile de munte voluntară la cositul fâ­nului din grădina comunei care are o suprafaţă de 4 jugăre, unde tinerii au depus cca 500 de ore de munte. Pentru a-şi ridica şi nivelul lor ideo­logic această organizaţia a înfiinţat cer­curi unde utemiţii aprofundează învăţă­turile mărilor dascăli ai prol­­ariatului. In Căminul Cultural, unde se află o bi­bliotecă, în orele când nu au nimic de munte, tinerii se strâng să citească cărţi ideologice sau de literatură pro­gresistă. Tinerii utemişti îşi dau seama ce învăţăturile marilor dascăli va deveni în mâinile lor o puternică armă de luptă, în opera construirii socialismului şi pen­tru aceasta nu fate niciun moment din timpul lor liber, te treacă zadarnic. COSTICA SOFANA coresp.

Next