Lupta Sibiului, decembrie 1951 (Anul 8, nr. 2002-2025)

1951-12-01 / nr. 2002

Pasina 2 Zoia Kosmodemianskaia — 1923—194Î — Au trecut zece ani de când călăii hitlerişti care au cotropit ţara oamenilor sovietici, au răpus pe Zoia Kosmodemians­kaia, comsomolistă din garda tineretului luptător al Mare­lui Război pentru Apărarea Patriei. „Zoia Kosmodemianskaia — seria M. I. Kalinin , comso­­molistă şi partizană, a atins cel mai înalt nivel al patrio­tismului şi măreţiei morale. Ea a întruchipat cele mai fru­moase sentimente şi calităţi ale poporului, căpătate de-a­­lungul dezvoltării sale isto­rice.” La vârsta de 18 ani, de pe băncile şcolii, Zoia a plecat să lupte cu anna împotriva co­tropitorilor hitlerişti. împre­ună cu un grup de tineri par­tizani, ea trece linia frontului luând parte la numeroase ac­ţiuni împotriva nemţilor. In satul Petriscevo, unde s’a oprit, ţăranii o cunosc sub nu­mele de Tania. Aici Zoia pre­­gătes­c şi execută acte de sa­botaj. La sfârşitul lunii Noem­­brie 1941, bandiţii nemţi o prind şi o arestează, supunân­­d-o la chinuri şi torturi bestiale. Zoia a tăcut. Atunci când a început să vorbească însă, cuvintele ei fierbinţi şi demne vorbeau despre dragoste neţăr­murită de patrie, despre ură împotriva duşmanului cotropi­tor, întreg satul a fost adus să asiste la osândă. Nemţii au pregătit Zoiei moartea prin spânzurătoare. Mulţimea adu­nată a auzit ultimele cuvinte striga­t de Zoia: „Tovarăşi, nu mi-e teamă de moarte... este o fericire să mori pentru po­porul tău!... Stalin e cu noi! Stalin va veni!” Mama Zoiei, luptătoare pen­tru pace, membră în Comitetul sovietic pentru apărarea păcii, e mândră de jertfa copilului ei. învăţătoarea Liuba Kosmode­mianskaia luptă alături de mi­lioanele de oameni sovietici, a­­lături de milioanele de construc­tori ai socialismului din demo­craţiile populare şi luptători pentru pâine şi pace d­in ţările capitaliste, pentru ca duşmanii omenirii să nu mai asasineze tineretul, speranţa şi viitorul o­­menirii, pentru ca nici unei mame să nu-i fie răpită fericirea de a creşte mlădiţe noi şi pu­ternice pentru progres şi fe­ricire. Comuna Berivoii Mari a îndeplinit planul de colectări Angajamentele comitetului e­ prezent din cele 450 hectare xecutiv ale sfatului popular al prevăzute în plan au fost arate comunei Barivoii Mari, în cin­stea zilei de 3 Decembrie, au fost îndeplinite înainte de ter­men. Având sprijinul efectiv al organizaţiei de bază şi a orga­nizaţiilor de massă din comună, comitetul executiv al sfatului popular a realizat planul colec­tărilor 100 °/p, încă de la 15 No­embrie a. c. Paralel cu colectă­rile, membrii organizaţiei de bază au desfăşurat o intensă muncă de lămurire în rândurile ţăranilor săraci şi mijlocaşi în vederea îndeplinirii planului a­­răturilor de toamnă. Până în 360 hectare- în fruntea acestei campanii sunt membr­i de par­tid ca Ghedeon Fratu, Ioan Pre­da, Dumitru Ganea, Victor T Ganea şi alţii, urmaţi de ţăra­nii muncitori Gheorghe Stoia, Gheorghe Mil­a etc­ Acum co­mitetul executiv se preocupă de planificarea muncii la cele 5 ierării şi 3 rotarii din comună, unde ţăranii muncitori îşi vor repara uneltele după terminarea arăturilor, astfel ca primăvara să-i găsească pregătiţi din toate punctele de vedere. O consfătuire cu fruntaşii în producţie din sectorul agricol Comitetul regional UTM Sibiu, a Aşa de exemplu în cinstea zilei organizat Duminică 25 Noembrie de 7 Noembrie peste 8 750 tineri a. c. în sala