Lupta, august 1888 (Anul 5, nr. 607-624)
1888-08-05 / nr. 610
i ANUL V—SERIA II. No. 610. % ABONAMENTE In ţară Un an. ........................................40 lei */> an . .......................................20 „ 3 luni . ........................................10 „ In străinătate Un an. ........................................50 lei V* an . OK 3 luni . ........................................D ,» 15 Bani Numeral REDACŢIA Bulevardul BlisaTbeta JSTo. 8 (Casa Leznpart). BUCUREŞTI VINERI 5AUGUST 1888. m AM UNCIURI Anuncîuri pe pagina III , , „ IV A 8E A D U ES A In Romania, Ia administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ung-aria şl Anglia la AGENŢIA LIBERA rne Nolre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AUENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA Bulevardul Blisabeta JSTo. 8 (Casa Lenipart) 1 leü linia 25 bani „ OPOZIT!A UNT A C’ESTMON SYSTÉME BRAVII PRESEI Politica la Campu-Lung EOIMII SI EXPOZITIA Es noi TX-A. Opoziţia-unită Am arătat, în ultimul articol, care este singura atitudine demnă şi onestă ce poate lua opoziţia-unită faţă cu actualul guvern, este aceea de a spune franc ce voeşte şi ce sentimente hrăneşte. Şefii opoziţiei nu par—vorbesc de doi din ei, de d-nii L. Catargiu şi Vernescu—preocupaţi de loc de aceasta. Toată preocuparea şefilor constă în a să arăta publicului că sunt uniţi. Manifestări politice vedem în adevăr, din care rezultă că d. D. Brătianu nu a rupt-o încă cu d. L. Catargiu. De cât aceasta este destul? De loc. Nu e destul ca lumea să ştie uniţi. Uniţi, minunat, decât în contra cui, pentru cine, in ce scop ? Uniţi ca să sprijine guvernul actual ? Uniţi ca să -l tolereze? Uniţi ca să- l răstoarne? Uniţi că să dea din sânul lor un nouguvern ? Sau uniţi ca să o scalde, să şovăească şi să fie nici carne nici peşte ? După faptele opoziţiei unite, este vădit că ultima bănueală este cea fundată, este vădit lucru că opoziţia faţă cu guvernul junimist nu e nici carne nici peşte, ba pot zice chiar că o parte din ea — conservatorii — sunt numai peşte şi deja ceilalţi — liberalii — încep a numai mirosi a carne. Apoi uite-se cineva la atitudinea şefilor, uite-se la rolul ce opoziţiaunită a jucat în deosebitele alegeri de la închiderea Camenilor şi spună în conştiinţă, cinstit lucru este acesta ? Demn este el pentru o organizare politică care atrăsese, în ultimii ani a putere colectiviste, toate simpatiele ţarei şi chiar admiraţie ? In cea din urmă zi a funcţionarei parlamentului, şefii luase hotărârea să facă declaraţii categorice cum că vor continua a combate guvernul. Primul ministru, printr’o manoperă destul de nereală, a împedicat acea declaraţie. Foarte bine. De cât şefii nu puteau ei să o facă pe urmă pe calea publicităţei ? Câte ocazii nu au fost de atunci în care şefii puteau să ’şi arate politica lori... Dar nu, ei au preferat să ’şi strecoare pe aderenţii lor ba la prefecturi, ba la deputăţie, ba în consiliul comunal etc. A declara că eşti contra colectiviştilor, era mare lucru cu şease luni în urmă, adică când d. I. Brătianu era la putere. A declara însă tot numai acest lucru acum când colectiviştii sunt căzuţi, nu mai are aceiaşi însemnătate. Căci pe lângă colectivişti, mai este un guvern nou, un guvern eşti de la Palat, un guvern care nu are nici o legătură cu opoziţia unită. Fiind aşa, oare nu e mai interesant pentru opinia publică ca să ştie ce gândeşte să facă opoziţiaunită faţă cu noul guvern ? Ce ? Gogoriţa cu colectiviştii are să dureze la infinit? Până când ziarele opoziţiei fi-vor pline numai de faptele colectiviştilor escamotându-se în chip sistematic prezentul ? Răi au fost colectiviştii, aşa este. De cât, este aceasta o raţiune pentru ca să umplem coloanele ziarelor noastre numai cu ei şi despre ei ? Ia să venim puţin şi la prezent, ca să ne ocupăm şi de situaţia actuală, ia să spunem ce gândim şi de noul guvern. Şi când zic acestea nu ie zic pentru Naţiunea d-lui D. Brătianu. Această gazetă a spus ce