Lupta, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 149-169)

1887-01-15 / nr. 156

ANUL IV No. 156 ABONAMENTE In țară Un an................................... Va an....................................... 8 luni........................................ In Btrélnátate Un an.................................. Va an....................................... 8 luni....................................... 10 Bani Numeral REDACŢIA (Calea Victoriei, 35. Piaţa Teatrului EDIŢIA ANTEI A BUCURESCI, JOI 15 IANUARE 1887 ANUNCIUEI Anunciurî pe pagina III . . 1 leu­ linia n „ IV . . 25 bani „ A SE ADRES­A In România la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria, si Anglia la AGENŢIA LIBERA, rue Notre-Dame des Victoi­­res, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA Tip. Mod. Gr. Emis, Str. Acad«mi*I, 24, LIMPEZIRE DE SITUAŢIE (Opoziţia din Cameră şi cea din afară) Cancanuri politice (Insulte şi dueluri) Un fiasco parlamentar Interpelarea d-lui Maiorescu mmm literara (Emin­escu) sau 4 . Limpezire de situaţie Pentru ce opoziţia din Cameră nu să uneşte cu cea din afară de Ca­meră? Pentru ce ea ,nu numai că lucrea­ză separat, ,ü£r ţine cu ostentaţie ca să nu fie­ confundată cu opoziţia ex­­tra-parlamentară ? Iată ce vom discuta cu câte­va priivinte. Opoziţia cea serioasă, acea cu fond şi cu resunet în Cameră, este necon­testat cea extra-parlamentară. In a­fără de parlament (exceptând până la oare care sunt Senatul) sunt şefii opoziţiei, în afară de parlament sunt luptătorii crânceni şi decişii duşmani ai guvernului. Când s’au făcut alegerile pentru parlamentul actual să ştie că, din diferite împrejurări, în Cameră nu au pătruns de­cât vre­o 4 sau 5 opo­zanţi şi în Senat de asemenea.­­ Toţi cei­alţi au intrat cu concursul guver­nului. Opoziţia dar primitivă şi serioasă să compune din aceşti 10 senatori şi deputaţi. La acest element pur şi intransi­gent cu timpul s’au adaus alte ele­mente. Aşa junimiştii aleşi de poli­ţie, după ce au oscilat doi ani, fiind când cu guvernul când cu opoziţia, astăzi să pare, zicem să pare că sunt decişi a să fixa în opoziţie. Aşa, câţi­va din majoritate, d. Fle­­va etc., dupe ce au sprijinit un an şi jumătate guvernul s’au aruncat de câte­va luni de asemenea în opoziţie. Aceste trei fracţiuni, pornite din puncte cardinale deosebite, astă­zi se găsesc unite pe acelaş teren de luptă. Ţi3~să maitâmplă însă ? Opozanţii pri­mitivi, cei constanţi duşmani al guver­nului, au avut şi au păstrat legăturile lor cu opoziţia din afară de parlament. Ei au fost şi sunt ca nişte cole­gi al o­­poziţiei din ţară care păstrează rela­ţiei­ cu muma-patrie. Ei au fost şi sunt expresia pură a opoziţiei din ţară. Din contra junimiştii şi sieviştii nu au avut de la Început nici o legătură cu opoziţia din ţară. Nu au avut pen­tru buna raţiune că atât unii cât şi ceî-i’aîţî au figurat în perioada alege­­­rilor în tabăra guvernamentală şi a combătut contra noastră a opoziţiei. Astâ-zi situaţia lor s’a schimbat, as­­stă­ zî şi ei sunt opozanţi ca şi colegii lor din Cameră aleşi în opoziţie, ca şi noi din afară care luptăm în opoziţie. Fiind aşa, pentru ce junimiştii şi eleviştii nu intră în relaţii cu o­­poziţia extra-parlamentară ? Pentru ce nu vin să facă alianţă cu opozi­ţia unită şi cu toate celelalte frac­ţiuni ale opoziţiei ? D-nia lor ar trebui să înţeleagă, un lucru: că ceea ce fac în Cameră nu e mare treabă, că ori­cât s’ar zbuciuma acolo, lumea ştie că opozi­ţia cea serioasă nu este acolo, că acolo este opoziţia de paradă, de orato­rie şi de evoluţiuni. încă odată, pentru ce nu să unesc dar cu opoziţia extra-parlamentară ? Pentru ce? Să o spunem noi . Pentru că dacă junimiştii s’au decis a să afişa ca opoza­nţi mai hotărîţî aceasta o fac în un interes pur de grup. Este că urmăresc visuri pe care spe­­rează că le vor realiza ei singuri. Este că de ani întregi iau această