Lupta, ianuarie 1889 (Anul 6, nr. 726-748)

1889-01-04 / nr. 728

«­­■! . vantaliFur* ce ar fi voit să conceadă acestei* instituţiuni. ]3 Vernescu a declarat un con­­s[]vu de miniştrii că va face chestie ,­ministerială din ori ce nemulțumire ’ar face protegiatuluî seu de la primărie. Miniştrii ’î au rîs în nas, decla­­rându’i categoric că nu ’l vor da pe Stoenescu de cât în schimbul lui Populeanu. Ce scandal !­­ D­ nu Vernescu, ministru de justiţie, a cerut alaltăieri printrun raport pro­­curorului general al Curtei de casaţie de a sesiza în sata Ccurte de afacerea fostului colonel Polizo, care, precum se ştie, a fost condamnat de către tribu­nalele militare. Această cerere ministrul de justiţie o face în baza articolului 41 din le­gea Curiei de casaţie. In urma acestei cereri a ministru­lui de justiţie, d. G. Filitis, procuror general al Curiei de casaţie, a înaintat chiar azi recursul sef primului pre­şedinte al înaltei Curţi, care va sesiza de urgenţă secţiunea 2 a Curţei de a­­ceastă afacere. X In cercurile oficiale se crede că guvernul va cere Camerei să fixeze o listă civilă separată pentru Princi­pele Ferdinand de Ilchenzollern, moş­tenitorul tronului român. X La balul Curţei de eri seară au asistat toţi miniştrii afară de d­-nii Lahovari şi Vernescu. Absenţa acestor doi miniştrii e mult comentată în cercurile politice. In schimb însă, colectiviştii au fost în pct. X Liniele ferate întrerupte din ca­uza viscolului sunt: Bucureşti-Feteşti, Buzau-Braila, Făurei-Feteşti, Galaţi-Tecuci şi Te­­cuci-Bârlad. X Ministrul domenielor a hotărît de a retrage mai multor fabricanţi dreptul care li s’a acordat de a beneficia de legea pentru încura­­gjarea industriei naţionale. roct to- v.a «vro-ctc gând. gr, retragă şi p­rivilegiul acordat societăţei Goeţ ! X Aflăm că d. Basset, secretarul particular al regelui Carol, va pleca zilele acestea la Iaşi spre a cum­păra o casă mare pentru regele. X Azi s’a întrunit la fministerul de interne, un consiliu de miniştrii sub preşedinţa primului ministru. X Pe ziua de 16 Ianuarie se vor face încă câte­va înaintări în ar­mată între ofiţerii inferiori ai in­fanteriei. D. Al. Lahovari stărueşte de a se numi d. Victor Stoica ca prefect al judeţului Ialomiţa în locul d-lui Vineş. „ Acum patru zile la spitalul mi­litar s’a făcut operaţia Tracheotomie provenită din cauza unui Siphilis Laringen care adusese pe bolnav în stare de jenă aproape complectă a respiraţiuni. Operaţiunea a fost făcută de d. dr. Demostene asistat de d. dr. medicii diviziei Ştefan Dumitrescu şi în prezenţa elevilor medico-mi­litari. Operaţiunea a durat o juni­­oră starea bolnavului liniştită. Operaţiunea a reuşit foarte bine chiar contra aşteptărilor d-lor d­ n­. „ O mare parte din grelele ches­tiuni ce suscită luarea în posesiune a liniei Lemberg-Cernăuţi-Iaşi de către guvernul român au fost a­­planate în cele din urmă conferinţe dintre delegaţii austriace şi d. mi­nistru al lucrărilor publice şi d. director şi subdirector al căilor fe­rate, spune România Liberă. Mâine va avea loc o nouă întrunire care va fi probabil decisivă. Rămân de regulat litigiurile bă­neşti asupra bilanţului, cari sunt nerezolvate încă de la 1880, şi se­­paraţiunea fondului de pensiuni, pentru care s’au urmat până acum negociaţiunile cele mai spinoase. X­ X D. Colonel Algiu, prefectul po­liţiei Capitalei, a ordonat ca toţi sub-comisarii să poarte uniforma pentru a putea fi cunoscuţi. Ar trebui ca şi comisarii să fie o­­bligaţi să poarte uniformă. Ni se adresează plângeri contra direcţiei regale a căilor ferate ro­mâne asupra modului cu care a a­­cordat de anul nou gratificaţiele la funcţionarii săi. La cei mai mari funcţionari le-a acordat ca gratificaţie întreaga lea­fă pe o lună, iar la cei mici le-a rupt din gratificaţia lor.