Lupta, iunie 1887 (Anul 4, nr. 265-288)
1887-06-01 / nr. 265
2 JUSTIŢIALA IAŞI Prim din Iaşi următoarea ştire: Se vede că şi justiţia din Iaşi, generalmente vorbind, s’a molipsit de omul ce bîntue justiţia din capitală, adică a se lăsa influenţată de administraţie. Voesc a ve vorbi de procesul d-lui Costea Balş inculat pentru că ar fi şuerat pe capul statului. Acest proces urmează a se judeca la tribuna I secţia I-a, termenul pentru judecarea afacerei a fost fixat întâiaşi dată la 16 Iunie, apoi schimbat nu ştiu după a cui insistenţă, desigur nu a inculpatului pentru ziua de 11 Iunie, şi în fine iarşi schimbat la 6 Iunie tocmai în ziua în care d. Balş are un proces înaintea judecătorului ocolului I, tot în urma unei înscenări poliţieneşti, aşa că d. Balş este pus în poţiunea ce prezenta în aceiaşi zi înaintea a doua instanţe diferite, fiind că prin procurator nu se poate cineva prezenta în materie penală, când faptul imputat atrage după sine pedeapsa îndvsarei. Ia faţa acestora, întrebăm pe d. Preşedinte al Asecţiei l-a, care este singur in drept a fixa termenele de judecată . După a cărui cerere a schimbat de trei ori termenul de judecare al procesului falş? In adevér, d. Vos de Vael, vădfind că liberalii simt dispuşi să facă concesiuni, s’a grăbit a cere suprimarea celor două puncte principale din propunerea d-luiSthaepman, anume neutralitatea şcoaleî publice şi cestiunea subsidiilor. Câţiva liberali se grupară în jurul conservatorilor, aşa că aceştia obţinură o majoritate de 45 voturi contra 39,—şi astfel instrucţiunea publică primi o mare lovitură. Partidal liberal, care îi-a opus destulă rezistenţă împotriva acestui atac venit din partea conservatorilor, va trebui să lucreze mult şi mult timp până să recâştige ceea ce a pierdut acum cu atâta uşurinţă. Liberalii Olandezi mai au încă o singură speranţă. Ei cred că cea-laltâ Cameră nu va aproba votul Camerei elective. Alergările de cri Ieri Duminică 31 Marți, s-a făcut a doua alergare de cai din Bucureşti la Băneasa. Lume a fos mai puţină decât la întâia alergare ; pricina erea în nesiguranţa timpului şi în ploaia care căzuse câteva ore mai înainte. Rezultatul a fost : I. Premiul Nncet, alergare pentru cai de preumblare sau de serviciu militar, încălecaţi de ofiţeri şi aparţinând lor cel puţin de la 15 Mai. Premiul I, 700 lei, Il-lea 200 lei, IlI-lea 100 lei. Au eşit: 1 Pilgrim al d-lui locotenent Văcărescu, călărit de d. colonel Vidoianu, 2 lea Cicoş al d-lui s.lt. Constantinescu, călărit de d. Holban, 3 -lea Bombond al d-lui s. lt. Mancaș, călărit de profi Mar. II. Premiul Queen Mary pentru armăsari şi epe de pur sânge din orice ţară de 3 ani. Premiul I, 2500 lei, II-lea 500 lei. Au eşit : 1 P. L. M. din herghelia Păşcani, 2-a Vijelia, idem. III. Premiul Canotier, pentru armăsari, epe şi jigane de orice rasă şi de orice proveninţă. Greutatea 3 ani 62 kig., 4 ani și mai sus 701.2 kig. învingătorul de vânzare pentru 3000 lei Calul pus de vânzare pentru 2000 va primi 3 kig, descărcare, pentru 1500 lei 5 kiig , pentru 1000 lei, 8 kiig., pentru 500 lei, 11 kiig. Caii care n’au câștigat în 1887 în sensul art. 23 din regulament, primesc o descărcare specială de 2 kig. Jocky români care n’au câştigat două curse primesc 2 la kig. învingătorul de vânzare în quartul de oră ce urmează cursa ; jumătate din prisos la calul al 2 lea până la concurenţa maximum de 500 lei; jumătatea cea alta şi prisosul peste 500 iei fondului curselo’’. Distanţa 1600 metri. Un singur premiu 1500 lei. A ieşit Qood-Bye din herghelia Paşcani Calul a fost cumpărat cu 2500 lei de către d. Maxa. IV. Alergare în treapât călare. Distanţa 3000 metri. Premiu! I 500 lei, II- lea 100 lei, 111-lea 75 lei. Au alergat 10 cai. Au eşit: I in Donato al d-lui sub-locot. Pavelescu, 11-lea Donna a d-lui locot. Manolescu, IlI-lea Fulger al d-lui Mend!. V. Alergare de obstacole. Premiul I 1500 