gândeşte, s’a declarat franc neprietină guvernului. Nenorocirea însă este că aderenţii Naţiuneî nu ţin acelaşi limbagiu, ci din contra, ţin un limbaghi sau fac fapte diametral opuse declaraţia lor ziarului. Vorbesc însă de România, care are o atitudine şovăitoare, ba care nu găseşte decât laude pentru prezent fără nici o umbră. Şi în acest caz iar mă simt încurcat, căci d. L. Catargiu, în cercurile politice, ţine alt limbagiu decât acela al României, măcar că acest ziar este şi organul d nnii sale ! Cum să vede încurcătura este completă. Gazetele ţin un limbagiu altfel decât al şefilor, sau prind ele ţin acelaş limbagiu cum e cazul Naţiunei, atunci partidul, aderenţii au altă atitudine !.. Nu mai vorbesc de zestraşii guvernamentali, cari cu duiumul au trecut la guvern pe faţă, măcar că sunt membrii ai opoziţieiunite şi cari cântă osanalea lui T. Rosetti !... Aceasta este poveste veche, veche ca lumea, veche ca şi mizeria inimei omeneşti !. Deci nu pot sfârşi mai bine aceste articole decât strigând : mai multă lumină,, mai puţină politică şi mai mult caracter şi sinceritate ! la Gf. Pana. SERVICIUL TELEGRAFIC Agenţia Havas Petersburg, 15 August — Journal de St. Petersbourg desminte că Rusia, cu toate că e dispusă să accepte abolirea capitulaţiunilor din Masuaki, ar fi admis in principiu că abolirea capitulaţiunilor ar decurge din singurul fapt al ocupărei de către Italia. Petersburg, 15. August. — Nu, este probabil că d. de Giers ar părăsi Rusia anul acesta. Paris, 15. August. — Revoluţiunea a triumfat în insula Haiti. Preşedintele Salomon s’a refugiat intr’o corabie englezească. Praga, 15. August. — Ragele Portugaliei, însoţit de principele regal şi de suita sa, a sosit azî. El va pleca mâine la Îşi. Borna, 15. August. — Se anunţă din Cair Agenţiei Ştefani. Se asigură că Keren ar fi fost ocupat fără nici o piedică de către Baramharas-Kofel, care s’ar fi afirmat mandatar al guvernului italian. Sofia, 15. August — Miniştrii Stambuloff şi Jivkoff au primit marele cordon al ordinului sf. Alexandru. Ceilalţi miiştrii au primit diferite cadouri. Maiorii Petroff şef de stat-major, şi Paniţa au fost înaintaţi la aradul de locotenent-colonel, iar locotenentul-colonel Lioubowsky a fost făcut colonel. Seara, la lagăr serbarea a fost foarte strălucită. Orașul a fost iluminat pîrlr’un mod spontanen. Constantinopol, 15 August. — Via Varna—fie spune nu demersului Porții, cornițele Kalnoky zice că a făcut ceea ce ea cere, mai înainte, adresând reprezintărî la Sofia, în privinţa atitudinei nejustificabile a Bulgariei, relativ la linia Vakard şi asupra necesităţei unei înţelegeri cu Poarta şi C-ia de Hirs. D-na Kalnoky va repeta reprezintările sale. Comp. de Hirs fiind austriacă, Austria s’ar considera ea ca deposedată prin acest act al Bulgariei ? Mari pregătiri de drapele și de ornamente se făcuseră la gara din Stambul. ■firi mi azi primul tren european ; dar, din ordinul Sultanului, s'au scos toate, iar autorităţile turceşti fiu primit ordinul să se abţină cu totul. Asfel faftul memorabil al joncţiunii feraţii a Constantinopolului cu Europa a trecut cu totul nebăgat în seamă. Numai 2 sau 300 de colonii străini s’au dus să salute trenul de inaugurare pe tăcute, căci plutia veghia. Circulărea anunțată în privința Masua- Itului pleacă azî prin poștă. „C’est mon Systeme“ Torturile săvârşite zilele acestea la poliţia Capitalei dovedesc un lucru. Nu un caz izolat, nu o întâmplare nenorocită sunt aceste torturi, ci un sistem întreg, un sistem intrat adânc în deprinderile tuturor poliţiilor şi poliţiştilor. In adevăr, de când există în lume poliţii şi poliţai, cine ’şi-ar putea lua pe suflet răspunderea de a zice, că nu s’a torturat şi încă într’un mod infam, fără pic de milă? Spune unul poliţist, că nu trebue să tortureze pe un tâlhar, spune-i că sunt alte sisteme spre a descoperi culpabilitatea unul bănuit—şi’ţi va râde în nas, te va socoti stupid ori nebun. De aci vine,, că lumea inteligentă, lumea, nedeprinsă