­­ Prim­ul ministru a lucrat azi cu ■Rebele. O . Guvernul va fi interpelat în Ca­meră, dupe redeschiderea ei, în pri­vinţa afacerei Goetz, despre care ziarul nostru a vorbit pe larg. D. Fleva de asemenea va face o interpelare în acelaşi sens la Senat.­­ Pentru azi erau convocaţi mem­brii consiliului comunal de către secretarul primăriei, pentru a ho­tărî asupra situaţiei provocată de demisiunea primarului. Nu s’a putut ţine însă şedinţă, din causă că nu venise de cât nouă consilieri. X Astă-seară se întruneşte consiliul de miniştrii spre a decide asupra demisiuneî primarului Capitalei. X Asupra afacereî Holban-Lecca de­­pre care ziarele continua a se o­­cupa, am aflat de la martori ocu­lari că unul din ofiţerii acuzaţi de lipsă de colegialitate, d. locotenent Mustaţă, de­şi se găsea în Isala de la Opler, însă n’a fost faţă în tim­pul incidentului. D-sa era într’o lege depărtată cu un camarad al său şi cu d. senator Ciolac. In timpul incidentului d-sa toc­mai era ocupat cu espulsarea din sală a unui grad inferior care n’are voe a veni în localurile publice, ast­fel stând lucrurile ne mirăm cum d-sa a fost dat într’un consiliu de anchetă. Martori de toată credinţa asigu­­rându-ne despre aceasta, cerem de la cei însărcinaţi cu facerea anche­tei să citeze pe toţi ce au asistat la acel incident regretabil şi ast­fel se va convinge ca şi noi că a­­cuzaţiunea adusă d-lui locotenent Mustaţă e cu totul gratuită.­­ In urma circulărei ministeriale, prin care se anunţă că în anul a­­cesta nu se vor mai ţine examene orale după vacanţa crăciunului, ci numai în scris după programa ore­lor de clase, elevii din liceul Sf. Sava, se văd constrânşi de d-nul director Herăscu, ca să dea şi e­­samene orale contra ordinului mi­nisterial şi numai pe basa că a a­­vut convorbiri particulare cu d. mi­nistru al innstrucţiunea care ni a dat voe să facă cum o vrea ; cre­dem că sau vre-o răzbunare sau ambiţia faţă de vre-un profesor determină pe d. director să urme­ze calea aceasta, care a silit pe toţi elevii cursului superior să se retragă de la examene, cerând a­­plicarea ordinului ministerial, ca la toate şcolile statului. Viscolul de astă noapte a dat naştere la două nenorociri. Doi maşinişti, unul de la trenul No. 6 şi un altul de la un alt tren, s’au perdut aseară pe drum. A plecat o maşină în căutarea lor dar n’a găsit de­cât urme de sânge. Mâine vom da şi alte detalii în această afacere. X X TEL­EGRILME Hanovra, 1 Ianuarie.­— 12 tunuri ca­libru mic s’au trimes la Gestemunde, pen­tru a fi imbarcate pentru Africa Orien­­t­­ă unde vor servi trupelor căpitanului Weissmann. Londra, 1 Ianuarie.—Un articol al zi­­arului Times constată că germ­anii sunt respunzători de revoluţiunea din Uganda prin procedările lor ațâțătoare în Africa. L­U­F [B.GY. „M. EMINESCU"3 Berlin. 