h, II-lea 2/a din intrări, IlI-lea 2/a din intrări. Au eșit: I Last Love al d-lui A. Catarg!, Il-lea Mignonette al d-luî Mnd', III- lea Ouragan dia hrghelia Paşcani. VI. Alergare suplimentară pentru ca, de orice proveninţă şi orice vîrstă, înhămaţi câte unul la trăsuri uşoare de cursă cu 2 safi 4 roţi. Premiul I 300 lei, 11-lea 100 lei. Au eşit: I Vlaica a d-luî C. Parrimno, II-lea Horosch a d lui maior Mescu. VII. Alergarea birjarilor pentru trăsuri de birjă, făsad obicinuit serviciu public în piaţă. Alergare în treapăt înhămat în doi. Distanţa 2500 metrii. Premiul I 200 lei, Il-lea 100 lei, II lea 50 lei. Au eşit: Anton Ivanof birji No 151 cu 2 cai murg şi roib , II Carp Urnitf birja No. 28 cu 2 armăsari albi, III Alex Porumbaru birja No. 151 cu 2 epe murgi, avocat Kirnik spre a li se verifica creanţele lor. Se vorbeşte că creditorii acestui faliment vor consimţi anahteia un concordat. * * * In numărul viitor vom publica sub această rubrică deriziunea înaltei Curţi de Cassaţie în procesul coipemenţilor de Îs Râmnicu-Vâlcea. Am citit această hotăre şi am văzut că este foarte bine motivată de consilierul Curţei care a redactat-o. * * Se crede că tribunalul comercial va declara îa această săptămână, din officiu, cn stare de faliment pe un mare comerciant din Capitală, care ar avea un pasiv de peste 80.000 lei. * # * Azi s’a declarat desrinsa sesiunea Curţei cu juraţi din Capital. In urmă d. grefier a făcut apelul nominal al juraţilor, din cari d. preşedinte a tras la sorți 12 cari vor forma juriul în procesul care a se judeca azi. # # După o dispoziţie luată de preşedinţii secţiunelor Curţei de apel din Capitală, procesele civile cari se judecau până acuma în zilele de Marţi, Joi şi Sâmbătă, se vor judeca de acum înainte în celelalte zile ale săptâmâori. * # Toate procesele cari sunt a se judeca de Curtea de apel în diverginţă, vor trebui să fie amânate din cauză că mai mulţi consilieri sunt delegaţi de a presida Curţile cu juraţi din arondismentul acestei Curţi. *’ * Tribunaul comercial din capitală 83 va pronunţa azi asupra omologării concordatului încheiat a’aităeri da creditorii fadul-ritului O brii h. S. Ştiri Judiciare La 15 iunie, secţiunea a 2 a Divi Cel de Cassaţie va judeca recursul casse Coats, fabricant de aţă din Eghtera, contra deciziunei Curţii de apel din capitală care i-a respins cererea de preferinţa asupra unei sume de una sută de mii de lei din massa falimentului fraţilor Levinson. Acest proces nu este de cât o urmare a unui alt proces mult mai însemnat şi despre care s’a vorbit mult în lumea comercială şi pe care proces cassa Coats la câştigat după mari trude. Cassa Coats va fi representată de d-nii avocaţi C. Boerescu şi D. Gatii iar fraţi Levinson de d-nii avocaţi Missir, Pahe Protopopescu şi alţii. Vom da la timp rezultatul acestui proces * * 11c Creditorii falimentului A. I. Kaufman, croitor din calea Victoriei N. 37, sunt convocaţi a se presenta înaintea sindicului d LAPTA ROSOMA ,IN JUMA HNFORMAŢIUNI Aducem la cunoştinţa cetitorilor ziarului nostru, că pe timpul sezonului băilor facem abonamente lunare pentru toate staţiunile balneare din ţară şi streinătate. Preţul pentru o lună în ţară 4 lei, în streinătate 5 lei. Abonaţii noştri din ţară care vor voi să primească ziarul în vreo localitate din străinătate sunt rugaţi a ne anunţa din vreme trimiţându-ne şi diferenţa costului de transport în timbre poştale în sumă de 1 fr. pentru o lună. Administraţia î înştiinţăm pe abonaţii noştri din capitală că cu începere de astăzi 1 iunie ziarul le va fi servit la domiciliu prin împărţitori, primind în fiecare seară cu începere de la ora î 9 cel mult ediţia a II a din acea zi. In cercurile guvernamentale există temere de un trist eveniment ce se poate întâmpla în urma agravărei sănătăţei împâratuluî german. De Sâmbătă încoace au sosit maî multe ştiri neliniştitoare de la Berlin. Ni