Lupta Sibiului, octombrie 1950 (Anul 7, nr. 354-379)

1950-10-01 / nr. 354

Pagina 2 Ce să citim Teohari Georgescu: Expunere asupra proeetului de Lege pentru raionarea teritoriului ?. R. Sub îndrumarea CC al PMR s’a înfăptuit o nouă şi impor­tantă reformă care contribue la grăbirea ritmului de construire a socialismului în ţara noastră. Marea Adunare Naţională a vo­tat Legea raionării. In expunerea sa asupra proiectului de Lege pentru raio­narea teritoriului IGPR, tov. Teohari George­scu arată că prin raionare dispare încă una din relele rânduielii rămase de pe vremea regimurilor burghe­­zo-moşiereşti. Vechea împărţire administrativă a ţării n’a fost întâmplătoare. Imbucătăţirea ţării şi ferfeniţarea judeţelor într'un păienjeniş de hotare uşura exploatarea clasei munci­toare, înnăbu­şea lupta revolu­ţionară a muncitorimii şi ţără­nimii muncitoare, uşura asupri­rea naţionalităţilor conlocuitoa­re şi nu asigura o j­ustă reparti­zare a forţelor de producţie pe întreaga întindere a ţării. Ve­chea împărţire oglindea îna­poierea politică, economică şi culturală în care burghezia şi meşterimea au ţinut ţara noa­stră. In ţara noastră schimbân­­du-se din temelii caracterul pu­ — Editura P. M. R. — Ierii de Stat, Statul cel nou, Statul democratic popular, deosebin­­du-se radical de vechiul stat nu numai prin conţinutul său prin faptul că puterea e în mâna ce­lor ce muncesc, care o exercită spre folosul lor, ci şi prin func­ţiunile sale cu mult mai vaste şi mai adânci. Rostul raionării care a fost înfăptuită în preaj­ma alegerilor Sfaturilor Popula­re, este de a înlesni legătura organelor de Partid şi de Stat de mase şi de a le permite să se lege şi mai strâns de po­porul muncitor, să-l mobilizeze în construcţia socialismului şi totodată să cuprindă mai temei­nic şi să insufle viaţă fiecărui colţ al ţării. Prin raionare, în locul celor aproape 60 de judeţe, s-au creat 28 regiuni, puternice unităţi administrative teritoriale pe ca­re se sprijină direct organele centrale de Stat în înfăptuirea politicii Partidului şi a Guver­nului, închegarea regiunilor s-a făcut astfel încât să se asigure condiţii cât mai bune pentru desvoltarea economiei ţării pe baza planurilor de Stat, încât fiecare regiune să cuprindă ra­ioane industriale şi agricole, să constitue o puternică bază eco­nomică. Prin raionare, unităţile ad­ministrative de bază vor fi de acum înainte raioanele în nu­măr de 177, unităţi teritoriale operative, bine conturate din punct de vedere economic, cu resurse proprii şi perspective de desvoltare. Oraşele, în număr de 148, au fost împărţite în 3 categorii, du­pă însemnătatea lor: republica­nă, regională şi raională. O în­semnătate deosebită o are re­­g­ul­a'­ satelor în comune. Pâ­nă acum fărâmiţate, risipite ele nu se puteau constitui în uni­tăţi puternice. Apropiind centrele industriale de centrele politice, legându-le de regiunile agricole, raionarea va contribui la strângerea alian­ţei dintre clasa muncitoare şi ţă­rănimea muncitoare, sub condu­cerea clasei muncitoare, la des­făşurarea mai largă a muncii politice a Partidului, la întări­rea rolului său conducător în toate domeniile. Raionarea des­cătuşează noui forţe ale po­porului muncitor, contribue la schimbarea înfăţişării ţării noa­stre. In ajutorul agitatorului Campania Vmsâmântâritar de toamnă — o sarcină importantă în perioada actuală Insămânţările de toamnă au început şi în Regiunea