cu barbariile, confundă noţiunea de agent poliţienesc cu aceea de zbir, de calon. Mai mult, luaţi un tânăr din societate, un tânăr cu aşa numite manieri distinse şi‘ băgaţi într’o slujbă poliţienească. Ce credeţi, că se va întâmpla cu el ? îşi va mai păstra oare manierile de mainainte? Fi-va la poliţie tot tânărul bine crescut ? Defel. Iată un exemplu: Tânărul Davila era cunoscut dacă nu ca o inteligenţă neobicinuită, dar ca un tânăr gentil, cu apucături bune şi cu veleităţi de independinţă. Diferite împrejurări însă s-au vârât în societatea ipistaţilor şi aci... aci mediul ’şi-a arătat influenţa Im teribila, tînărul Davila a ajuns zbirul Davila. Ce mai voiţi ? Trăind cu Ianulescu, Epureatu, Dimancea, oricât ar fi de Davila, trebuie să le iei apucăturile bestiale. Aceasta e lege firească. Ce-i de făcut ? Un singur lucru : Trebuie de curăţit poliţia de tipurile de sălbatici, cari nu fac decât meseria de bătău când sunt în opoziţie, pentru ca la guvern să ajungă ipistaţi. Aparatul poliţienesc nu trebue alcătuit din sălbatici. Altfel, ori de câte ori vom protesta în potriva torturilor, cel d’întâiu zevzec ne va răspunde : — C’est mon Systeme ! BRAVII PRESSE! In lumea ziaristicei să petrec în momentul acesta lucruri în adevăr revoltătoare. Şi spunând acestea să nu gândească cetitorii că voim să ne ocupăm de scârbosul spectacol ce o face unde scriu spionii lui Moruzi, ciocoi inculţi şi ordinari, ne prezintă prin injuriele şi greţoşeniele ne mai cunoscute încă în presă. Asemenea şiiinţe sunt prea jos puse pentru ca să ne hotărâm a ne ocupa de ele. Voim să vorbim de alt scârbos spectacol. Iată de ce e vorba: Există în lumea presei un număr de indivizi cari fac în adevăr meseria de bravi ai condeiului, de mercenari ai ziaristicei, de oameni fără convingeri, fără ruşine, care înjură astăzi un partid pentru ca mâine să’l laude şi care a lăudat ori un partid pentru ca astăzî să’l înjure. Aceşti oameni nu au nici o pudoare. Articolele pe cari eri le scria în contra conservatorilor astăzi le reia, schimbă numele de conservator în acela de liberal sau de colectivist, dă acele articole la imprimat la România Liberă luându-le din redacţia Voinţei Naţionale, şi iată meseria lor îndeplinită. Transformarea se face în adevăr în douăzeci şi patru ore, timpul ce pune un guvern pentru a cădea şi altul nou pentru a se ridica ! Nu avem nevoe să pronunţăm nume proprii, toată lumea poate înţelege despre ce şi cine e vorba. O chestiune însă: oare un ziar care să respectă, face bine că primeşte să colaboreze la el astfel de oameni ? In special România Liberă care are pretenţii de moderaţie de cinste ziaristică, de demnitate face ca un lucru corect primind pe asemenea lichele ale presei ca să le mâzgălească hârtia ? întrebăm şi aşteptăm răspunsul ei. Părerea noastră însă este că nu. Asemenea oameni compromit presa în genere şi discreditează ziarul în care scriu. Căci, mai la urmă, de ce să scrie în gazete. Să scrie ca să inspiri încredere lumei despre cele ce spui. Apoi ce fel de încredere poate avea cetitorii în nişte articole scrise de un om, care cu patru luni în urmă scria diametrul contrar de ceea ce scrie astăzî Ştim că la acest inconvenient este un paliativ. Omul mercenar, schimbându-şî părerile şi gazeta î şi schimbă şi pseudonimul. Aşa în loc de un fost colectivist, iscăleşte trei steluţe, iar după ce lumea va afla cine să ascunde sub cerul celor trei steluţe, ştim că va lua alt pseudonim, căci asemenea oameni sunt destinaţi să trăească sub un veşnic pseudo Dar acest paliativ pe lângă că nu este cinstit, apoi nu înşală pe niminea. Lumea află îndată cine aruncă buneoară fulgerile în contra colectiviştilor în România Liberă, şi când acel care tună şi fulgeră să descoperă că este un colectivist de acum trei luni, ce poate să simtă ? Desgust şi dispreţ... De altminterea ceea ce este revoltător pentru conştiinţa publică, este faptul că citind un articol în România Liberă de trei steluţe la adresa duşmanilor