se comunică că d. prim procuror Andronescu, care deţine de peste patru sâptămânî la dânsul dosarul In afacerea vestitului escroc Andronic pentru a face rechizitorul său, a dat un rechizitor prin care a declarat că nu este caz de urmărire. Se zice că d. Stătescu, judecătorul de instrucţie care a instruit această afacere, fiind constrâns şi d-nia sa de a da o ordonanţă de neurmărire în această afacere, ar preferi mai bine ca să-şi dea demisiunea sa, decât să se facă instrument în această, afacere, care este foarte dovedită. D. Radu Mihaiu, ministrul de interne, a plecat supărat la moşia sa văzând că preşedintele consiliului nu vrea să urmărească pe opoziţia din Galaţi. D. Radu Mihaiu, ameninţă cu demisiunea in caz când preşedintele consiliului va persista în hotărârea de mai sus. ***** * Monitorul Oficial de mâine va publica raportul comisiei de anchetă de la Galaţi. Acest raport a fost trimes încă de Sâmbătă la Monitor spre a fi publicat. D. Stătescu, ministru de Justiţie, care a fost la Sinaia spre a supune la cunoştinţa regelui raportul comisiunei de anchetă de la Galaţi, s’a întors în capitală. Suntem curioşi a şti opiniunea ce ’şî-a dat regele asupra acestei anchete. „ De azi consiliul comunal al capitalei începe a judeca contestaţiunile ce ’i s’a adresat şi care i se vor mai adresa contra proceselor verbale încheiate de comisiile de recensământ al taxelor comunale. Amintim că dreptul de contestaţiune nu există de cât până la 10 iunie. § D nul general Fălcoianu, colonel Carcaleţeanu şi maior Bereşteanu, sunt delegaţi de ministrul de rezbel de aforma comisiunea de examen al şcoalei de aplicaţie de geniu şi artilerie din capitală. D. Mantoff, prefectul din Rusciuk, soseşte mâine dimineaţă în capitală. D. Mantoff va sta în capitală până la 6 iunie când va veni înaintea Curţei cu Juraţi din capitală, procesu atentatorilor contra vieţei sale. „ De azi înainte deschidem în jurnalul nostru o nouă rubrică, sub titlul de Cronică , de Ştiri judiciare. Este bine ca lectorii noştri să ştie din când în când ce se petrece şi pe la tribunale. „ Mitropolitul Primat a plecat azi dimineaţă la Ploeşti în inspecţie. Mitropolitul va inspecta şi monastirea Ghighiu din judeţul Prahova. Sâmbătă noaptea nişte pungaşi au încercat să spargă biserica de la sf. Visarion. Fiind surprinşi la timp ei au fost arestaţi. Sâmbătă a sosit în capitală din Constantinopol, Hobart-paşa împreună cu alţi zece ofiţeri din armata turcească. După o şedere de o zi, când au descins la hotelul Regal, ei au plecat eri seară la Viena şi Petersburg, unde au mai multe misiuni. Peste zi ei au primit vizita ministrului turcesc în capitală. D. maior Mongin, construitorul cupolei franceze, a cărui sosire în capitală am anunţat-o, a fost eri la Sinaia, unde a fost primit în audienţă de către rege. „ Esamenul de căpitani pentru gradul de maior va începe mai intâiu la corpul al 4-lea de armată ce este în Iaşi. De la Iaşi comisiunea de esamen va merge la Galaţi, de aci la Craiova şi apoi la 20 iunie va începe esamenul in Bucureşti pentru corpul al 2-lea de armată. La Bucureşti se va esamina şi toţi căpitanii de cavalerie şi geniu. „ Suntem pozitiv informaţi, că ddirector Herescu al liceului sf. Sava percepe de la fiecare elev al cl. V, 85 bani sub motiv că trebueşte să repare băncile ce s’au stricat de aceştî elevi. Dacă lucrul este adevărat, ne mirăm de această procedare a acestui director. Cum se poate ca el să impue elevilor a plăti o sumă neprevăzută de nici o lege, mai cu osebire că elevii sunt ameninţaţi a nu li se face mediile până ce nu vor plăti aceşti bani. Nu este oare un fond in bugetul statului pentru a se face asemenea reparaţiuni, ori logofetui de la instrucţiunea publică epuizând fondurile ce le are în această privinţă, aleargă a scoate bani de la bieţii elevi ? Cerem cu stăruinţă a ni se desminţi prin foaia oficială dacă nu este adevărat şi nu s’a perceput acest indirect impozit de la elevi. TELEGRAME Paris, 12 iunie.