Lupta, decembrie 1885 (Anul 2, nr. 130-138)

1885-12-04 / nr. 131

* LAPTA xandru, de la succesul neaşteptat în rezistenţa lor în contra agresiune! serbeşti. Presa rusă s’a schimbat părerile în favoarea chestiune! bulgare. Şi această schimbare nu s’a făcut numaî în presă ; aşa societatea panslavistă de bine-facere s’a întrunit sub preşedinţa generalului Durnovo, în faţa generalilor Ignatief şi Cernatei, a manifestat cu mare sgomot entusiasmul său pentru cauza bulgară zice „Le Temps“. Atitudinea Austriei Se asigură în cercurile cele mai bine informate din Viena că Austria n’are nici o pizmă de a oferi arbitragiul său pri meditaţia sa Serbie! şi Bulgarie! ca să termine conflictul său ; o aseminea sarcină se cuvine la toate puterile .. /■ Europe! şi nu la una singură. Se insistă de asemenea asupra relaţiunilor prieteneşti care n’au încetat de a exista între cabinetele din Viena şi St. Petersburg, relaţii pe care misiunea lui Kevenhuiller nu le a tulburat de feliu. Noutatea dată de „Times", că, în ultima întrunire a consiliului de miniştrii, la care asistă Dl. Tizza condiţiile păcei între Serbia şi Bulgaria au fost fixate, este cu desăvârşire minciunoasă. Olanda Desordine au izbucnit luni la St. Cravendeel. Această comună trăieşte mai cu samă din cultura şi ţesătura inului. Insă aproape mai toată cultura din urmă a fost cumpărată de speculatori care au importat-o în Franţa, ridicând astfel lucrarea de mănărie a lucrătorilor locali. Patru năv! au plecat nu de mult cu încărcături de in ; a cincea navă se ducea şi iea, cînd lucrători! s’au dus în masă la ţerm ca să ducă cultivatoriuluî o căruţă foarte încărcată cu mie! sau dus apoi la cultivatorii care vănduse maî înainte în străinătate şi le-au sfărmat geamurile caselor lor. Stăpânul a cerut îndată ajutorul poliţiei. Anglia Nu se aşteaptă în Londra decît rezultatul celor şese alegeri. Cei 664 aleşi până acum se îmopărţesc în chipul următoriu : 331 liberali, 50 conservatori şi 83 naţionalişti irlandezi. Lipsesc trei voturi liberalilor ca să aibă majoritatea absolută asupra celorlalte două. — Ziarul „Truth“ află că lordul Lyons are intenţia de a-şi da demisiunea din postul său de ambasador al engliterei, la Paris, post pe care-l ţine de 18 ani , şi că succesorul său la ambasadă ar fi lordul Tytton, care, înainte de a fi destinat de lordul Beaconsfield ca Vicele regalităţeî indiilor, aparţinuse corpului diplomatic şi împlinise la Paris funcţiele de secretar şi de misionariul afacerilor. — Sir Ch. Dilke a luat cuvîntul asară în clubul Chelsea. Oratorul nu crede că vuetul după care liberalii s’ar fi propus de a părăsi cabinetul actual este câtuşî de puţin fundat. „Liberalii avansaţi, zice, au pus principiile lor deasupra persoanelor, şi nu văd pentru ce ei n’ar ajuta din toată inima guvernul ori care ar fi, de a aplica măsurile, asupra cărora toată lumea pare de acord“. Şefii partidei liberale, zice „Daily News, n’au luat încă nici o hotărîre în ce priveşte linia de conduită de adoptat în Parlamentul lunei luî Ianuarie. Totodată noi credem că opiniea dominantă este contrară votului imediat a unei noţiuni de neîncredere. Se crede că este mai bine de a lăsa guvernului plina libertate de a desvolta programul sen pentru sesiune. Statele Unite Moartea lui Vanderbilt a cauzat o senzaţie adâncă în lumea afacerilor. Iera cel mai bogat dintre americani, averea sa este evaluată la 200.000.000 de dolari, puşi cea mai mare parte la drumul de fer, afară de asta 35 milioane de dolari în fonduri la Stat. Venitul său anualera peste 10 milioane de dolari. Palatul său la intrarea a cincea, în New- Yorc cu tezaurile artistice pe care la conţine, este evaluat la 3 milioane de dolari. Galeria sa de tablouri numără cele mai frumoase producţiunî ale luî Grogon, Millet, Diaz, Rousseau, Barton. Iera pasionat pentru scenele militare şi rezervase unul dintre cele maî bune locuri în galeria sa luî Bourget, de Neuiville, şi Bătăliei de Buzenval de Detaille. Vanderbilt lasă o femee