Lupta Sibiului, martie 1951 (Anul 8, nr. 480-506)

1951-03-01 / nr. 480

Pagina. 2 „S?ATVAT M AI IMPERIALISMUL DESVALUIREA TAINEI RĂZBOIULUI VA CONSTITUI UNA DINTRE PROBLEMELE CELE MAI IMPORTANTE... IATA DE CE LUCRAREA LUI $PANOV TREZEȘTE UN INTERES ARZĂTOR". (Moioeot toutvic/ Vizita la Sibiu a tov. Maria Felezina, consilieră tehnică în Ministerul Sănătăţii Ia zalele de 22, 23, 24 Februa­rie 1951, tov. Maria Pelerina, însoţită de tov. Gabriela Berna­­chi, directoarea Ocrotirilor din Ministerul Sănătăţii, tov. Tis- Toâneanu, inspectoare sanitară de Stat, au vizitat Spitalul Nr. 4 Copii şi Ginecologie, Serviciul de Chirurgie Infantilă, Spitalul Nr. 3, Desa şi Serviciul Medi­co-Pedagogic, Casa Copilului, Serviciul Contagio şi Copii şi di­ferite creşe din întreprinderi La Casa Copilului Amenajată şi dotată de Mini­sterul Sănătăţii cu cele mai per­fecte ustensila şi aparate, aju­tată în mod neprecupeţit de Partid, Casa Copilului a atras deosebita atenţie a oaspeţilor. Confortul adecvat, plin de ar­monie şi viaţă, culminează în faţa leagănului suspendat în ar­­curi în care gungureşte plin de bucurie şi viaţă, sugarul dolo­fan, vesel, sănătos şi plin de voie bună. De cum intri în incintă simţi că ai pătruns în mijlocul celor mici. Triciclete, căluşei, mingi colorate, păpuşile de tot felul, i­ăm­uşete suspendate, condusa de surori puericultoare, special educate, fac viaţa căt se poate de fericită, tinerelor vlăstare, viitorilor cetăţeni devotaţi ai Statului nostru. Pe lângă institut funcţionează şi o bucătărie dietetică condu­să de surori dietetica, contro­late permanent de medici. In această bucătărie se prepară re­gimurile prescrise de medici, pentru fiecare copilaş în parte. Pentru alimentaţia, sugarilor nu se precupeţeşte nimic. Fruc­tele, trufandalele şi zarzavatu­rile de seră, deţinătoare de vi­tamine necesare desvoltării co­pilaşilor se procură în cantităţi suficiente. Farmacia instituţiei este în­zestrată cu toate specialităţile şi preparatele necesare. Vita­minele şi penicilina niciodată nu lipsesc şi se administrează fiecărui copilaş atunci când e nevoie. Casa Copilului este o institu­ţie de tip nou, creaţia Partidului Muncitoresc Român, după exemplul oferit de marea Uni­une Sovietică, unde astfel de instituţii se găsesc aproape în fiecare sat. Azi, în Republica Populară Română, copiii orfani, copiii fă­ră tată legitim, copiii oamenilor muncitori, indiferent de naţio­nalitate, sunt primiţi şi între­ţinuţi în Casa Copilului pe cheltuila Statului, crescuţi în cele mai perfecte condiţiuni de viaţă, după toata cerinţele me­dicinei şi pedagogiei, redaţi apoi societăţii, oameni întregi, sănătoşi, plini de viaţă. ION OPREANU coresp- * învăţând carte, învăţăm să luptăm pentru pace în Republica Populara Română prima gri­je a Partidului şi Guvernu­lui este laminarea poporului. Numai interesul clasei stăpânitoare bur­ghie­zo-moşiere­­şti cerea ca poporul să n’aibă ştiinţă de carte şi astfel să fie în afara politicii. Astăzi oa­menii muncii, mai ales cei dela sate, se bucura de posibilitatea de a învăţa carte. Eu încă urmez şcoala de alfabetizare în anul al doilea, la Cisnădioara, şi mă bucur­ că am ocazia să învăţ. De multe ori am auzit la radio citindu-se scrisori scri­se de ţăranii muncitori, care înainte n’au avut parte de şcoală iar acum au învăţat a ceti şi scrie. Da aceea scriu şi cu această scrisoare