—Azi dimineaţă un duel a avut loc între dd. Clamenceau şi Fouther, acest din urmă redactor al ziarului „Naţional“, în urma unei polemice de jurnale. Două gloanţe au fost schimbate fără resultat. Berlin, 12 iunie.—împăratul a dormit bine; durerile au scăzut. Strasburg, 12 inie. — După „Land*» Zeitung“ ştirea Jdespre exilul deputatului Lalarce din Mullhuse nu este confirmată. Constantinopol, 11 Iunie.—Expediţunea cerealelor prin portul Samsun este oprită. 1. Constantinopol, 11 Iunie.—(esle indirectă). Răspunzând la ultimul demers al FOIŢA ZIARULUI „LUPTA“ SEPTEM ANA UTERARA XVII Una din caracteristicele literaturii româneşti. Iipsa de un sistem de a scrie. Cauzele determinante Educaţunea noastră literară. — Cu alt privej am atins în treacăt şi am constatat faptul lipsei unei şcoli în literatura românească. Aproape nici un scriitor nu e procedat după o anumită şcoală, scriind după un sistem anume determinat. Luând pe fiecare scriitor român în parte şi analizându-î lucrarea în general, suntem surprinşi, nu de lipsa de originalitate—care fără care caii iaudabile escepţiuni, este generală — dar de această profuziune de sisteme. In opera unui artist român găsim toate sistemele încercate și imitate. Nu putem însă găsi urmărirea continuă a unui principiu literar. Nu pretindem, zic, ca să nu să dea un nou sistem, o şcoală inaugurată de scriitorii români, ceea ce este curios este lipsa unei consecinţe literare. Să pare că acest defect este o caracteristică a oaţionalitaţei noastre, căci această neconstanţă să observă în toate: în literatură, în artă, în politică, în viaţa socială la general. Idica acestui subiectan a venit vizitând expoziţiunea pictorului Grigorescu. Acest artist pare a rezuma caracterul neamul nistru. In general expoziţiunea sa este o colecţiune gentilă. Insist asupra cuvântului gentil pentru a să espira. Opera d-lui Grigorescu, luată în general, este o lucrare de artă uşoară, gingaşe, care place, dar căreia li lipseşte originalitatea, soliditatea pe care o vedem în lucrării maeştrilor. D-sa pe lângă că nu a adus nici un procedeu nou, dar a insistat mi să pare asupra procedeurilor banale. Opera generală a d-lui Grigorescu prea îţi lasă o impresiune albastră şi roe-tendre. Luată în particular lucrarea d-sale, se poate găsi în ea procedeurile tuturor şcoalelor. Găsim tablouri după şcoala clasică găsim tablouri după şcoala impresionistă, genul lui Hunuer, şcoala olandeză, găsim imitatea d-lui toate genurile pictorilor mari şi mici. Zadarnic vom căuta pe Grigorescu în expoziţiunea sa, vom găsi pe om şi cine altul, afară de d-sa Ca lucrător de sigur d. Grgorescu este un lucrător dibaciu, îşi cunoaşte meşteşugul, dar atâta tot. Ceea ce găsim în expoziţiunea d-lui Grigorescu în mic, găsim ca notă caracteristică în literatură română, cu singura principală deosebire, că în operele mai de căpetănie a literaturei româneşti dacă găseşti amalgamul de şcoli şi de sisteme, de care este vorba în expoziţiunea sus numită, găseşti însă şi mai multe note originale, cel puţine în autorii talentaţi. Care să fie cauza acestui fenomen, care, repet, să manifetează în toate părţile vieţei noastre sociale ? Duupă mine, trebue să fie o mulţime de cauze, a căror rezultantă este fenomenul de care vorbesc. Nu voi atinge decât pe unele din aceste cauze pe cele mai determinante. Mă în rânl de toate, vicelipsa unei educaţiunî literare solide, lipsa unui anumit curent literar, lipsa prin urmare da convingeri şi deci de pasiune literară. La şcoală educaţiunea noastră literară să face din punctul de vedere clasic. Vorbesc de lecţiunile relative la limba şi literatura română. Modelele de stil ce ni să dau acolo sunt desigur din acele mai proaste şi luate din autorii cei mai păcătoşi. Pe lângă aceasta autorii acestor aşa zise Retorici nu