Lupta Sibiului, aprilie 1952 (Anul 9, nr. 2103-2128)
1952-04-01 / nr. 2103
Pagina 2 LEGE pentru aprobarea Bugetului de Stat al R. P. R. pe anul 1952 Art. 1. — Bugetul de Stat al Republicii Populare Române Pe anul 1952 se aprobă la venituri în sumă de 32.108,4 milioane lei și la cheltuieli în sumă de 30.608,4 milioane lei, cu depășirea veniturilor Peste cheltuieli, în sumă de 1.500,0 milioane lei. Art. 2 — Bugetul Administraţiei de Stat, bugetul Asigurărilor Sociale de Stat şi bugetele organelor locale ale Puterii de Stat Pe anul 1952 se aprobă în cifre totale la venituri şi la cheltuieli, după cum urmează: Venituri Cheltuieli (în milioane lei) — Bugetul Administrației de Stat 29.611,5 26.685,5 — Bugetul Asig. Sociale de Stat 1.128,5 1050,0 — Bugetele organelor locale ale puterii de Stat 1 368,4 2 872,9 Total lei 32.108,4 30.608,4 Art. 3. — Bugetele regiunilor și oraşelor de subordonare republicană pe anul 1952 se aproba la venituri și la cheltuieli la următoarele sume: Sfatul popular al regiunii: Art. 4- — Se stabilesc următoarele cote defalcate din impozitele și veniturile de Stat la bugetele organelor locale ale Puterii de Stat: a) Din impozitul asupra operațiunilor de executări de lucrări, Prestaţiuni de servicii şi transporturi, din impozitul Pe veniturile cooperativelor şi din impozitul pe spectacole, din impozitele şi taxele de timbru, din impozitul Pe veniturile din meserii şi Profesiuni şi din impozitul Pe veniturile din comerţ industrie Şi alte venituri: 50% la toate regiunile şi oraşele de subordonare republicană: Cluj, Galaţi şi Iaşi; 40% oraşului Timişoara şi 20% oraşelor Bucureşti, Constanţa, Ploeşti şi Stalin; b) Din impozitul agricol: 20% regiunii Constanţa; 30% regiunilor Ialomiţa şi Teleorman; 50% regiunilor Bucureşti, Dolj şi Arad; 60% regiunii Timişoara; 70% regiunii Putna; 80% regiunii Galaţi; 90% regiunilor Prahova şi Severin şi 100% la celelalte regiuni şi oraşe de subordonare republicană; c) Din veniturile Staţiunilor de Maşini şi Tractoare: 50% la toate regiunile. Până la încasarea veniturilor din cotele defalcate din impozitele și veniturile de Stat prevăzute mai sus se vor putea acorda Sfaturilor populare avansuri temporare, care vor fi rambursate în termenele şi condițiunile stabilite de Ministerul Finanțelor. Art. 5. — Pentru echilibrarea bugetelor organelor locale ale Puterii de Stat se aprobă următoarele dotaţii din bugetul Administraţiei de Stat: Dotaţiile stabilite mai sus vor putea fi modificate in cursul anului prin Hotărîri ale Consiliului de Miniştri, în cazul ivirii de sarcini noi date organelor locale ale puterii de Stat sau reducerii celor existente. Art. 6. — Se aprobă contul de execuție al Bugetului de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1950, la venituri la suma de 399.306.704 mii lei vechi și 381.464.363 mii lei vechi la cheltuieli, cu depășirea veniturilor față de cheltuieli, în sumă de 17.842.341 mii lei vechi. Art. 7. — Viramentele de credite în bugetul Administrației de Stat și în bugetele organelor locale ale puterii de Stat se vor face după normele stabilite prin instrucțiunile Ministerului Finanțelor asupra ordinei executării bugetului. Majorarea bugetelor organelor locale ale puterii de Stat pe baza veniturilor noi apărute în cursul anului, cum și a depășirilor de încasări realizate peste prevederi la veniturile înscrise în aceste bugete, se va aproba de Comitetele executive ale Sfaturilor populare regionale, raionale și orășenești, după normele ce se vor stabili prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri. Art. 8. — In termen de 30 zile dela aprobarea Bugetului de Stat al Republicii Populare Române, Ministerul Finanțelor şi Comisia de Stat a Planificării, în colaborare cu Ministerele tutelare vor proceda la repartizarea pe Direcţiuni Generale Industriale a sarcinilor definitive de beneficii şi a mijloacelor de rulment. Inlăuntrul aceluiaş termen, Direcţiunile Generale Industriale vor repartiza aceste sarcini pe întreprinderile şi organizaţiile economice de Stat aflate sub îndrumarea şi controlul lor. Art. 9. — Ministerele, instituţiile centrale bugetare şi Comitetele executive ale Sfaturilor