sindicatului CFR, o can­­de la sate au ieşit în mod voluntar sfătuire cu fruntaşii în producţie la reparatul şoselelor­ podurilor şi din sectorul agricol socialist şi din grajdurilor comunale, făc­hnd prin sectorul particular. La această con- munca lor o economie de 55.000 lei. sfătuire au luat parte 136 tineri Din referat a mai reeşit că peşte precum şi numeroşi delegaţi în 400 tineri din gospodăriile colec­t ran­te cu îov. N. Cioloşan secretar five. SMT şi gospodăriile agricole - - -al comitetului regional PMR. Gheor­ de stat, au fost fruntaşi in muncă -­ ficarea atât a comunei ghe Niţă, director al SMT-Sibiu şi în anul acesta, alţii. La această consfătuire sau întâl­nit tineri fruntaşi în producţie din Referatul şi discuţiile au scos la iveală şi o serie de lipsuri. Aşa de exemplu organizaţiile de bază UTM toate raioanele regiunii Sibiu tineri din gospodăriile­ agricole colective care şi-au pus în valoare elanul şi nu s'au ocupat în mod­ suficient de puterea de muncă pentru îndepli­nirea Sarcinilor ce decurg din pri­mul nostru plan cincinal. A venit la consfătuire Si­stemistul loan Mir antrenarea tineretului în întrecerea socialistă pe bază de contract. Acolo unde s’au încheiat contracte de întrecere nu s’a ţinut o evidenţă cea, din comuna P­anul de Sus, lat a îndeplinirii angajamentelor. UTM- Ionul Sebeş, care în vara acestui ul nu a organizat peste tot echipe an a fost tot timpul fruntaş în muncă. Până la împărţirea avansu utemiste in cadrul brigăzilor care să lucreze pe baza unui plan de lut de 50 la sută, el a prestat 298 muncă, din care cauză munca s­a zile-muncă, pentru care a primit ca desfăşurat neplanificat. Lipsă mare avans 1 299 kg grâu precum şi alte este şi aceea, că tinerii utemişti din produse Utemistul Ioan Mircea nu gospodăriile colective nu au dus numai că a muncit cu drag în jos­ muncă de lămurire cu tinerii din podărie dar a dus şi muncă de la­ sectorul particular spre a le arâta murire cu ceilalţi tineri din comună avantagiile şi superioritatea gespo­­pentru a se înscrie în gospodăria­dăriei colective faţă de mica gos­­colectivă. Printre cei 136 tineri podărie particulara. Au fost apoi si care au luat parte la consfătuire de tineri care nu au venit regulat la . ... ..•./. . muncă- cum este utemistul loan mai alia și utemistul Constantin stoica, din gospodăria agricolă Grăjdan- tractorist la SMT Sibiu­­care aplicând metoda sovietică a lui Buncev, de lucru după graficul colectivă Soarş, raionul Făgăraş care datorită zilelor puţine efec­tuate în gospodărie, la avansuul de . .­­ . . ..ora 50 la sută a primit numai 8 kg orar, a obţinut o depăşire de 38 zo zigu la arături. Tov Adalbert Crişan, prim Se­ Referatul a cuprins şi o serie d­e sarcini ce revin tinerilor din secto­cretar al comitetului regional UTM, rul agricol socialist şi particular, a făcut la această consfătuire un referat asupra muncilor din acest an. Referatul fiile care au urmat au oglindit o serie de realizări şi lipsuri ale tine­rilor din regiunea Sibiu. Tinerii participanţi la consfătuire agricole au primit premii în cărţi. discu­­In încheiere a urmat un frumos program artistic, dat de către e­­chipa culturală a fabricii "Firul Roşu" din Tălmaciu şi Şcoala Pe­dagogică de fete din sibiu. „LUPTA SIBIULUI" Natalia Pătărău Zoia nu a murit De Zoia mi-a vorbit întâia dată O carte cu coperte purpurii. De-a­tun­ce­a ştiu din fiecare zi Mai multe despre ne’nfricata fată. Şi ea mi s’a părut că mi-a zâmbit Din poza