tactică şi urmăresc scopuri ambiţi­oase. Căci pentru ce d-niî Carp. Maio­­rescu s’au despărţit de Conservatori? Răspunsul este, pentru ca să se pună în evidenţă şi să ajungă ei singuri la putere ca şefi cu grup deosebit. Altminterea în un partid unde sunt oameni ca d-nii Lascar Catargiu, ge­neral Manu, Florescu, A. Lahovari etc. acei domni nu puteau să treacă de şefi. Acesta este adevăratul motiv al separărei junimiştilor de conservatori. Toate celelalte motive invocate de ei sunt pretexte. Astă­zî în Cameră continuă a juca acelaşi joc. Dacă s’ar uni cu opo­ziţia din afară, cu conservatorii etc. atunci ambiţiele lor de şefi de grup s’ar eclipsa, aspiraţiele de a ajunge la putere singuri s’ar nimici, căci în caz de unire singura lor perspectivă ar fi ca să intre în un minister de coaliţie. Unde ar rămânea dlar visu­rile nebune de putere ale d-luî Carp? El singur ’şi-ar tăia aripele visuri­lor sale. Stând însă izolaţi şi lucrând numai pe calea parlamentară —o cale procura­tă de poliţia colectivistă — ei rămân izolaţi de restul opoziţiei, puşi în e­­videnţa şi poate cu oare­care sorţi de a ajunge la putere. Iată cauza pentru care junimiştii nu voesc să intre în relaţie cu opo­ziţia extra-parlamentară. E de inte­resul meschin, egoistic care­­ cârmu­­eşte. Venim la d. Fleva şi ceilalţî. Oare nu cumva şi aceşti domni urmăresc acelaşi scop şi aplică aceiaşi tactică? Oare nu cumva imitează şi d-nia lor detestabila şcoală junimistă? Trebue să mărturisim că aparenţele se pare că justifică supoziţia noastră. In adevăr, pentru ce d-nul Fleva, etc. nu să unesc cu opoziţia din afară? De ce voesc să se menţină pe slabul teren pur parlamentar ? Care sunt deosebirile de principii, de vederi care îl separă de restul opoziţiei? Să o spună ca să o ştim şi noi. Până acum, aşa cum vedem că d-nia lor fac opoziţie în Cameră, nu vedem nici o deosibire. Atunci cum să explicăm hotărârea d-nia lor de a sta izolaţi sau mai bine de a fi egaţî cu junimiştii numai? Lucrul ni să pare bănuelnic. Faţă cu atitudinea acestor două grupuri, noi credem că datoria libe­ralilor disidenţi, a opozanţilor primi­tivi, precum d-nii Palade, Nicorescu, Oroveanu, Butculescu, etc. este ur­mătoarea: Aceşti deputaţi să declare colegilor lor din Cameră, junimişti şi sievişti, că ei nu înţeleg a lucra nu­mai cu elementele parlamentare ci şi cu cele extra-parlamentare. Că ei voesc ca să aibă în acţiunea lor con­cursul opoziţiei din ţară, de care nu pot să se separe fiind­că din sânul ei au eşit. Prin urmare, să propună colegilor lor ca să intre în relaţii c­u opozi­ţia din afară din Cameră. Numai ast­fel, să adauge el, vor continua a lucra împreună. Altmintrelea ei vor fi nevoiţi a nu mai face cauză comună parlamentară cu nişte grupuri care prin limbagiul şi atitudinea lor le inspiră diferite bănueli. Această datorie să impune libera­lilor disidenţi. Numai aşa situaţia se va limpezi şi vom şti întru­cât fie­care grup este de serios în lupta întreprinsă şi ce urmăreşte fie­care. SERVICIUL TELEGRAFIC A G­FANTI A HI VAS Suakim, 25 Ianuarie. — Un corp da armată Abisiniană a sosit înaintea Mu­­suahului și a început atacul. Sa zice că garnisona într’o primă în­­căerare a respins pe năvălitori, cari ar fi perdut 20 de oameni. Din partea ita­lienilor n’ar fi de cât 5 morţi. Calr, 25 Ianuarie.­­Ultimele ştiri pri­mite din litoralul măre! Roşie anunţă că a izbucnit o revoluţie la Masuach. Roma, 25 Ianuarie.—Circulă ştirea în oare­cari cercuri că guvernul italian e dispus a trimite ajutoare garnisonei din Masuach Berlin, 25 Ianuarie. — ,,Gazeta Ger­maniei de Nord“ vorbind ele,declaraţiu­nea făcută ieri de d. Goblet spune că e în măsură să afirme şi ea că ştirea de sensaţie dată de „Daily News“ e cu to­tul false, şi că Germania n’a cerut Fra­­ciei nici o explicaţie. Berlin, 25 ianuarie. — D. Barth, re­dactor la „Gazeta Liberală“ a fost con­damnat la şease săptămâni de închisoa­re, pentru că a răspândit, prin mij­ocul ziarului său, ştirile false de mal de­u­­năzi în privinţa locotenentului-colonel Villaume, ataşat militar pe lângă amba­sada Germaniei din St. Petersburg, Sofia, 25 ianuarie.