1 Ianuarie rul Impe­riului publică ştirea principelui Frederic Leopold"de " cu prin­cipesa Luisa de Sles­in. Haga, 1 Ianuarie. egeiül 0-landel s’a agravat. Bruxelea, 1 Ianu nea naţio­nală a Belgiei a ro ,ul său la *■'1* °/o-Paris, 1 Ianuarie şi la Pres­se anunţă că d­­insiliul de administraţie al can Panama a semnat ieri seară c­arisiană un tratat pentru p emi­sul acţiuni ale Panamei repres­ată de 60 milioane. Prima an va face la 20 Ianuarie. Brunsvic, 1 Ianu­ercurile o­ficiale n’au de loc de ştirile relative la negocie­re de Cum­berland, în privinţa de succe­siune a Brunsvicul Berlin, 1 Ianu telegramă din Samoa anunţă­rii au­ ata­cat Daress­elam di respinşi cu mari pierderi. Ger avut de cât doi răniţi.­n­ Borlin, 1 Ianua­vernul a de­pus pe biuroul l­ui urmarea cărţii albe privitor liunea afri­cană. însărcinatul al compa­niei raportează că pun ca com­pania să se mulţu administra­ţia vămii de pe C­raveghiându­le şi centralizând ,ţia întreagă în staţiunea vama în zibar. Nu­mai atunci compa recunoscută de locuitorii Coas au suit Al pil­o­nti La MM­ai marea ceţurilor. In primul şi al doilea etaj se grăbeşte cu decorarea turnului. Se ştie că mai multe restaurante vor fi instalate într'en­­sul. De altminteri unul funcţionează deja, la 115 metri înălţime , acela pe care­­ Eiffel avu grija sâ’l instaleze pentru lu­crătorii săi, în scop de a’­i scuti de os­teneală de a se sui şi a se coborî de mai multe ori pe zi. Acest restaurant, graţie unei subvenţii a directorului, pro­cură prânzul pe jumătatea preţului fixat în alte stabilimente din vecinătatea Câm­pului lui Marte. La 225 metri numărul lucrătorilor e foarte restrâns. Bucăţile de fier sunt suite gata cu şuruburile lor, prin mijlocul tur­nului, cu macarale puternice, aşa că lor nu le rămâne de­cât să le aşeze la lo­cul cuvenit Şi pe măsura ce pereţii me­talici se ridică, câţi­va dulgheri aşează numai­de cât podele solide împresurate cu grilaj, ast­fel că lucrătorii sunt fe­riţi necontenit de primejdia căderei. Cât despre ameţeală ’i apără multa obişnu­inţă cu acest fel de lucruri precum şi faptul că s’au depărtat de sol în mod gradat, de o dată cu construcţia în sus. -----------------ag ------------­ ŞTIRI DIN NATATE Egyetértés şi lazeta ungară vorbind de succ­et de regele Milan ’şi exprimi 3 sale pentru radicalii şerbi şi­­ă. „S’o spunem , vroim să pu­nem de acord i­­oastre proprii cu acelea ale st­­anice, şi sco­pul nostru cu m­­oastre, trebue să abandonăm o­­fid­ele ce am făcut pentru ace ;il nu consti­tuesc un motiv, continua să umplem acest bi naidelor şi să ridicăm monarhii ceştii de na­ţionalitate“. Constituţia S­ă modificările pe cari minorita de revizuire din Serbia le-a Cerea sa se s . 22 care au­toriză pe guverr rească ziarele cari atac pe sin­ini. Art. 40 să fii conceput . Re­gele e şeful sta­­re drepturile pe cari ’i-le e istituţia şi le exercită cănfori iei. Art. 52. — R* e toate tracta­tele în de­­cord ia. Nu este cons­ribuabilii sunt alegători. Funcţionarii e numiţi depu­taţi păstrează fi­nandatul. Art. 100.