cu nădejdea că poate vor auzi aceia pe care Partidul îi tot cheamă la şcoala de alfabetizare, dar ei nu vor să vie zicând că la e ruşine. Oare mi-i mai ruşinos să nu vrei să înveţi carte când ai posibilitatea decât să vii la şcoală în rând cu ceilalţi, care fără vina lor ei din cauza foste­lor regimuri au crescut fără ştiinţă de carte? Eu am sfătuit pe alţii şi până acum şi v-o­u sfătui întotdea­una pe cei neştiutori de carte, nu­­ se poate construi decât tot numai prin cât mai multă ştiinţă de carte. Eu mulţumesc Partidului şi Guvernu­lui nostru, care s’a îngrijit ca eu şi ceilalţi mulţi ţărani muncitori ne­ştiutori de carte să ne luminăm minţile. ALEXANDRINA BOGDAN din Cisnădioara, raionul Sibiu ,, râvn­i,,«uan* Să cultivăm cât mai multe legume şi zarzavaturi Uzare pentruca numai avană ştiinţa ________________ _ ............................... _ p , 5 de carte, ştim sa luptăm mai bine _ ,, ,. .. şi pentru apărarea păcii. Socialis-­FSttlCllC­OUI COtUUflfl D3SÎ13j f3tOlltlI jVsGClItLSj TM întâmpină ziua de 8 Martie cu noi angajamente in muncă in comuna Basna, raionul Mediaş în ziua de 20 Februarie, s-a linut o şe­dinţă a organizaţiei UFDR la care au participat un mare număr de femei Cu acest prilej tov. Elena Constanti­­nescu a vorbit despre importanța zilei de 8 Martie, Ziua Internaţională a Fe­meii, punând accent pe sarcinile ce le revin femeilor în întâmpinarea acestei măreţe zile. In urma expunerii făcută de tov. E. Constantinescu, numeroase femei şi-au luat angajamentul de a an­trena femeile în cultivarea de tot fe­lul de zarzavaturi şi de a-şi pregăti fiecare din timp grădina şi seminţele Sfatul Popular comunal a pus la dis­poziţie două grădini pentru cultivarea de legume în folosul casei de naşteri şi grădiniţei sezoniere ce se va des­chide la 1 Martie. Cu această ocazie femeile şi-au luat angajamentul de a lucra ambele grădini prin muncă vo­luntară şi de a procura din timp se­minţele­ Astfel Iov, Fiorica Stoian şi-a luat angajamentul că va da seminţe pentru cultivarea grădinei de zarzavat de pe lângă casa de naşteri Tov- Ilia Ana şi-a luat angajamentul că va da seminţe de usturoi pentru cultivarea ambelor grădini, iar fov. Maria Ciurco­­i şi-a luat angajamentul să lucreze la grădina de zarzavat a grădiniţei sezo­niere. Tot în această şedinţă s-au for­mat două comitete de sprijin compusa din 16 tovarăşe, pe lângă casa de naş­teri şi grădiniţa sezonieră, care vor avea o permanentă grija de cultivarea acestor grădini, lucrând în colaborare cu celelalte femei din comună. Asemenea acţiuni au fost iniţiate şi de multe alte femei din comunele ra­ionului Mediaş. Astfel comitetele de sprijin din oraşul Dumbrăveni şi din comuna Noiştar, şi-au luat angajamen­tul ca împreună cu femeile din sat să însămânţeze grădinile de zarzavat de pe lângă şcolile elementare SPECTACOLE PUBLICITATE POPULARA Cinematografe I PIERDUT dovada pentru bicicleta Cinema „Corso” prezintă: „Corvin“ Nr. 1758 seria CIRCUL. Cinema VICTORIA prezintă: „Domnul Habetin pleacă“, încep, repr. 3,80, 5,30, 7,30. Cinema TIMPURI NOUI prezintă: Vizita țăranilor cehoslovaci în URSS, Mecanizarea Industriei Forestiere, Ştiinţă şi Tehnică Nr. 11, Jurnal nou URSS, Jurnal nou românesc. Cinema POPULAR Cisnădie pre­zintă, de la §8—33 Februarie, „Bătă­lia Stalingrndului“ (Seria NI). 14586Î), pe numele Ioniţa Pavel So­beşel. O declar nulă, PIERDUT Ion Nr. 594 eliberat de „Consignaţia“ Sibiu pe numele Dörner Mihai. 