—Noul comunicări relative la memorial remis de d. Zan­­koff marelui Tizir spun că d. Zankoff ar mai fi cerut ca presidenţia ministeru­lui să fiă încredinţată vre­unul membru din partidul său. Cât despre ministerul de resbel, nu s’ar fi pus înainte numele generalului Kauibars, dar d. Zaskoff ar fi cerut ca direcţiunea armatei să fie încredinţată unui general rus, şi ar fi desemnat ch­ar pe generalul prinţ Cantacuzen. D. Zun­­k­ef mai cere alegeri nuni pentru Sobra­­nia însărcinată cu aleg­rea prinţului Bul­garH, adoptarea candidatului pr-sintai­ele Rusia, o amnistie generală, înlocui­rea vechilor soldaţi prin recruţi nuci şi îi fine revizuirea Constituţiunii. Constantinopol, 25 Ianuar­i —Poarta •unsufera memoriul ce i-a remis d. Zm­­ir­ef ca trebuind să serve de basii la ne­gocierile ce se vor ang­aj­a la 29 Ianua­­rie, cu delegaţii bulgari. AGENŢIA LIBERA Viena, 25 Ianuarie. Se dezminte din toate părţile noutăţile cari au fost puse in circulaţie erl şi al că­rora caracter erea dintre cele mai alarmă­­toare. Astă­zi situaţiunea e considerată ca fiind cu mult mai bună. Viena, 25 Ianuarie. Se zice aici că d-l de Soubeyran erea foar­te angajat cu renta italiană, şi că, pentru a impresiona Bursa, a pus în circulaţie noută­ţile neliniştitoare. Sofia, 25 Ianuarie. Regenţa a dat ca instrucţii delegaţilor bul­gari cari merg a Constantinopole ca să se puie în relaţii cu d-l de Nelidor, ambasado­rul Rusiei şi să-i dea garanţia că or­ie can­­d­dat serios care va fi propus de Rusia va fi ales de către actuala Sobranie. Viena, 25 ianuarie. Noutăţile cari ne sosesc de la Paris sta­bilesc că baracele cari se construesc pe frontiera da la Est nu sunt făcute de loc într'un scop vrăjmăşesc pentru Germania, dar pentru a adăposti trupele care vor lua parte la manevrele corpului al 9-lea de ar­mată, care sunt anunţate de mult. Nişte ofiţeri streini au fost chiar invitaţi ca să participe la aceste manevre. Berlin, 25 ianuarie. Gazeta Crucei declară că recunoaşte în fap­tul că d. Goblet a renunţat la proiectul său de buget şi s-a raliat la proiectul Comisiu­­nei, o probă care ar trebui să dea de gân­dit asupra influenţei crescânde a generalului Boulanger în consiliile guvernului francez. Festa. 25 ianuarie. Pester Lloyd anunţă că d. Ilengelmüller, consilier de legaţiune la Londra, va fi nu­mit în curând ministru plenipotenţiar al Austro-Ungariei la Bucureşti, în locul baro­nului Mayr. Festa, 25 Ianuarie. Contele Salislas Hunyady desminte în chi­pul cel mai formal că ’şi ar fi pus candida­tura la tronul Bulgariei. Festa, 35 Ianuarie. Miniştrii Tisza şi Szapary, pleacă la Vie­na pentru a vorbi cu miniştrii austriac! In privinţa organizare! comune a landsturmuluî. Este probabil că se va vorbi şi despre di­feritele cestiunî comerciale în litigiu. Berlin, 25 Ianuarie Reichstagul, care va fi din nou ales, va fi convocat de sigur în cele d’inteia zile ale lui Martie. Discursul rostit alaltă­ierî de către prin­ţul de Bismarck în Landtag probează că cancelarul Intiepia&­iiuui pienîce pentru a face să i se primească proiectul său asupra septenatului militar. Conflictul a ajuns în faza sa cea mai­ a­cută. Sofia, 25 Ianuarie. Guvernul bulgar s’a pus de acord cu ca­­binetul din Atena pentru instalarea unei a­­genţii elene în Bulgaria. St. Petersburg, 25 Ianuarie. Ministru nostru la Stokholm, consilierul privat Şicskin, a fost chemat pentru a da noul explicaţiuni asupra pregătirilor militare ale Suediei. St. Petersburg, 25 Ianuarie. Ziarele noastre nu împărtăşesc părerea Jur­nalului de St. Petersburg care ’şi exprimă speranţa unei arangieri pacinice a chestiu­nei bulgare. Paris, 25 Ianuarie. Consiliul