—Di lor din deputa­ţii fie­cârui dist­an să fie oa­meni, cari au făcut studii înalte, este su­primat. Acela care atentează la siguranţa Skupcinei comite o înaltă trădare. Miniştrii pot fi daţi judecăţeî(pentru a­­buzurile comise în timpul funcţiune!) în­tr’un termen de 10 ani de la demisiona­­rea lor. (Constituţia fixează acest termen la 4 ani). Punerea sub acuzare poate fi ceruta de majoritatea Skupcinei­ (Consti­tuţia cere două treimei). In fine raportul propunea un articol prin care se cerea ca a 50-cea parte din cheltuelile bugetare să fie afectate agri­culturei, industriei şi silviculturel. * * * Din Bitolia. — Din Bitolia să scrie că episcopul din Castoria Cyrillă, care întreţinuse o corespondenţă­­secretă cu Pikionitot ,­se află închis la Constantino­­pol. Patriarhul din Constantinopole men­ţine părerea sa: că episcopii greci nu pot fi daţi judecăţei, numai Sinodul Patriar­hal fiind competinte să judece pe mem­brii clerului, or care ar fi crima sau de­lictul pe care a comis-o. Patriarhul a declarat însă în acelaşi timp că episcopul Chirilă nu va mai fi trimes în Macedonia, el va fi înlocuit printr’un episcop loial şi împăciuitor, şi care se va abţine de la ori­ce relaţii cu Syllogul din Athena.* * * Turnul Eiffel îşi continuă neîntrerupt înceata sa ridicare către cei trei sute de metri al sel, care reuşită va fi recom­pensa stăruitoarelor sforţări ale lucrăto­rilor lui şi ale cutezătorului inginer crea­torul său. Astăzi el atinge înălţimea de 225 de metri, întrecând cu 50 de metri cele mai înalte clădiri esistente pe globul pămân­tesc. Lucrătorii, cari încep lucrul la şease ceasuri dimineaţa, au parte acum de un timp favorabil, cu toate că e foarte frig, sus între venturi. Intr’adever tempera­tura se coboară câte o dată până la opt grade sub 0, pe când ceaţa înfăşoară încă, spre părţile mai apropiate de bază imensa construcţiune de fier. La veri însă din potrivă, scăldată de soare, at­mosfera e mai puţin aspră, la zero grade aproape; şi acolo se înfăţişează ochilor acea măreaţă panoramă pe care cel ce - ér ŞTIRI TEATRALE Ziarele din Galaţi ne afluc ştirea că în curând va sosi în acel oraş trupa i­­taliană de operă de sub conducerea d-lui Mici Labruna, care acum cântă în Brăila unde în fie­care seară dobândeşte succese strălucite. Emanu de Verdi va servi pentru de­butul trupei în Galaţi. * * * Astă­zi Marţi 3 Ianuarie la Teatrul Naţional se vor juca piesele: Amorul Cleopatrei şi Sfredeliţi Dracului co­medii. ** In curând se vor reprezenta la Tea­trul Naţional două noi comedii Făţarni­cii şi Ceaţa localizată de d. Mala. EDIŢIA l­a ULTIME INFORMAŢIUNI Procesul colonelului Polizu Am anunţat ori că ministrul de justiţie a cerut procurorului gene­ral al Curţei de casaţie de a sesiza Curtea de această afacere, pentru a se anula toate hotărîrile de con­damnare contra fostului colonel. D-nu Vernescu îşi întemeiază a­­ceastă cerere pe cinci motive, între cari este și acela că consiliul de rezboiu, după ce s’a terminat des­­baterile, în loc să delibereze în dată s’a dus pe acasă şi după două ore s’au întors de au deliberat. Pe lângă aceasta mai este şi mo­tivul că consiliul de rezbel a pus bază pe mărturiele generalului Mai­­can şi maiorului Pandrav, cari s’au constatat în urmă ce fel de per­soane au fost, căci ambii au fost condamnaţi de către tribunalele mi­litare pentru fapte infamante. D. Filitis, procuror general, se ocupă cu dresarea cuvenitului me­­moriu. Colonelul Polizu va fi apărat în­­naintea Curţei de casaţie de către d-nii avocaţi P. Grădişteanu şi C. Boerescu.