11 declar nul. PIERDUT permis de bicicletă Nr. 3748 pe numele Popa Gheorghe, str. Vâsinschi Nr. 2. 1 declar nul. PIERDUT carnet de membru eli­berat de Cooperativa „Unirea“ Nr. 8799 pe numele Klein Albert­ II de­clar «ma­ LUPTA SIBIUIU! A noi III (VIII) — Nr. 480 (1771) Informaţii de Partid încheierea cursurilor Şcoalei de Partid de 3 luni seria 1-a din anul şcolar 1950/1951 Duminecă seara a avut loc, in­­tr’un cadru festiv, încheierea cursuri­lor Şcoalei de Partid de trei luni seria 11-a din anul şcolar 1950—1951. Au participat pe lângă elevii şcoa­­lei (promoţia „Griviţa Roşie“); tov. Gh. Pădurea­nu, instructor din par­tea secţiei organelor conducătoare de Partid, sindicat şi UTM al CC al PMR; tov. Teofil Munteanu, şeful secţiei organelor conducătoare de Partid, sindicat şi UTM a Comite­tului Regional PMR Sibiu; Iosif Koncz, membru supleant al Biroului Comitetului Regional PMR Sibiu, precum şi alţi activişti ai Comitetului Regional de Partid. Luând cuvântul, tov. Alexandru Kabdebo, directorul şcolii, a subli­niat importanţa deosebită a învăţă­turii marxist-leniniste, armă puternică în mâinile clasei muncitoare în lup­ta sa pentru făurirea unei vieţi feri­cite, în care să nu mai existe ex­ploatarea omului de către om. Vorbitorul a subliniat sarcinile im­portante ce stau în faţa elevilor care au terminat cursurile, studierea con­tinuă a înaltei învăţături a marilor noştri dascăli, punerea în practică a celor învăţate în timpul cursurilor, strângerea continuă a legăturilor cu massele şi un contact strâns cu şcoala. In încheiere, tov­. Alex. Kabdebo a dat citire listei elevilor cu califi­cativele obţinute de fiecare. In numele Comitetului Regional PMR Sibiu, a luat cuvântul tov. Teofil Munteanu, care a subliniat im­portanţa istorică a interviewului a a­cordat de I. V. Stalin, corespondentu­lui ziarului „Pravda“ şi sarcinile ca decurg din el. In continuare, tov. Teofil Mun­­teanu, a arătat rolul important al cadrelor de Partid în conducerea vieţii politice şi economice precum şi sarcinile mari care stau astăzi în faţa clasei muncitoare din ţara noa­stră. Arătând importanţa luptei pen­tru apărarea păcii, vorbitorul a scos în evidenţă patriotismul fierbinte al oamenilor muncii din ţara noastră şi prietenia strânsă ce ne leagă de ţările de democraţie populară şi de marea noastră vecină de la Răsărit, ţara socialismului biruitor, conducă­toarea forţelor păcii din întreaga lume. Din partea elevilor a vorbit tov. Stelian Popa, care şi-a luat angaja­mentul de a îndeplini cu cinste sar­cinile ce li se vor încredinţa, de a-şi ridica necontenit nivelul politic şi ideologic păstrând o legătură strânsă cu şcoala şi mulţumind Partidului pentru încrederea acordată. In încheiere, elevii au prezentat un program artistic-cultural. Pregătiri în vederea însămânţărilor de primăvară Angajamente pentru economie de combustibil în lucrările de arături .Pregătiţi pentru a­june trac­toarele în brazdă, tractoriştii de la Gospodăria Agricolă de Stat „Bobâlna”-Maschiz sunt hotariţi să execute lucrări de cea mai bună calitate şi în a­­celaşi timp să facă economii maxime de combustibil, redu­când de asemenea, la maximum, timpii morţi. In cadrul acestor preocupări, tractoristul Vasile Socaci şi-a luat angajamentul de a face o economie de combu­stibil de 5%. In urna