populare au sarcina să ia toate măsurile necesare pentru realizarea şi depăşirea veniturilor prevăzute în bugetul de Stat al Republicii Populare Române. Art. 10. — Se împuterniceşte Consiliul de Miniştri să ia măsurile cele mai eficace, ca întreprinderile şi organizaţiile economice de Stat şi instituţiile bugetare să întrebuinţeze în modul cel mai economicos mijloacele băneşti, aplicând cel mai sever regim de economii la cheltuielile administrativo-gospodăreşti. Art. 11. — Se autoriză Consiliul de Miniştri ca pentru realizarea în cele mai bune condiţiuni a sarcinilor ce decurg din executarea Bugetului de Stat să ia măsuri pentru întărirea cu cadre calificate a aparatului financiaro-fiscal şi pentru îmbunătățirea muncii sistemului financiar. Art. 12. — Se ratifică Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale Nr. 231 din 26 Decembrie 1951, pentru reglementarea efectuării cheltuielilor și încasării veniturilor Bugetului de Stat al Republicii Populare Române pe Trimestrul I al anul 1952. Venituri Cheltuieli (în mii lei) Arad Argeş Bacău Baia Mare Bârlad Bihor Botoşani Bucureşti Buzău Cluj Constanţa Dolj Galaţi Gorj Hunedoara Ialomiţa Iaşi Mreş Pihovara 39-780,2 36.793,2 41.273,4 45.063.6 22-770,1 51.068.2 23.304.1 31.072.2 27.549.0 51-451,6 24.421.1 45.808.7 35.051.7 20.501.5 29.380,9 26.812.6 18-233,5 47.195.1 52.060,5 25-989,7 85.3225 97.282.6 107-155,0 104-716,8 66-771,1 107.076.8 54.408,3 75.953,0 69.117.6 111.765.8 46-026,9 100.816,1 86.484 73.372 78.361 52866 49.940 101.190 100.023 65.477 dna 18.228,0 43.06 rerin 24-704,2 50.30, iu 49.825,9 J14-71» lin 37.560,8 97.30 :eava 21.871,5 75.93* eorman 33.380,0 59.86 aișoara 28.081,2 71.93 cea 12.046,5 50-79 al regiuni 921-279,0 2.198.01 Sfatul popular al orașului: Venituri Chelta (în mii lei) Bucureşti 288.318,3 408,5 Cluj 25.237,0 54.3. Constanţa 18.755,3 25.6 Galaţi 15.074,4 256 Iaşi 14.135,4 42.9 Ploeşti 24.293,7 301 Stalin 30.596,1 41.2 Timişoara 30.698,3 46.291, Total oraşe 447.108,5 674.867,8 Total general 1.368.387,5 2.872.920,3 Sfatului Popular al regiunii: Arad Argeș Bacău Baia A Bârlad P'Sor (înmH lei) • . . 2.199,0 5.428,4 • « 24.762,5 »rare . 13 370 3 . . • •• 3.369,4 . • wa . 4.3550 l • •0 918 5 .ti . 4.765 3 25,9 • •• 15.159,6 a . • •0 2.171,1 3.852,3 • *• 1.970,3 • •• * 22.063,7 la . . .• . 18.258,6 1.570,9 , • *• 4 2.142,2 8.856,0 323,1 515,6 8.771,5 • *• 235 2 14.146,0 12.747,8 26.789,5 m . 6271 a . • •1 . 2.200 2 Total regiuni popular al 13.602,1 215.197,1 orașului: 11.037,4 15.279,6 3.093,5 1.709,4 17.027,9 2.013,1 4.578,1 2.453,5 57.1925 272.389,6 Ga a). Iași Ploești Stalin Timişoara Total oraşe Total general In cinstea Congresului învăţătorilor cadrele didactice din Daia Română îşi lichidează lipsurile Corpul didactic din comuna Daia Română, raionul Sebeş, a ţinut o şedinţă de lucru în cadrul căreia tov. Otilia Fulea,, directoarea şcolii a făcut analiza muncii, arătând în spirit critic şi autocritic succesele obţinute, lipsurile fiecărui membru al corpului didactic şi greutăţile întâmpinate în munca. In primul loc al ordinei de zi a fost Problema învăţământului. Pe acest tărâm numărul corigenţilor s'a redus simţitor datorită grupelor de ajutorare şi grupelor de învăţătura, care sunt ţinute cu regularitate şi controlate zilnic. Totuşi există greutăţi şi acestea din cauză că nu toţi elevii slabi îşi dau seama că aceste grupe s'au înfiinţat pentru a le veni în ajutor. S'a trasat ca sarcină fiecărui diriginte, profesor şi învăţător, ca în cinstea congresului să sprijine aceste grupe, să le îndrume şi să le controleze, ca în felul acesta, să se lichideze complet corigentele şi repetenţele. Pentru a-şi ridica nivelul politic, ideologic şi cultural, cadrele didactice au participat activ la cursurile de limba rusă şi la studierea Istorie* PC (b) al Uniunii Sovietice-Nu s'au aplicat însă destul de bine în practică toate cunoştinţele teoretice. Deci această lipsă trebue să fie înlăturată. In munca Pentru alfabetizarea neştiutorilor de carte, cadrele didactice, deşi au întâmpinat greutăţi, nu s'au descurajat ci au dus mai departe muncă de lămurire, încât s'a ajuns la o frecvenţă de 100%. Ba mai mult, numărul