de miniştrii s’a adunat astă­zi şi a constatat că nici un indiciul nu jusifică noutăţile alarmante date de către ziarele englezeşti. St. Petersburg, 25 Ianuarie. Ministrul de lucrări publice din Persia a sosit la Moscova pentru a trata în privința construire f­ratele­ drumului de fer al Persieî. Mihai răspunde prin cuvântul de o­­braznic. Lucrul a mers mai departe, D. Ro­­bescu permiţîndu-şî a zice d-luî Ma­iorescu că îi pare reu că a luat apă­rarea unui mişel ca Oroveanu, d. Ca­­ton Lecca ’i-a,răspuns: - Mişei sunt acel ce implică în pro­cese pe oamenii oneşti. - Nu vorbesc cu d-ta d-le, ’i-a zis d. Robescu. - Ba eu vorbesc cu d-ta şi sunt la dispoziţia d-tale. - Nu mi înjosesc sa mă bat cu d-ta, a adaus d. Robescu. - Mişeii nu se pot înjosi, ei sunt înjosiţi, a răspuns d. Lecca. De la vorbe s’a ajuns chiar la fapte. D. Ferechide ministru justiţiei s’a cre­zut ofensat de vorbele ce d. Fleva a adresat băncei ministeriale şi a trimes martori aceluia. D. Fleva ’şi-a constituit martori pe d-niî Carp şi Arion. Cum să vede lucrurile au luat for­ma cea mai acută în Cameră: insulte, g­osolăniî, provocări de duel. Argus. Ganoanuri politice Situaţia în Cameră s’a înăsprit cu desăvârşie. Duşmănia cea mare nu este între opozanţii primitivi şi între colectivişti, ci mai cu seamă între aceş­tia, din urmă şi cu noii opozanţi. D. Fleva este mult mai urât de co­lectivişti de­cât d. Palade, sau Nico­rescu. Ba chiar colectiviştii au ajuns să zică: înţelegem ca să ne atace Palade şi Nicorescu, nu putem însă suferi ca să ne atace dezertori ca Fle­va sau oameni ca Carp pe care noi­­l-am ales şi care până mai deunăzi erau cu noi. De aceea cuvintele cele mai aspre şi mai grele să schimbă între colec­tivişti şi noii disidenţi. D. I. Brătianu zice d-luî Fleva că îî ese din ură infamii, calomnii şi mişelii; d. Fleva zice miniştrilor că sunt pătaţi pe frunte, că s’au îmbo­găţit din Urâturi. La care d Radu Un fiasco parlamentar Când ziceam, acum cât­va timp, că unirea în Cameră cu junimiştii are să aibă de rezultat slăbirea opoziţiei şi scoborîrea nivelului de luptă serioasă”, nu ne înşelam de loc. Dovadă inter­pelarea de erî a d-luî Maiorescu. Din toate scandalurile întâmplate de cât­va timp sub colectivişti acela care a fost mai arbitrar, mai nepro­vocat, acela care a indignat mai mult ţara şi pe toţi oamenii imparţiali, a fost de­sigur devastaţiunea a trei re­dacţii de către bandele guvernamentale cu poliţia în frunte. Şi aceasta, în ur­ma îndemnului făţiş al­­primului-mi­­nistru care rosti din balconul ministe­rului de interne cuvintele știute. Prin urmare, dacă guvernul a meri­tat vre­un blam este de sigur pen­tru această chestie. Scena de vanda­lism nu s’a petrecut la Botoșani sau la Râmnicul-Vâlcei, departe de ochii paterei centrale, departe de mijloacele de represiune la dispoziţiunea guver­nului. Scena s’a petrecut în capitală, în văzul şi auzul tuturor autorităţilor, cu concursul poliţiei, al parchetului, al miniştrilor. Scena de vandalism nu a durat un cuart de oră, aşa ca să se poată zice că autorităţile nu au avut timpul să o reprime. Bandele destrugătoare au enum­erat ceasuri întregi stradele capi­talei purtând brutalitatea lor de pe strada Clemenţei la Boulevard şi aşa mai departe. Ei bine, d. Maiorescu nu a crezut că faptele aceste au vre­o gravitate xcepţională, nu le-a considerat ca având un caracter ast-fel în­cât să merite guvernul vre-un blam pentru ele. D-nia sa prezintând o moţiune s’a grăbit a spune că acea moţiune nu implică în ea nici un blam, la adresa guvernului; d-nia sa s’a m­ai grăbit a spune că unii din opozanţi au fost de părere să redacteze o moţiune mai severă, dar că alţii (adică d-nia lor junimiştii) oameni moderaţi şi pru­denţi, au reuşit a căpăta pe acea pre­zentată... întrebăm : aceşti domni să joacă ei de-a opozanţii, joacă comedia, sau nu ştiu nici­­­ singuri ce fac ?

Next