apariţiei Hotăririi CC al PMR şi a Guvernului privi­toare la pregătirea campaniei însămânţărilor de primăvară, Comitetul Executiv al Sfatului Popular din comuna Copşa Mică şi-a întocmit un plan con­cret de acţiune, iar în vederea coordonării lucrărilor s-a for­mat un comandament agricol. In cele două ateliere de fieră­rie, imul în comună şi aitul în satul Proştea Mică, s’au repa­rat 29 de pluguri faţă de 25 prevăzute în plan, iar în ate­lierul mecanic existent în co­mună, s’au reparat cele două maşini de semănat, prevăzute. Ţăranii nimicitori s’au prezen­tat la aceste ateliere, în baza u­­nui plan de acţiune pe zile şi oameni, dela care nu s’au abă­tut decât Ariton Chisăliţă şi Ştefan Cziko. Aceştia nu s’au prezentat la atelierul de fieră­rie, aşa cum prevedea planul, decât în urna intervenţiei mem­­­bbrilor Sfatului Popular. In urna muncii depuse, Sfa­tul Popular al comunei Copşa Mică, are pregătite în vederea însămânţărilor, 220 pluguri, 3 maşini de semănat, peste 200 de grape şi alte unelte agricole­­In fruntea muncilor de repara­ţie s’au situat ţăranii muncitori Cziko Gh­eorghe, loan Gaspar şi alţii, care s’au prezentat prin­tre primii la ateliere, respec­tând planul de reparaţie. V. ARBORE In comuna Copşa Mică pregătirile în vederea însămânţărilor de primăvară au fost terminate Se aplică cele mai avansate metode ale agrotehnicei sovietice Pentru a asigura o recoltă cât mai bogată atât calitativ cât şi cantitativ, salariaţii GAS „Bobâlna” au utilizat la maxi­mum toate atelajele cu ajutorul cărora au transportat, pe tar­lale importante cantităţi de în­­greişăminte. Din stocul de se­minţe s’a selecţionat până la data de 25 Februarie 70 m/p. Printre altele, s’a prevăzut în planul de muncă a se aplica poleimizarea suplimentară la culturile de lucerna, metodă care în anul trecut a dat rezul­tate dintre cele mai bune, mă­rind producţia, cu 260%. necesare Nu şi-au asigurat din timp seminţele necesare Dacă Sfatul Popular al comu­nei Criş, s’a îngrijit îndeaproa­­pe ca să aplice Hotărîrea CC al Partidului şi al Consiliului de Miniştri, organizând repara­rea uneltelor, nu de aceeaşi preocupare a dat dovadă în ceea ce priveşte mobilizarea ţâr rănilor muncitori de a-şi procu­ra din timp seminţele. In sa­tul Meşendorf, bunăoară, ţă­ranii muncitori nu şi-au asigu­rate seminţele decât i­nfer-o pro­porţie de 60%. Paralel cu preocuparea de a extinde cultura zarzavaturilor, Sfatul Popular al comunei tre­­bue să ia măsuri pentru apro­vizionarea cu stocul necesar de seminţe şi cu executarea probe­lor de germinaţie­ Am pregătit încă din toamnă terenul destinat pentru cultura de legume şi zarzavaturi Favorizaţi de împrejuarea că o bună parte din terenul gospodăriei es­te străbătut de un pârâu cu debit sufi­cient de apă, muncitorii şi tehnicienii GAS „Bobâlna"-Saschiz şi-au luat ca sarcină de a de anul acesta o şi mai mare atenţie culturii legumelor şi zer-1 toate pregătirile pentru a se face o zavaturilor. ( cultură de zarzavaturi şi legume căi Astfel suprafaţa de 5 ha teren des- mai intensivă, în care scop s’a făcut final culturii legumelor şi zarzavaturi-­­ aprovizionarea cu stocul necesar de lor a fost «rată din toamnă-­­ seminţe printre care şi cantităţile de le secţia Criţ, a Gospodăriei de Sloi­­­arpagic •*— acestea din urmă in pre­­.Bobâlna'- s’au făcut deasemenea,' zent fiind supuse tratamentului necesar

Next