planificaţilor a fost depăşit prezentându-se la cursuri şi neştiutori de carte din cei neplanificaţi. Pentru răspândirea cărţilor în rândurile ţăranilor muncitori comuna a fost împărţită în sectoare, iar cadrele didactice duc cărţile acasă la oameni pentru a fi citite. In fiecare sector s-au organizat cercuri de citit care se ţin odată pe săptămână. In cinstea Congresului învăţătorilor din RPR cadrele didactice trebue să-şi intensfice munca de culturalizare a masselor, să ducă o muncă susţinută, pentru ca şi în comuna Daia Română din raionul Sebeş să ia fiinţă o întovărăşire agricolă permanentă. GHEORGHE TINCA învăţător- „LUPTA SIBIULUI” In atenţia prop?" Miercuri 2 April va avea loc în sala „Despre reducerea pi şi sarcinile propagandă domeniu. Cu prilejul „Decadei li ruse“ Biblioteca Centrală „10 nală din Sibiu a organizat O EXPOZIŢIE cu operele marilor scriitori ruşi. Expoziţia poate fi vizitată în fiecare zi de lucru dela orele 9—14 şi 16—19, iar Duminica dela orele 9—14. In cadrul acestei expoziţii cititorii au prilejul să consulte lista de recomandare din literatura clasică rusă afişată în sala catalogului Bibliotecii. Viza permiselor de port armă Direcţiunea Generală a Miliţiei, aduce la cunoştinţa tuturor posesorilor de permise de port armă, că viza acestora pe anil 1952, începe în toată ţara la data de 1 Aprilie 1952 şi durează până la 1 Iunie 1952. Posesorii se vor adresa unităţii de miliţie locală. Celor care nu vor viza permisele respective în intervalul stabilit, li se vor anula permisele de port armă, ,conform prevederilor Deciziei M.A.I. Nr. 154/1950. Anul IX — Nr. 2108 aplicăm Hotârîrea CC al COM sub semnul desvoltării întrecerii socialiste Hotărîrea CC al COM din 22—23 Februarie a. c., trasează organelor sindicale din țara noastră o serie de sarcini menite să contribue efectiv la consolidarea succesului reformei băneşti. îndeplinirea sarcinilor de plan, ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, întrebuinţarea raţională a mijloacelor băneşti, întărirea disciplinei socialiste a muncii, etc., sunt sarcini pe care Hotărîrea Ie trasează organelor noastre sindicale. Comitetelor de întreprinderi şi conducerilor administrative le revine deci sarcina de a analiza periodic realizarea planului de producţie în fiecare întreprindere, în fiecare secţie şi la fiecare loc de muncă, luând măsuri de sprijinirea sectoarelor rămase în urmă. Pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor de plan, hotărîrea prevede că: „comitetele de întreprinderi şi instituţii, au datoria ca din 10 în 10 zile întro şedinţă comună cu direcţia întreprinderii să asculte un raport al serviciului de muncă şi salarii". Această măsură are drept scop de a înlătura gâtuirile în producţie, „încetineala“ de la începutul lunilor şi „asalturile“ de la sfârşitul lunii, precum şi de a întări controlul asupra modului în care se realizează obiectivele prevăzute în planurile lor de producţie. In noile condiţii creiate în ţara noastră pe frontul construirii socialismului, sindicatele au sarcina de a participa activ la gospodărirea întreprinderilor, la conducerea statului, făcând legătura între masselei largi muncitoare cu avantgarda clasei muncitoare, Partidul Muncitoresc Român. Sindicatele trebue să-şi însuşească temeinic cunoştinţele tehnice, economice şi financiare, atrăgând în mod sistematic după un plan bine întocmit inginerii şi tehnicienii, în lupta pentru îndeplinirea planurilor de producţie. Organizaţiilor sindicale le revine deasemeni sarcina importantă de a atrage masse tot mai largi de muncitori, tehnicieni şi funcţionari la lupta pentru noi realizări în producţie, realizări care să asigure noi victorii în consolidarea succesului reformei băneşti, să desvolte şi mai mult economia noastră naţională. Tocmai pentru acest lucru, campania pregătirii dărilor o seamă şi alegerea organelor ^ dicale, trebue să se desfăşopsemnul lărgirii şi întăricerii socialiste, a des»'cării stahanoviste, în producţie, a ventatorilor e5 Dar pentpoată organ din T .U-nună-ncă, Să massa, săspecte demo-iscă, traducând Hotărîrea guvern tidului privitoare laa Succesului reformei şi îndeplinirea sarcinilor .iui