Lupta, august 1889 (Anul 6, nr. 897-920)
1889-08-05 / nr. 900
ANUL VI. — SERIA III. No. 900. wmmmmam ABONAMENT ... IN TARA . 40 lei/ an. . . 20 , 3 luni. . . 10 . Un an. . XX STRAINATATE . 50 lei Vt an. . . 25 , 3 luni. . . 15 . Numărul 15 Bani. REDACȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart) O n an . JUlIlflA A ;1*©UA BUCUREȘTI, SÂMBĂTĂ 5 AUGUST 1889. ANUNCIUR Pe pagina III, 30 litere corpul 7 , IV, Inserţie şi reclame , „ 1 l»a linia 85 bani , 2 le! Pentru anunciuri a se adresa In Romlnia, la Agenţia Havas In Francia, Italia, Anatro-Ingaria ei Anglia la Agenţia Havas, 8, pia«« d« la Bourse, Paris precum ţi sucursalele el Un număr vechiu 5© Bani. ADMIN Bulevardul Elisabeta, STRATIA No. 8, (Casa Lempart). Frant-Ioseph la Berlin (Prin fir telegrafic) Berlin. 16 August. împăratul Franţ-Iosef, arhiducele Frant- Ferdinand şi întreaga lor suită au asistat eri la o leturghie. La eşirea de la biserică, două fete au oferit buchete împăratului. La ducere, ca şi la întoarcere, Suveranul a fost viu aclamat de mulțime. La unul după amiazî, Imperatul Franț- Iosef a asistat la parada grenadirilor gardei. Parada s’a făcut în curtea cazărmii. Suveranul austriac a trecut în fața frontului trupelor, însoțit de Imperatul Wilhelm și de o suită strălucită. Defilarea s’a făcut la sunetul marşului Radeţky. Impăratul Franţ-Iosef a exprimat comandantului regimentului înalta sa satisfacţie. Un dejun de 150 tacâmuri a avut loc în urmă la casinul ofiţerilor. Comandantul regimentului a ridicat în sănătatea împăratului Franţ-Iosef un toast care a fost, călduros aplaudat. Suveranul austriac a mulţumit ofiţerilor pentru Invitaţii ce ’l făcuseră şi a băut în sănătatea regimentului. Imperatul Franţ-Iosef a vizitat In urmă în timp de 3 de oră expoziţia maşinelor şi a obiectelor pentru a preîntâmpină accidentele în clasa uvrieră. Apoi a avut loc la palat un prânz la care au asistat Majestăţile Lor, archiducele, principii, înalţii demnitari şi contele Moltke în uniformă austriacă. Suveranul austriac a făcut o vizită contelui Moltke şi a decernat contelui Waldersee cordonul în briliante al ordinului Leopold. Berlin, 16 august. împăratul Austriei a plecat eri seară, la 9 ore la Isl. Arhiducele Franz-Ferdinand , corniţele Kalnoky şi suita lor au plecat cu o jum. ceas mai târziu la Viena. împăratul Wilhelm şi principii au însoţit pe suveranul austriac la gară. Cei aiurit chipul cel mai cordial şi s’au îmbrăţişat de mai multe ori. Mulţimea grămădită pe strade a aclămat cu entusiasm pe cei doi împăraţi. -OWC" GUI SE FORMEAZĂ PARTIDELE IzalM elBserilor ft m PORTRETE PARLAMENTARE G. [’au,Aim.__________ Jucaţi păpuşile?.. B0M.A DE OSHI 1H ARMATA Evenimentele tUn Creta si cota teici Istoria vénatoarei Cam se formează numele Fenomenul cel mai curios şi care denotă starea deplorabilă a spiritului public şi a moravurilor noastre politice, este formarea unei grupări In jurul d-lui Vernescu. In adevăr, d. Vernescu, departe de a fi om de idei, pot zice că acest soiit de capital îi lipseşte cu totul. Din punct de vedere al principiilor, al credinţelor politice, al aspiraţiilor, el nu înseamnă nimic. Ei bine, tocmai această lipsă de principii şi de credinţe a făcut ca gruparea să aibă loc. Această lipsă a facilitat sau a servit de protest ca mulţi să înconjure pe d. Vernescu, unii în numele ideilor liberale, alţii în numele acelor conservatoare, fiecare di^e cum ’i-a convenit. ...jLtoyba§ra. dar. pa_to^La aceşti aderenţi? Un singur lucru : speranţa în steaua d-lui Vernescu, credinţa că şeful lor va ajunge la putere, că poate va lua întreaga, putere In mâna sa. Acest considerent, dacă nu e singurul, e de sigur cel mai principal informarea grupurilor la noi şi pentru înmulţirea partizanilor. Puterea sau speranţa de a avea puterea, iată mobilul care împinge pe cei mai mulţi, iată baza formaţielor politice. Grupul d-lui Vernescu este o dovadă. Mai voiţi altele? Iată : Este evident că grupul junimist e mult mai numeros astăzi de cât era cu doi ani în urmă. Cu toate acestea, cu doi ani în urmă, d. Carp deja expusese întregul său program. Acest program nu a atras pe niminea, din contra au făcut pe câţîva să -l părăsească. Dovadă că acum doi ani d. Carp rămăsese numai cu programul fără aderenţi. Aceştia ii părăsise, fiind-că perduse speranţa, pe care d. Carp le-o întreţinea, cum să va ajunge în curând la guvern. îndată însă ce d. Carp vine la guvern, totul să schimba. Vechii aderenţi să reîntorc, alţii nci să alipesc, iar programul, faimosul program care cu o lună în urmă nu exercita nici o atracţie, începe a face minuni! Conversiunile pe care programul junimist le face, o dată ce autorul lui e la cârma statului, sunt miraculoase ! Din ceea ce înainte niminea nu vorbea de program decât în deriziune, acum toţi vorbesc cu respect, cu entuziasm. Programul