desenată pe-albă filă Ce zâmbet bun şi cât e de copilă Şi-atâta soare’n ochi­­ s’a oprit. „Tu Zoia, ce fântâni te-au adăpat Ce mamă te-a crescut a­i să fii? Din inima puternicei Rusii Curajul tău se vede ţi-a fost dat. Tu Zoia n’ai murit legată’n sfori In zilele de iarnă şi de ger Rămas-ai tot al patriei străjer Şi te-ai născut de-atâtea zeci de an Privirea ta nu-i stăvili s’o opreşti Că’n ea-i îndemn la pacea lumii noi De ea se tem azi cei ce vor război Cu eiasul tău pământul ocoleşti. Acolo unde vorba-i cu temei Şi Comsomolu’n fapte s’a ivit, Acolo râzi tu Zoia printre ei Acolo. Zoia noastră, ne-ai zâmbit. De Zoia mi-a vorbit întâia dată O carte cu coperte purpurii De-atuncia mai în fie­are zi Am cunoscut pe Zo­a, dar din faptă. Tu Zo­a inima din noi vei fi Nădejdea din izbânzi de pionieri Şi fapte i­e­ ţi prin noi s’or împlini Şi gândul tău mereu va înflori Cât vor fi’n lume roşii p­imăveri. SPECTACOLE Teatrul de Stat prezintă: »Intrigă și iubire". Cinema VICTORIA prezintă fil­mul chinez »Scântei* Cinema PACEA prezintă filmul »Ruslan și Ludmila” Cinema «7 Noembrie" prezintă: »Vulturul mărilor". Pentru îndeplinirea planului înainte de termen! Şi-au îndeplinit planul anual La 19 Noembrie a. c.., muncitorii stă metodă îşi depăşesc permanent mineri, ca se sapă galeriile de aduc­ normele, contribuind astfel efectiv la­ţim­e pe şantierul Gâtul Berpecului- terminarea înainte de termen a­­n­ Sadu, şi-au îndeplinit placul anual la tregii lucrării, foraj, iar de la această dată ei fac săpături în galerii, în contul anului 1952. Acest succes metoda sovietică de lucra cu două perio­atoare la ort, introdusă recent pe şantier. Minerii Beniamin Mogoș de la fereastra de atac Nr. 5, Miron Borza şi Dumitru Căprar dela F. 4, Ion Ciocozan 1. dela F. 2 şi Nicolas Păunescu dela F. 2, aplicând acea­ Conmnisti ca Anghel Popescu, se­cretarul organizaţiei de bază şi ute­­miştii Ion Manda şi Ion Trăscău, a fost grăbit de împreună cu întreaga echipă de la troliu, îndeplinesc zilnic normele cu 250­00, fiind exemplu în muncă şi pentru ceilalţi muncitori In acest chip, constructorii de pe acest şantier contribue efectiv la în­deplinirea măreţului plan de electrifi­care cu un ceas mai devreme. Tot mai mulţi sunt muncitorii ca­re aplicând minunatele metode de muncă sovietice, îşi dau seama de avantajele lor De pildă strungarul Aplicând metodele de lucru sovietice şi-au marit câştigul Metoda Nina Nazarova, care con­stă în preluarea maşinii în păstrare socialistă cu contract, schimbă în mod radical atitudinea muncitorilor Savu Georgescu de la uzinele Sovrom­ față de utilajul de care se folosesc.­chim-Ucea, datorită metodei inițiată de stahanovistul Bortchievici, care constă în tăierea rapidă a metalelor. Ingrijindu­-i atent, cei 42 muncitori, care aplică în prezent această metodă au mărit randamentul maşinilor cu a reuşit să realizeze 3 norme anuale 460Vo, fapt care contribue dea­eme­ni iar în prezent dă produse în contul anului 1953. Acea m­­­e­odă contri­în mod direct la creşterea câştigu­rilor lor. Şi muncitorii din construcţii bue electiv şi la îmbunătăţirea eon- aplică metodele sovietice cu succes e­diţiilor sale de trai, ajutându-l să câştige mult mai mult decât sa­criul său obişnuit. Strungarii Aurel Toan-De pildă zi­­erii Ion Beer şi Ion Schneider, întrebuinţând metoda Orlov, şi-au depăşit în ultimul timp nor­chină şi Pavel Bod, dea­emeni câştigă mele cu 165 o/0, aducând în mare peste salariul lor 16.000—18.000 lei