acelei foi, eşti mai dinainte încredinţat că acelaşi om este capabil ca mâine să scrie în alt ziar, un alt articol la adresa României Libere. Toată lumea o ştie aceasta, şi totuşi omul nostru este primit ca colaborator când la o foce, când la o alta. Şi încă ce fel de gen îşi aleg asemenea oameni ! Ei îşi aleg în ziaristică genul indignat, ei scriu articole pe tema indignăreî, pe tema revoltei de conştiinţă faţă cu turpitudinele sociale şi politice ! Cetind articolele lor, dacă nu mi-ai şti cine sunt ai crede că ai a face cu un inspirat, cu un fanatic inebranjabil în convingerile lui, cu un om tăiat în granit!... Cum se vede, aceşti domni au adus la perfecţie arta de a simula indignarea şi conştiinţa onestă revoltată. Nu ar fi nemerit ca presa să pună la carantină astfel de mercenari, de bravi ai condeiului ? întrebăm pe „România Liberă,.. Politica la Câmpultuifi (Corespondenţa particularii ai Luptei) Sa nu creadă cetitorii cum că la Câmpulung se face numai cură de aer, de zer sau de băi de pucioasă, de loc, la Câmpu-lung se mai face şi politică. Adicâ să mă explic : politica o fac Câmpu- Lungenii, iar cura vizitatorii. In Câmpu-lung, ca mal în toate oraşele mici ale ţăreî, partidul cel mai puternic este partidul guvernamental : când sunt albii la putere, Câmpu-lungul e alb, când vin roşii Câmpu-lungul e roşu, când vin junimiştii Câmpu-lungul e junimist. Ba pot zice că astăzi cel mai junimist judeţ este Muscelul. Pentru a-şi face cetitorii o idee precisă despre gradul de dezvoltare al onorabililor cetăţenii Câmpulungeni, este destul să spun că în momentul când evea să se pue în lucrare linia ferată a acelui oraş, fruntaşii cetăţei erau într’o mare fierbere şi într’o năpraznică desperare. Prin cafenele iluştrii părinţi ai judeţului perorau cu glas tare cum că drumul de fer este »peirea Câmpulungului«, iar deputaţii locali, toţi colectivişti sadea s’au făcut interpreţii acestei îngrijiri generale.La Bucureşti nu n-au luat aprobarea lor liniei de cât atuncea când guvernul Ie-a dăruit câte o gară la fiecare. Să nu creadă cetitorii cum că e vorba de glumă: fiecare deputat, al Câmpulungului îşi are gara sa particulară. De altfel era şi logic ca bieţii deputaţi ai Muscelului să aibă partea lor de beneficii în această lucrare, de vreme ce primul-ministru, cinstit lu d. Ion Brătianu a căpătat cu acest prilej un ciolan cât toate zilele. In adevăr, după primul plan, după planul cel logic, linia Câmpulungului trebuia să treacă prin Piteşti, dar dacă ar fi trecut Piteştii atunci nu putea să treacă pe la Florica şi astfel şeful colectivităţei ar fi scăpat un prilej minunat de a’şi ridica valoarea proprietăţei şi a realiza o mulţime de câştiguri. Aşadar Piteştii au fost izolaţi cu desăvârşirea şi linia, descriind un ocol cât toate zilele de mari, a fost condusă pe la Florica. După această porţiune grasă, asvârlită în gura dulăului colectivităţei s’au împărţit bucăţelele rămase colectiviştilor mai mărunţel. Aşa gara dela trecereasa s’a dăruit deputatului Dobrovici care are acolo o fabrică de spirt o altă gară, al căreia nume îmi scapă, s’a dăruit deputatului Zamfirescu, iar gara Schitul Goleşti s’a dăruit deputatului Roşianu. Este de observat că din cele 7 gări ale liniei Goleşti-Câmpulung, numai două sunt cerute de interesul general, iar celelalte cinci sunt făcute numai pentru a căpătui pe partizani. Cea mai scandaloasă dintre toate gările este Schitul-Goleşti, gară construita la câţiva paşi departe de Câmpulung şi pusă într’un câmp, fără o şatră măcar prin prejur. Aşa se faceau treburile supt colectivitate. * * # Cu toate aceste sforţări ale colectiviştilor de a’şî crea partizani şi a sădi devotamente neperitoare, partizanii şi devotamentele s’au evaporat ca prin minune, a doua zi după căderea colectivităţii. In momentul actual toate căpeteniile colectiviste sunt junimiste. Primarul Istrate Rizeanu, care 12 ani de colectivism a stat neclintit la postul sau şi care mai înainte a stat neclintit