nostru de stat. Pentru prima dată la noi în ţară, această hotărîre prevede ca în scopul strângerii legăturilor cu massele țară, de salariaţi, al organizării controlului de jos, al respectării şi întăririi democraţiei muncitoreşti, să se organizeze în perioada Aprilie-Noembrie 1952, prezentarea dărilor de seamă şi alegerea organelor sindicale de jos şi până sus, pe baz de vot secret. Acest lucru ilustrează cu prisosinţă maturitatea politică la care a ajuns clasa muncitoare din ţara noastră sub conducerea Partidului. Totodată această campanie este un examen serios pe care îl vor da organele sindicale în faţa oamenilor muncii organizaţi în sindicate. Pentru ca Hotărîrea să fie însuşită cât mai temeinic de muncitori, tehnicieni şi funcţionari, este necesar ca organele sindicale să treacă la organizarea temeinică a desbaterii acestui document important, legând analiza ce o vor face de fiecare întreprindere şi instituţie, de fiecare loc de muncă în parte. Pentru ca prelucrarea Hotărîrii să fie făcută cu succes, organele sindicale trebue să atragă în această muncă massele largi de oameni ai muncii, chemaţi să traducă în viaţă sarcinile trasate de Hotărîre. O importantă contribuţie în această direcţie, o poate aduce activul sindical obştesc, membrii comisiilor pe probleme şi îndeosebi responsabilii grupelor sindicale, delegaţii cu munca culturală, cei cu asigurările sociale, inspectorii obşteşti de protecţie a muncii din grupe, care prin activitatea lor sunt legaţi nemijlocit de producţie, de masse şi le cunosc frământările şi nevoile. Fiecare membru de sindicat va trebui astfel lămurit de orgganele sindicale, ca el să-şi de -^e seama că de modul cum şi de felul cum va coi procesul de producţie, Îmbunătăţirea condiţiii pentru el şi familiaîntregul popor, depinde patriei. Deasemeni în centrul pârii organelor noastre trebue să fie îmbună cil culturale de și munca polip să folosească le stau ]«carea p cesc .* remi da.m nicio clipăgerilor organe.ușmanul de clasă -i vor încerca să găurite forme de manifes-» scopul de a creia o atră favorabilă în jurul elemtelor dușmănoase pe care vor mcerca să le introducă în conducerile sindicale, pentru ca să acţioneze dinăuntru, împotriva politicii partidului şi guvernului, politică ce exprimă interesele clasei muncitoare. De felul cum activiştii sindicali vor fi pătrunşi de importanţa politică a Hotărîrii CC al CGM din 22—23 Februarie, de felul cum ei își vor ridica simțul de răspundere la nivelul sarcinilor trasate prin această hotărîre, depinde mobilizarea masselor muncitoare la realizarea acestor sarcini. Un curs de pregătire profesională a salariaţilor Trustului alimentaţiei publice din Sibiu în cadrul Trustului alimentaţiei Publice din Sibiu, a luat fiinţă la 1 Februarie un curs de pregatire profesională care funcţionează cu salariaţi scoşi din producţie. In fiecare lună cursul este reluat cu câte 20 salariaţi şi are ca scop îmbogăţirea cunoştinţele profesionale ale salariaţilor cu metode noi de muncă menite să specializeze pe muncitorii ospătari. Cursul cuprinde lecţii de merceologie, studii politice şi economice, principii de amplasare şi utilare a diferitelor tipuri de întreprinderi, lecţii de tehnologia conservelor, Probleme de aprovizionare, matematici, limba română şi educaţie cetăţenească. Dacă ne reamintim de muncitorii ospătari de odinioară obligaţi să facă tot felul de corvezi pentru a fi de placul patronilor şi pe placul clienţilor burghezi, vom observa că astăzi condiţiile lor de muncă s-au schimbat mult. Partidul se îngrijeşte permanent de ridicarea nivelului profesional şi politic al ospătarilor, la fel cum se îngrijeşte de toţi cei ce muncesc. Cunoştinţele pe care salariaţii ospătari ai Trustului alimentaţiei Publice şi le vor însuşi în cadrul cursului de Pregătire Profesională, vor contribui la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare prin buna deservire şi organizare a întreprinderilor comerciale. Deasemenea ele vor contribui la desvoltara ramurilor anexe ale trustului, vor califica în aşa fel cadrele comerciale de stat încât să fie la înălțimea sarcinilor ce le revin în valorificarea Produselor- IOAN EFTIMIE, corest.