aport la îndeplinirea planului de coa­for datorită acestei metode, struire a locuinţelor. Anul VIII — Nr. 2002 infiptuiri aie regimului nostru da democraţie populară lin an de rodnice realizări ale sfaturilor populare din raionul Sibiu Înţelegând rolul noului apar­at ad- In comuna Mănişfce, antrenaţi de de­ conductele de apă po abilă din ad­ministraliv în perioada aceasta de­puiații sfatului pomi­ar. Io cu to­t au inimă, prin presta­ea a 800 zile mun­­trepei de la socialism, când lupta de construit prin muncă vo­inta ă,­un­că. Deasemenea s'a instalat un post clasă capătă forme tot mai ascuţime, grajd comunal în va­oare de 1.200.000 de radio-amplificare cu 6 megafoane, iar duşmanul devine tot mai învel­­iei. Din agensta sumă s’au ie­­sit din în aceste frumoase realizări s’au evi­­șunat, sfaturile poporale au pornit bufetul s­atuui numai 280.000 lei. denţiat în mod deosebit tovarăşii hotărîte la aplica­ea dictaturii pro- Baia Populară care era lăsată în pă- Mihai Dumitru, Ioan Băilă. Bucur­­etariatului la ţară prin îngrădirea răşire încă înainte de război, a fost Goţia şi alţii. chiaburilor, fapt ca e duce la pregă­ pusă în funcţiuni, realizându-se o Sfatul popular al comunei Răsi­­tirea şi întăriea sectorului socialist economic de 400.000 lei. Tot prin nari a mobili­a, întreaga comună la în agricultură, mijloace proprii acest sfat popular repararea și pavarea unei străzi cu Sfatul popular a! raionului Sibiu, S*-a procurat 5­ reproduc­ători în va- piatră cubică pe o suprafața de 1200 urmând linia tratată de partid prin toare ele lei 250.000. Deasemenea a m. p. în valoare de 410.000 lei. A însăşi legea sfaturilor popu­la­r, pre­­înfiinţat din spital cu o capacitate de mai reparat şi pavat şi alte străzi­­zintă după un an de activitate un Ia paturi în valoare de 50.000 lei. Cu bolovani în valoare de 734.000 lei, bilanţ de bogate realizări. Sfatul Ia fruntea acestor frumoase şi mă- Deasemenea a avut o preocupare şi întreaga zarea şi conducerea activităţii eco- Nici Sf­atu! Popular al comunei populaţie a comunei având în frunte nomice, producătoare de bunuri. Tilişca nu s’a lăsat mai prejos, pil­ pe deputaţii bimioti Bucur. Man Se-Exemple frumoase ne oferă sfatul când o grijă deosebită în pregătirea cuiu, Oprea l­ora. Ma­ia Poplăcenel, popular al comunei Amnaj, care prin şcoalei elementare pentru noul an de Alexandru Budeci şi alţii, contribuţia efectivă a depanaţilor şi învăţământ. A reparat şi instalat­Şi în celelalte comune din raionul a întregii populaţii a realizat electri­­sobe de teracotă în valoare de Sibiu ca Şelimbăr, Topârcea, Socel, ficarea atât a comunei cât şi a satu- 120.000 lei în afară de buget. S’a Boita, Gura Râului, s’au obţinut lui aproape în întregime prin muncă mai reparat grajdul comunal prin realizări frumoase voluntară. Deasemenea s'a terminat Wwea­ttfo­n, c. cherestea în tiste necesar a se accentua că rea. construcţia gradului comunal, tot valoare d® 147.000 lei. s­au reparat­­izări,a aratate mai sus repri­intâ prin muma voluntară reauzându-s­ o 16 km drumuri prin contribuţie în muma, 0 mică te a munci’i uria economie de (ieste 100.000 Ier In a­ munca în valoare de 180.000 lei şi a anul at) de activitate a sfarcurilor ceste acţiuni s au evidenţiat în mod s­au transportat 400 m. c. pietriş populare comunalei excepţional de punaţii Cornetia Mareş, in valoare de 2‘10.0O0 iei. In aceste­a „ , Rudolf Creta şi Iridon Munteanu, realizări au contribuit din plin de­ „ , langa aceste părţi pozitive au In comuna Casolt prin muncă po­­pulaţii Constantin Răceu, Gheorghe Cost •“ tince !,PS0rl, car® se dat­ore sc­­untară, s’a construit o şură la gos- Bratu, Dionipie Miclăuş, Constantin .