Lupta, noiembrie 1885 (Anul 2, nr. 118-129)
1885-11-01 / nr. 118
Iată ce toţi trebue să ne întrebăm cu îngrijire. Scandalul este la culme. Dacă acest regim va mai continua, ţara aceasta va deveni o ţară de slugi. In curând vom vedea pe fiecare cetăţean ducăndu-se la ministru cu căte ceva subsuoară, cu câte o găină, cu o ocă de cafe, cu două portocale sau cu o cutie de smochine. Ruşine, de o mie de ori ruşine. ■------------------------------------------------------------- --- LAPTA DIN STREINATATE CRISA DIN ORIENT Extragem din „Le Temps“ următoarele relativ la Crisa din Orient : In sfârșit Rusia a manifestat prin fapte sentimentele sale către principele Bulgariei. Un ucaz imperial a hotărât excluderea din cadrele armatei rusești pe Battenberg, care era maiorgeneral de onore al unui batalion de vânători. Această măsură a produs un efect considerabil la Viena şi la Berlin. Guvernul Germaniei şi Austro-Ungariei, care după exemplul Rusiei, au înscris şi ele în rangurile statului lor major pe tânărul prinţ, se găsesc astăzi într’o mare încurcătură. Nu poate fi vorba din partea acestor două din urmă puteri de o excludere a lui Battenberg, căci nimic nu li-ar justifica această procedare. Dacă nu e tocmai potrivit de a conserva unui principe strein un grad onorific, care nu i-a fost dat decăt din causa titlului equivalent ce-il avea în armată rusă. Jurnalele ruse continuă acasă pe principele Alexandru că întreţine relaţiuni cu nihiliştii. Ba un jurnal declară chiar că faptul acesta nu e de fel surprinzător din partea unui principe In vinele căruia curge sângele nu numai al casei de Hessa dar chiar al faimosului garibaldian Bossak care a făcut mari servicii republicii franceze. Astfel menţinerea principelui Alexandru pe tronul Bulgariei sau recunoaşterea autorităţii sale asupra Rumeliei Orientale din partea Rusiei devine o imposibilitate. Jurnalul francez e de părere, că dacă Europa va refuza să sacrifice pe favoritul reginei Victoria, nu vor putea să subsiste raporturile anterioare dintre Sofia şi Petersburg. Căci cum îşi închipue cineva că Battenberg şters fiind din cadrele armatei Ruseşti, va primi din măinele ţarului unu ministru de resboiu în activitatea serviciului? Cum ofiţerii ruşi din armata Bulgară vor putea da ascultarea ordinelor emanate de la un principe pe care suveranul lor îl crede nedemn de a purta uniforma unuia din corpurile sale ? Cum in fine va putea Agentul diplomatic din Petersburg să complimenteze pe acela care a devenit obiectul unei duşmănii făţişe din partea stăpânului său ? Anglia apărând drepturile noului său client era să-şi asigure simpatiele unei naţionalităţi importante în peninsula Balcanică şi pe lăngă aceasta mai are un scop ca să facă imposibilă menţinerea patronajului ţarului asupra Bulgariei. De acea se pretinde chiar că lordul Salisbury şi-a propus să provoace un plebiscit rumeliot care să sancţioneze unirea Bulgariei. Germania pare că vra să ratifice măsura ţarului. Rechemarea tânărului principe de Battenberg care este ofiţer în armata germană şi care actualminte se găseşte în Sofia pare a arăta că la Berlin se vede cu un ochiu rău pe clientul disgradat de Rusia. „Le Temps“ crede că puterile hotărind această chestiune secundară şi acesoriei îşi vor croi şi liniă de conduită în chestiune de fond. ------------------------------- scuta subvenţionarea cultelor, D-l Yves Guyot propune ca chestiunea aceasta să nu să discute de consiliile municipale, ci de cătră fiecare contribuabil în parte. Şi anume cănd acesta va veni să-şi aquite contribuţiunele, perceptorul îi va pune o chestiune dacă vra să contribue la subvenţionarea cultului. Dacă va răspunde afirmativ atunci să plătească porţiunea sa, în caz contrar să-l scadă. Ar fi de dorit ca acest proiect să se adopte de Camerile franceze şi se va vedea atunci căt de mic e numărul partizanilor clerului. —-----------.