şi opt copii. Resboiul Bulgaro-Serb Intra circulară adresată agenţilor diplomatici ai Franciei în străinătate. D. de Freycinet vorbind despre cestiunea Balcanilor, zice că soluţiunea constă în mijlocul de a da oarecare satisfacţiuni populaţiunilor Peninsulei, cu garaniile necesare Turciei pentru siguranţa sa. Grecia declară că va reclama energic o compensaţiune, dacă cestiunea unirei Bulgariei cu Rumelia e resolvată. Se anunţă din Constantinopol „Corespondenţei politice“ că Grecia a declarat într’un mod confidenţial că înarmările sale sunt provocate mai puţin prin evenimentele chiar din Rumelia, decît necesitatea de a se afla gata la orice eventualitate în cas de complicaţiuni. După „Noua Presă Liberă“ comisiunea de delimitare care se va trimite pe câmpii de luptă va fi compusă de ataşaţi militari de pe lîngă ambasada Germaniei, Rusiei şi Italiei la Viena şi de un ofiţer superior austriac. O telegramă adresată din Belgrad ziarului „Tagblatt“ zice că o întâlnire singeroasă ar fi avut loc între Şerbi şi Bulgari, aproape de Veliki Isvor—şi că, după o luptă singeroasă, se termină prin învingerea Bulgarilor. Alte jurnale nu vorbesc nimic despre o aşa luptă. In urma unei întrevederi între Gadban Efendi şi Tsanoff, principele a telegrafiat Marelui Vizir că neavând a cere ca compensaţiune de la Serbia decît o despăgubire pecuniară, ar putea trata direct cu inamicul; dar că totodată pentru a permite Portei să judece mai bine starea actuală de lucruri cu privire mai cu seamă asupra principatului. Principele va veni bucuros la Madgid-Paşa şi se va întreţinea cu el asupra situaţiunei generale a afacerilor. Cale indirectă. — La telegrama prin care principele Bulgariei îi declara că, nevătămănd dispoziţiunile tratatului de la Berlin, el socoteşte misiunea lui Madjid-Paşa ca nefolositoare. Poarta a răspuns : ------------------------------------------ FOILETON CLEOPATRA DE Henry Gréville . — Ba, nu, domnule. Nici mătușa mea nici eu nu dorim a ne amesteca în această pârtie Ramoutzine rădică sprincenele cu un aer foarte mierat. — Eram să ți o spun îndată dacă mi-aș fi lasat timpul, continuă Cleopatra cu o maliție gravă. — Nu pot regreta că am venit zise tânărul ofițer închinăndu-se ; onoarea de a fi admis la d-voastră mă recompensează prea de ajuns... —• De osteneala d-tale, conchise Cleopatra et nepăsătoara. — Domnișoară... ascultă-mă, te rog, fără ați bate joc de mine. Ești cea mai frumoasă persoană din Petersburg, eu sunt cel maî urît dintre ofițerii gărzeî... — O ! DU ! întrerupse Cleopatra. Razumof e mai urît decît d-ta. —• Crezi? Eu nu găsesc. — Acela nu are aerul inteligent. — Iţi mulțămesc, zise Kamputzine cu aceiaşi politeţă. In sfârşit între d-ta, Venus, şi eu Vulcan, este un abis ; însă mitologia ne spune că un abis tot aseminea fu astupat... Cu toate că comparația mea... In fine... «— Iartă-mă că nu ştiu mitologia, îl întrerupse fata. — Ieştt adorabilă ! strigă Kamputzine entusiasmat. Nu sunt decit un prost lăngă d-ta ! Şi iată , dacă vrai se consimţi să reînoim vechea istorie la Seile et la Sete; amorul meu îmi va da toate facultăţile care-mi lipsesc dacă voeştî să accepteze măna mea... Cleopatra simţi o emoţie profundă. Asta însamnă dlar o cerere în căsătorie? Ea avea douăzeci şi unu de ani trecuţi şi pentru întăia oară în viaţă un om îî cerea să fie femeia luî. Ea căpătă cătră dînsul oare-care recunoștință. — Eu nu am de loc avere continuă Kamoutzin și d-ta aseminea nu aî, însă dacă pe d-ta frumuseța te face indispensabilă la curte, din mine... cum să zic? caraghioslâcurile mele fac un personaj de care nu se pot lipsi. D-ta şi eu, vezi, că, vom fi foarte puternici împreună... coalizaţi! Ei, ce zici? Nu vom putea noi amândoi îndeplini lucruri extraordinare? Eu, pentru dragostea d-tale mă simt în stare! — Curios, găndi Cleopatra, el nu mai este slut de loc, acuma. Este adevarat dar că amorul schimbă fața celor de care se apropie. Ea îl privia cu așa atenție încît el se crezu agreat ! y V k Y il