Sibiu. In frunte cu membrii gospodă­riilor colective, conduşi de co­munişti, ţăranii muncitori din comune cu uneltele pregătite din timp au pornit să-şi însămân­ţeze ogoarele pregătite mai dinainte, urmând sfaturile Par­tidului şi Guvernului nostru. De mare însemnătate este a­­ceastă campanie. După felul cum ţăranii muncitori vor şti să-şi arunce grâul la timp în pământul lucrat după metode ştiinţifice avansate, aşa va fi recolta anul viitor. Şi asigurând în noul an ce vine o recoltă bo­gata, hrană pentru oamenii muncii din RPR, asigurăm în­deplinirea în bune condiţiuni a primului an al planului cincinal, asigurăm produse mai multe, accelerăm drumul spre construi­rea socialismului. Munca la timp şi după cele mai bune metode agrotehnica, a dovedit din plin ţăranilor muncitori că roadele culese sunt mult mai bogate decât atunci când se lucrează la întâmplare. Recolta obţinută anul acesta a dat rezultate uimitoare pe ogoa­rele unde s-a întrebuinţat me­todele avansate ale oamenilor sovietici. Astfel, grâul de pe tar­laua Gospodăriei Colective „6 Martie“ din Şelim­băr. ..ionul Sibiu, a fost mult mai frumos decât cel al ţăranilor muncitori care l-au lucrat după vechile metode. La fel în comuna Apal­dul de Sus, raionul Sebeş, ţă­ranii muncitori se minunau când au văzut recolta frumoasă obţinută de colectivişti de pe pământurile unite pe care le-au lucrat cu tractoarele. La fel s-au mirat şi alţi ţărani uimi­tori, când au văzut frumoasele rezultate obţinute de gospodă­riile colective. Aceste lucruri trebuesc popu­larizate în această campanie. Agitatorii trebue să treacă se­rios la muncă. Bătălia pentru insămânţările de toamnă, dusă cu succes la bun sfârşit, contri­bue mult la ridicarea nivelului de traiu al oamenilor muncii, prin recoltă bogată în urma că­reia va abunda bogăţia de ce­reale pe piaţă. Şi pentru ducerea acestei bă­tălii, agitatorii trebue să ducă muncă de lămurire de la om la om. Să le arate importanţa mare a acestei campanii, rezultatul ce-l obţin lucrând la timp pă­mântul şi ce importanţă are se­lecţionarea şi tratarea seminţe­lor. Toate aceste lămuriri, tre­bue însă legate de date prac­tice. In vecinătatea fiecărei co­mune se află câte o gospodărie agricolă de Stat sau gospodărie colectivă. Ei vor arăta cum s’a lucrat în aceste gospodării şi rezultatele obţinute. Vor arăta agitatorii din Raionul Sebeş cum la GAS Apaldul de Sus, datorită lucrării pământului du­pă metode agrotehnice avan­sate, s’a obţinut cu 5­700 kg grâu la h­a mai mult decât la gospodăriile particulare, vor a­­răta agitatorii din raionul Si­biu cum Gospodăria Colectivă din Şelim­băr a produs 2200 kg grâu la ha mult mai mult faţă de produsul ţăranilor muncitori, etc. Iată ce rezultate bune dă munca planificată, munca dusă după metode ştiinţifice? Cât de mult pot câştiga ţăranii mun­citori lucrând pământul la timp. Ei pot obţine o bună recoltă, şi însămânţând la timp vor ter­mina înaintea ploilor de toam­nă care i-ar putea împiedica. Aceste rezultate t­rebuesc popu­larizate fără încetare de agita­tori. Gospodăriile de Stat lu­crează pământul numai după metode ştiinţifice şi de aceea obţin rezultate bune la recol­tare. GAS „Dealul Ocnei“ sec­ţia Slimnic, însămânţează grâu în cruce , cu 10 ha mai mult decât era planificat, tocmai da­torită faptului că s’a constatat că această metodă sovietică dă rezultate foarte bune. Popularizarea celor mai sâr­­guitori țărani