­ ­ De la 1 până la 15 ianuarie are a se revizui şi încheia listele elec­torale ale anului 1889, în toate co­munele, atât pentru alegătorii co­munali, cât şi pentru judeţ, Cameră şi Senat, dupe care apoi afişarea lor se va face la prima zi de Du­minică ce urmează dupe 15 Ianua­rie. Stim că mulţi alegători s’au vă­zut în timpul alegerilor că aveau consul, dar nu se gaseau înscrişi la lista colegiului din care urma să facă parte. Asemenea s’a văzut înscrişi la un colegiu, alegători cari nu aveau drept de a figura într’ânsul. Este timpul acum ca toate acele erori să se îndrepteze. Ori­cât însă primarii şi consilierii comunali ar face revizuirea listelor electorale, prin observarea roluri­­lor de contribuţiuni fiscale aşa du­pă cum cere legea, sunt cazuri în care se pot strecura şi erori, atât în ce priveşte lipsa de cens, cât şi a naţionalităţei. De aceia, cetăţenii urmează să se preocupe în aceste zile de aşi cunoaşte drepturile lor şi a cere înscrieri sau ştergeri din colegiele la cari pot să figureze.­­ Judecătorul de instrucţie, d. Tău­­şanu, va da zilele acestea ordonanţa sa de urmărire contra fostului şef perceptor al comunei, Tacom­an, care va fi trimis înaintea Curţii cu ju­raţi pentru fals în acte publice şi delapidare.­­ Iată magistraţii Curţii de apel cari au a presida, în urma unei nouă tragere la sorţi, biurourile electorale în alegerile suplimentare: D. C. Câmpineanu, la Târgo­­vişte ; D. G. Constantinescu, la Tele­orman ; D. Ad. Cantacuzino, la Călă­raşi și D. Cerkez la Muscel. Ministrul lucrărilor publice va de­pune Camerei, la redeschiderea ei, un proiect de lege pentru un cre­dit de 4 milioane, care va fi afec­tat pentru cumpărări de vagoane.­­ D. Al. Marghiloman a declarat eri seară că nu va ceda nici de­cum în afacerea cu primarul capitalei şi mai bine preferă să-şi dea demisia sa din minister. Domnii avocaţi înscrişi în tabloul ordinului din judeţul Ilfov, sunt convocaţi pentru Duminică 8 ianua­rie 1889, la orele 2 postmeridian, în sala şedinţelor Curţei de Apel S. I, pentru a discuta şi vota bu­getul de venituri şi cheltueli al corpului pe anul 1889, conform art. 64 din regulamentul de la 1865, precum şi crearea unei case de a­­jutor.X Eri s’a făcut la Piteşti alegerea unui senator în locul vacant. S’a ales d. Esarcu cu 55 voturi. A mai întrunit d. Drăgulănescu 16 voturi şi d. Bălcescu 19. X După toate persoanele bine in­formate, d. Al. Marghiloman nu este singur autorul conflictului ce a avut cu primarul Pake, ci auto­rul principal este d. Carp. X X Marele Circ Sidon­ STRADA POLIŢIEI N. 7 IN TOATE ZILELE la orrele 8 seara MARE REPREZENTAŢIE 120 PGFS0100 n­etrutu.i 80 millIDale renumitei trupe equestre, gimnastică, acrobatică, cu artiştii cei mai celebri cu totul noi pentru capitală Mercuri 4 Ianuarie a treia im representatie Higl-U cu un program ales executat de cei mai buni artişti ai trupei Vineri 6 Ianuarie 2 MARI REPRESENTAŢIUNI la orele 3 p. m. şi 8 seara. Sala Băilor Eforiei BAL M­­A­SCAT Cu începere de la 1­­Ianuarie“, Marţia, Joia şi Dumineca. 2 Muzici, militară şi Orchestră. John Stiefler. BOA­LELE SIFILITICE Neputinţa bărbătească Vindecă după cele mai n­oi metoda, radical fără, durere şi împiedicare , după experienţă de 18 ani. Specialist in boa­­lele lumeşti Dr. JITIOE Strada Emigrat, No. 3, (in dosul scoalei militare) intrare din calea Victoriei prin strada sf. Voevozi, (Tramvay). Consultațiuni de la 8 dimineața pănâ la 6 seara. Loc separat pentru fie-tîwe. fîw Alaír cu câte­va clase gimnasiale Uli CIOV având practica de medita­tor, dorește a da lecțiuni de clasele pri­mare. Doritorii a se adresa d-lui A. Popescu calei în hovel No. 44.

Next