*?***“ P­opul ar_ raional şi podăria comunală în valoare de Izuca, loan Nagy şi alţii. 320.000 lei, s’a repar­a avaductul cu Din iniţiativă proprie deputaţii din 6 guri, s’au instalat 21 felinare prin Ocna Sibiului au mobilizat întreaga comună pentru iluminat, iar cele 33 populaţie a comunei pentru construi­­ria ale lotului zootehnic au fost la­ 1­00 unui dig pe valea Vişa, în lun­­crate şi recoltate în bune condiţiuni. gime de 300 metri. Lucrarea s’a exe­­ln toate aceste realizări s’au eviden- cutat prin contribuţie în muncă în ţiat deputaţi ca Teofil Costea, Ni­ valoare de 600.000 lei. Datorită a­colae Bartu­ş, Marin Munteanu şi ceste, lucrări s’a salvat suprafaţa de CoToa ră, dovedu“ned­^mnUde aN­u‘ ,12?. '“a terent f. vre?nic­e!'a am,?nmT încrederea masseior. In comuna Rosia s’a amenajat in­ tata de inundaiui. La aceste realizan . , , , ( p.. turnatul sco­ii elementare ou 120 Da- au *uat P»rte efectivă depilați ca *^.a , a. , P°Pu*ar al comunei Por­­pinaiui sco.ui elementare cu uu pa­­raschi­­ ! „Hovin d‘e?1 deputaţi ca Ioan Constan­tin, unde copiii taian.ro, muncitori .file HasleP’ tinin, IUe Purice şi alţii au mobilizat populaţia pentru construirea unui pod primesc hrana şi cazarea în mod cu I°an Moldovan şi alţii, totul gratuit. Prin îngrijirea în bune Un exemplu bun de urmat este peste Olt,­s’au lovit de îndărătnicia condiţiuni a celor 67 ha din lotul cel al sfatului popular din comuna preşedintelui sfatului popular, care zootehnic s’au adus venituri comunei Custrn, bpnjinind gospoda­ra agn­­au 'şi.a înteles menirea, răm­ânând în valoare de 972 000 lei. S­au evi­­cola colectivă, aceasta a reuşit să se indiferent în faţa acestei­­acţiuni. Stu­­denţiat deputaţii Die Beza, Andre, clasele printre primele din raionul turi inactive au ma fost în unele ca­ Binder, Nicolae Stoica şi alţii, Sibiu. Deasemenea a realizat tru-Şi în comuna Comaţii deputaţii cu dragoste de muncă au antrenat locuitorii la amenajarea căminului cultural, repararea celor două apa­­ducbe, exploatarea lotului zootehnic, care a adus economii în valoare de la comuna Popia.a printr’o mobi­­lipsurile semnalate, se preocupă de­­ uzare­a populaţiei s’au renarat actă­ lichidarea lor, peste 400.000 iei.­Un aport preţios pătorila de vite lăsate în părăsire NICOLAE GHIŞOIU la ani, efectuându-se 700 zile preşedintele sfatului popular au dat deputaţii Traian Macriş, Ni­­de­colae Băeilă şi alţii, muncă. S’au pus la punct­ul reparat al raionului Sibiu sfaturile populare comunal­e, nu au reuşit întotdeauna să mobilizeze de­putaţii în conducerea trebu­ri­or ob­şteşti. Sfatul popular al comunei Porumbacu, deşi a avut grajdul co­munal început încă de anul trecut, nu a reuşit să-l termine. Această lipsă se datoreşte în primul rând fostului preşedinte al statului, l­an­turi inactive au mai fost în unele ea­.... a realizat frun­zuri şi cele din Loamneş, Alămor, moaşe reparaţii la şcoala în valo­are­­ de 276.000 lei din care numai 30.000 ° ...A * ^ ............... , din buget. Deasemenea sfatul popular Analizând aceasta situaţie, sfatul a insta­t: un post de radio-amp­­li- P°P0lai la ona., prin secţiuni­e sale, care cu 4 megafoane, tot prin mij- 0 tras învăţăminte de pe urma unui loace proprii, an de activitate şi având în faţă

Next