muncitori, con­tribue mult la intensificarea muncii pentru însămânţat. Ga­zetele de stradă sunt un bun mijloc prin care se pot popu­lariza fruntaşii la însămânţări, arătându-se totodată şi codaşii. La fel se pot face dări de seamă în adunări la căminele cultu­rale, unde se pot arăta cu nu­mele toţi acei care sunt delă­sători în această campanie, do­­cumentându-li-se paguba mare ce o pot avea după această de­lăsare. In comuna Nocrich, raio­nul Agnita, munca de lămurire de la om la om, precum şi evi­denţierea fruntaşilor, a avut un mare efect în ce priveşte termi­narea campaniei de însămân­­ţări. O muncă de lămurire intensă şi bine organizată, prin care să li se arate ţăranilor munci­tori concret, rezultatele bune ce se obţin prin lucrarea pământu­lui la timp, duce la­ terminarea campaniei însămânţărilor de toamnă la timp şi la o recoltă bogată în anul viitor. Teatrul Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe va da o reprezentaţie în ziua de 2 Octomvrie a. c. la orele 20 IN SALA TEATRULUI DE STAT SIBIU, cu piesa: „Picatul directorului Higgs“ de Ciodorov — Traducere de Ho­tăr­î. Biletele se găsesc la sediul org. UPM Piaţa Republicii Nr. 9, şi seara la cassa teatrului. ..LUPTA SIBIULUI*' Anni II (VII) L ]Str. 354 (1645) 1 ­oul orar al furtelor aeriene TAR* Se aduce la cunoştinţa publicului că începând de Luni 2 Octomvrie intră în vigoare noul orar de iarnă al curselor aeriene. Plecări: Spre Bucureşti: ora 10,40. Spre Bucureşti: ora 12,50. Spre Cluj: ora 8,45. Spane Oradea: ora 9,45. CRONICA FILMULUI ,■Urmaşul lui Gingi-Khan Filmul „Urmaşul Im Gingis-Khan­“, realizat in studiourile Mosfilm la în­ceputurile istorei cinematografiei­­so­vietice, de regisorul Vsevolod Pudov­kin, este o operă clasică a cinemato­­grafului realist. Este unul dintre pri­mele filme în care tematica revolu­ţionară se afirmă ca toată poezia sa. Filmul prezintă un episod din perioa­da intervenţiei militare străine împo­triva Ţării Sovietice (1918—1920). „Armata Roşie a învins­­interven­ţia militară străină. N.R.J, pentru că in spatele frontului armatelor albe, în spatele frontului au activat în ile­galitate admirabili bolşevici, mem­bri şi nemebri de partid, care ri­dicau muncitorii şi ţăranii la acţiuni insurecţionale împotriva intervenţio­­niştilor, împotriva gardiştilor albi şi subminând spatele frontului inamici­lor Puterii Sovietice uşurau în acest chip înaintarea Armatei Roşii“ (Isto­­ ria P.C. (b) al U.R.S.S., Cap. VIII, pag. 32S). Un astfel de erou, nemembru de Partid, din timpul intervenţiei mili­tare străine este şi Amogd­an, per­sonagiul principal din filmul „Urma­şul lui Gingis-Khan“. Labs­an, bătrânul vânător de vulpi zace bolnav în furta sa. Un călugăr venit să gonească cu descântece „du­hurile rele“ din casa bolnavului, este ispitit să obţină cu forţa blana de vulpe argintie pe care Labsan i-o dă fiului său Amogd­an pentru a o vinde la târg. Nu reuşeşte şi fugind, călu­gărul budhist pierde un talisman în care se află o scrisoare într’o limbă veche. Soţia lui Labsan dă talisma­­nul fiului său. Ajuns la târg, Amo­golan este înşelat la vânzarea vulpii argintii de negustorul englez Hughes, care exploata populaţia băştinaşe. Amogolan se revoltă şi-l loveşte pe negustor cu un cuţit. Comandantul unităţilor militare de ocupaţie en­gleze dă ordin ca cel care a îndrăz­nit să verse sângele unui alb să fie prins. Amogd­an fuge şi intră în rându­rile per­­zenilor