—4 - -------------- Separarea Bisericei de Stat in Francia De cănd Dl. Lockroy şi partisanii săi au pus pe tapet chestiunea separărei bisericei de stat, de atunci se imaginează fel de fel de proiecte care să uşureze soluţiunea. Dintre toateaceste proiecte cel mai important este al D-luî Yves Guyot care propune că : Raporturile bisericei cătră stat să se reguleze de comune sau mai bine zis de alegători. Pentru acest scop statul va menţine bugetul cultelor, cu singura deosebire ca în loc de a’ l da cultelor îl va da comunelor, cari va decide în mod suveran dacă voesc sau nu să subvenţioneze cultul. Dară pentru ca clericalii să nu influenţeze asupra consilielor municipale unde se vor di Evenimentele din Balcani A circulat ştirea la Bursă din Paris că prinţu Alexandru ar voi să abdice. —x— Şedinţa conferenţei din Sâmbăta trecută s'a mărginit la un simplu schimb de vederi între ambasadori. Părerea cea mai răspândită e că Conferinţa va hotări restabilirea Statului quo, dar că ea nu va discuta execuţiunea ei. Eri o ceată de 50 soldaţi Şerbi a intrat în teritoriu bulgar aproape de Rakiţa, în districtu Tîrn. După un mers de 300 de metri, ea atacă postu bulgar ocupat de vreo zece oameni. Aceştia răspunseră la via împuşcătură a şerbilor trăgând numai câteva focuri, un Sârb a fost omorit. Bulgarii adăpostiţi în posturile lor nu fură atinşi, şi în urma acestui atac, căpitana care comanda compania bulgară făcu să se spună ofiţerilor sîrbi că va da ordin să se dea foc de acum înainte asupra oricărui soldat sărb care ar trece din nou graniţa. Se constată de 2 zile că pe numeroase puncte ale graniţei sentinelele serbeşti sunt postate pe teritoriu bulgar. In faţa tuturor acestor fapte, părerea generală e că Serbia caută să producă un casus belli, pentru a intra fără veste în Bulgaria. Se asigură că regele Milan a informat pe unele din Cabinete că are să fie nevoit cât de curând să treacă frontiera bulgară. FOILETON 18 DON JUAN de la WIRELOUP ■— Nu exagerez nimic ; d-ta mi-ai conservat singurul bun ce posed în lume, scumpa mea libertate. Ea mişcă cu viclenie din colțul buzelor sale. — La ce servește libertatea, când.... — Cînd cineva n’o întrebuințază mai bine decăt mine ! o întrerupse Santenage răzănd ; admit, duc o viață prostească și m’am gândit mult la aceasta de vr’o două săptămâni... Dar ce vrei ! pentru ă merge drept în viață, cineva trebue să aibă un scop, și eu nu am de loc. — A ! zise ea cu un ton întristat. — Judecă , nu am familie, nu am trebuințî, nu am dorinți.... — Nu ai dorinți?... repetă fata plecăndu-şî ochii, după ceia ce spuneai odinioare, îmi părea că să ai cel puțin una... — Care ? întreabă Santenage surprins. — Aceia de aţi arata recunoştința d-tale altfel decăt prin cuvinte. Inima tânărului începu să bată grozav în pieptul lui. — Adevărat, murmură el, ți-ar face plăcere de a mă vedea schimbăndu-mi viața ? — Da, replică Mariana cu un glas care abia se auzi. Ea se întoarse și păru foarte ocupată de a aşăza vița de vie sălbatică care împodobia fereastra. Don Juanul își dădu o violentă lovitură cu palma peste cap, apoi urmă între ei o tăcere lungă în timpul căreia glasul riului se auzia lămurit, cristalin și desmerdător pintre copacii de teiu. Intr’un minut, Jean revăzu toate incidentele acestor trei luni de vară : gustarea de fragi, convorbirea de la Sabotierî, intervenirea providențială a unchiului Brocard pe drumul de la Val-des-Brais. O lumină dulce și răcoroasă ca aceia a unei rază de lună îi păru că i se suie de la inimă la cap și-l luminează cu totul. — A ! zise el cu o voace veselă și tare, acum mă simt capabil de a rădica munţi. Ea se reîntoarse cătră dânsul, fixă cu multă tandreţă asupra lui ochii ei cei albaştri şi punând un deget pe buze îi zise : — Vorbeşte mai încet căci ai să trezeşti pe moşu-meu. — Iartă-mă, zise el, nu mai ştiam unde sunt... Mi se luase vederile ca şi cum toate stelele ceriului îmi trecuse pe dinaintea ochilor. El respiră prelungit din toată forța plămânilor sale. A A