au avut măcar puterea şi inteligenţa de a alege cel puţin lucruri potrivite pentru esemplele lor. Dacă elevul care iese din liceu cu diploma de bacalaureat s’ar crede destul de destoinic ca să scrie după preceptele învăţate în şcoală, opera lui ar fi un cap de operă a prostiei omeneşti. Din fericire educaţiunea această oficială este atât de ineptă încât nu a putut fi luată în serios chiar de cătră cel mai buchen din scriitoraşii noştri. Pe lângă educaţiunea literară oficiali, la şcoală se face o altă educaţiune cu mut mai periculoasă. Este acea luptă din romacurile citite într’ascuns şi care educaţiune coostă îa sorbirea lacomă a tot ce’i mai inept în literaturile străine. Ia general, şcolarii neştiind bine franţuzeşte, să îndeletnicesc eu citirea romanurilor traduse în limba românească. Aceste romanuri sunt de două feluri: unele mai vechi, luate din biblioteca părinţilor, sunt tradiţiuni după Dumas tatăl, George Sand, Eugene Sue, Victor Hugo şi alţii din şcoala romantică. Aceste sunt cel puţin opere literare de merit de şi eşite din uz. Pe lângă acestea vin romanele mai noul, ale căror autori sunt Poison-de-Terail, Xavier de Montepin şi cei alţi foiletonişti care falsifică şi mai mult gustul literar al tinerimei. Un tânăr care ar eşit cu bagagiul literar şcolar şi care ar voi să scrie, ele sigur nu ar putea produce decât opere care să semene ca acele cari au alcătuit educaţialui literară. Fiecare din noi când am început a scrie poezii, nu ara debutat prin a imita pe Bolintineanu, pe Alexandri şi pe cei alţi care alcătuiseră tot bagagiul nostru literar ? In proză dar tineretul nostru s’ar apuca de scris lucruri teribile, oribile şi îngrozitoare, crime înspăimântătoare, cu pumnale pline de sânge, cu umbre, cu eroi extraordinari, cu fraze bombastice, cu strigăte, cu zbierete, cu toate lucrurile şi m joacele literare întrebuinţate de foiletoniştii fără talent francezi. Educaţiunea literară a tinerimei din fericire n- să mărgineşte aici, începând să citească franţuzeşte el diff peste cărţi cu adevărat de valoare, peste scrieri roderne şi scrise în spiritul timpului. In literatura franceză contimporană sunt însă mai multe şcoli. Tineretul nostru nu poate încă alege. A citit mai multe scrieri decât critice literare, căci educaţiunea lui literară să face pe apucatele, fără direcţiune, după cum să întâmplă. A citit pe Dumas, a citit pe Pousac-de-Terail, a citit pe Victor Hugo, a citit pe Ohnet, a citit pe Zola. Dintre toţi aceştia el nu are putere de a alege. Fiecare din aceşti scriitori or să le iasă ceva în amintire şi la acel ava se va gândi el când va lua condeiul în mână. Dacă e om de talent, ca toată aceasta pestre ţeală de sistemeşi de mijoace literare, va putea să parvină să scrie ceva mai însemnat, deşi un lucru tot d’a una se va vedea în compoziţiunea sa : ama’gamarea tuturor acestor sisteme îţi va da ideea generală ce ’ţi ar lăsa-o impresiunea unei statui care în loc să fie alcătuită dintr’un singur bloc de marmoră, este făcută din mai multe bucăţi de marmoră deosebite. Cu alt prilej am dat exemplul Nuvelelor din Popor a d-lui Slavici. Şuaui acest exemplu pentru că el dovedeşte şi ilustrează foarte bine părerea mea. D. Slavici este incontestabil un om de talent. Impresiunea generală care ’ţi-o lasă însă lucrarea sale artistică este că d-lui a lucrat sub impresiunea a două mijloace literarii deosebite. Intr’o lucrare de artă se deosebesc două lucruri: maî lat din cadrul general, schiţa, firul, spaţiul îa care se mişcă acţiunea şi al doilea particularităţile, detailurile lucrăreî de artă.— Intr’un tablou d. ex. să deosebeşte fondul tabloului şi personajele sau subiectul principal. Intr’o nuvelă, într’un roman este firul istoric, cadrul general al lucrăreî, canavaua pe care scriitorul brodează şi broderiea, particularităţile, de trilurile. In scrierea d-lui Slavici broderia este cât vr - A V V