ruşi, care luptă în spatele cotropitorilor. După puţin timp este prins de englezi, interogat sumar şi trimis la moarte. Printre lucrurile „partizanului împuşcat“ se află şi talismanul pierdut de călu­găr. In el sta scris în limba tibetană veche că posesorul este urmaşul lui Ci­­­s-Khan. Comandantul englez or­donă readucerea lui Amogdlan din râpa în care a fost împuşcat şi me­dici îl vincectî la rănile multe. In minien ocupmaior englezi a răsurit numaidecât i­deea de a exploata fap­tul că urmaşul lui Gingis-Khan tră­ieşte, să-l impună ca „prinţ moşte­nitor“ în fruntea tribului său de no­mazi, să-l f0lozeascâ ca pe o mario­netă în planurile lor de exploatare şi asuprire. Amogdlai. nul înţelege nimic din cele ce se p­etrec în jurul său dar nici nu poate no­ja actele de nedrep­tate şi exploatare la care a asistat, îngrijirile şi atenţii ne deosebite cu care englezii ţin să-l înconjoare cu tot preţul pentru a-şi masca planurile criminale, nu impresionează judecnţa simplă şi sănătoasă a lui Amogd­an. El are tot timpul trează conştiinţa convingerii asupra perfidiei duşma­nului. In momentul când recunoaşte între figurile invitaţilor gazdei sale pe cea a negustorului Hughes, orice urmă de îndoială i se spulberă şi acţionează spontan. Revolta sa lui mai are margini in momentul când cotropitorii împuşcă în faţa lui pe unul din tribul său. In aceeaşi clipă el se năpusteşte cu sabia asupra lor. Plin de ură împotriva cotropitorilor, Amogdlan trece in fruntea celor care conduc pe partizani în lupta lor e­­roică. De­sigur, filmul realizat după cum am mai spus la începutul istoriei cinematografiei sovietice, se sprijină încă pe multe elemente de senzaţia vechi. Totuşi, datorită actului vigu­ros de acuzare pe care îl constitue la adresa imperialiştilor cotropitori, fo­cului actorilor profund realist, a teh­­nicei atente cu care regisorul urmă­reşte de aproape psihologia eroului său Amogolan, filmul este profund convingător lăsând să se întrevadă încă de acum 20 şi mai bine de ani drumul glorios al cinematografiei so­vietice, cea mai înaintată cinemato­grafie din lume. Spectatorul asistă la filmul „Urmaşul lui Gingis­ Khan“ cu toată încordarea, este impresionat adânc şi părăseşte sala cu ară spo­rită faţă de imperialiştii care şi în momentul de faţă, cu aceeaşi cruzime se dedau la acte de barbarie în Co­reea. in aceasta constă actualitatea arzătoare a filmului. EUGEN ANDREI a Programul Căminelor Culturale Orăşeneşti Duminecă,, 1 Octomvrie 1950, orele 17 Căminele Culturale din oraşul Sibiu vor sărbători. Ziua Internaţională a luptei pentru pate Programele artistice vor fi executate după cum urmează: La Căminul Cultural „Ştefan Gheorghiu“ echipa artistică IPEIL. La Căminul Cultural „Vasile Roaită“ echipa artistică a Şcolii Elementare Nr. 5 şi o formaţie din „Cindrelul“. La Căminul Cultural „Ilie Pintilie“ echipa Armatei. La Căminul Cultural „Mihail Eminescu“ echipa artistică a fabricii „Flamura Roşie“ şi o formaţie din „Cindrelul“. INTRAREA LIBERĂ. tea­m­a­a­a expoziţia cărţii Duminecă 1 Octomvrie a. c., „Librăria Noastră” Nr. 1 din str. I. V. Stalin Nr. 2, organizează o nouă expoziţie a cărţii pentru pionierii şi elevii din toate şcolile oraşului. Tov. Elena Şerban, elevă în cL VII elementară, va vorbi la cnele 11 despre cartea „Copilăria lui Lenin” de Krupskaia. Ele­vii pionieri, în­deosebi, sunt invitaţi a participa la confe­rinţă în număr cât mai mare.

Next