le serveşte de pretext pentru a să apropia de noul guvern, încă un exemplu: De ce oare credeţi că colectivitatea încă nu s’a disolvat în opoziţie ? Care este oare cauza că colectiviştii sunt încă compacţi şi disciplinaţi? Una singură, anume, speranţa ce ei au că şeful lor va reveni in curând la putere. Nimic altceva nu serveşte de legătură colectivităţei, nici principiele cari nu există, nici iubirea şefului care la cea întâi ocazie va dispărea, nimic altceva decât in- au luat concediu unul de la crederea că partidul va pune iarăşi mâna pe guvern. Acest lucru îl ştie foarte bine statul-major colectivist. De acea îl exploatează cu mult zgomot. In adevăr, atât presa colectivistă cât şi corifeii ţin un limbagiu dârj şi trufaş, vorbesc de revenirea lor apropiată la putere ca de un lucru sigur, fatal, exploatează slăbiciunea celorlalte partide, arătând că numai ei sunt tari, linguşesc până la îngreţoşare pe rege, pentru că lumea ştie că dacă nu ai favoarea regelui nu poţi face nimic. Să presupunem cazul că guvernul conservator să întăreşte aşa încât să nu poată spune nimenea când va cădea; să presupunem că încrederea revenire la putere a colectiviştilor dispare. Atunci se vor vedea câţi vor rămâne în jurul d-lui Ion Brătianu şi ce va deveni marele partid! Concluzia tuturor acestora este că partidele, sau mai bine coteriei©, se formează la noi pe ideea de putere, şi durează şi să desvoltează cât timp există speranţa de a păstra sau de a recăpăta acea putere, îndată ce acea speranţă dispare, dispare şi grupul. Dovadă dispariţiunea grupului junimist acum două ani, când partizanii d-lui Carp perduse orice speranţă de a’l vedea la putere. Astăzi, grupul d-lui Vernescu este la modă ; el e acela care se înmulţeşte mai repede. Pentru ce ? Pentru că d. Vernescu are situaţia în mână şi mulţi cred că el va lua moştenirea atât a liberalilor, cât şi acea a conservatorilor, îşi poate închipui ce entusiazm produce această perspectivă la cei interesaţi. Ea preţueşte mai mult decât toate programele din lume ! Gr. Pariu. COLECTIVISTI! OPOZIŢIE Iată declaraţia pe care o face Voinţa Naţională în Norei de la 30 iulie: Partidul liberal are deplină conştiinţă de puterea sa; el îşi va urma şi de aci înainte calea, fără a şovăi un singur moment, fără a se preocupa de înfrîngerile pe cari le va putea suferi pe ici, pe colo. Vor veni disidenţii şi radicalii alături cu dânsul în luptă în contra reacţiunei , cu atât mai bine. Ţara le va ţine socoteală de aceasta. Nu vor veni? Partidul liberal îşi va ajunge ţelul şi fără de aceasta. Va fi numai o cestie de timp, de mai curând sau mai târziu. Niciodată însă partidul liberal nu va abdica în faţa nimănui, nu va renunţa la situaţia pe care, prin serviciile ce a adus ţarei ,şi-a câştigat’o faţă cu opinia publică, în favoarea altor grupuri fără mare însemnătate politică. Rezultatul alegerilor de erl BAUMJ ... ~legiul JJf^Cameră Voturi exprimate D. Eug. GUlica, guvern, ales D. Iunius I. Lecca, liberal BÂRLAD Colegiul I de Senat Alegători înscriși Voturi exprimate D. Iiimandi, guvern, ales D. I. Godrescu, liberal BUZĂU Colegiul I de Cameră Alegători înscriși Voturi exprimate I. C. A. Jarca, guvern, ales I. E. Stătescu, liberal D. Pâcleanu, junimist GIURGIU T.-SEVERIN Colegiul al 111-lea de Cameră Voturi exprimate D. Argintoianu, guvern, ales 520 C. Sanitescu, liberal 240 D. Armășescu x 00 169 127 72 860 Colegiul al 111-lea de Cameră Voturi exprimate D. Sordoni, guvern, ales D. E. Ghermani, junimist D. Cosoî D. Costaforu conservatori 129 103 53 50 474 364 186 97 77 629 443 166 137 Portrete parlamentare G. PALLADE D. Pallade este prototipul opozantului parlamentar fără răgaz şi fără răstimp, dotat de mijloace şi de resurse minunate. Caracteristica d-lui Pallade este oratoria. El este orator înainte de toate, poate numai orator. Studiile sale, ambiţia sa, preocupaţia sa este de a fi şi a se arăta orator. Când d. Pallade ia cuvântul, şi îl ia des, el se gândeşte cel puţin tot atât la ceea ce are să spună cât şi la cum are sâ spună. Dar şi ce orator !... D. Pallade începe încet şi cu oarecare metodă, puţin câte puin el să încălzeşte, ridică tonul, îşi colorează fraza mergând crescendo. Deodată el ajunge la înălțimele oratoriei, atunci este ca un adevărat șivolă de munte care se rostogolește cu furie, rupând sau stricând totul în calea lui. ------------------------——•— Cu ochii!* injectaţi, cu faţa convulsionată, cu gestul desordonat, cu glasul tunător, d. Pallade, în apogeul elocinţei sale, face sâ răsune sala Adunărei de sbucnirile glasului sǎu. In acele momente argumentarea face loc imprecauţiunei şi vehemenţei. El apasă asupra ideei, o ia sub fel de fel de aspecte oratorice, o îmbracă în un potop de cuvinte, o prezintă sub tot felul de forme oratorice până la stoarcerea complectă. Defectul oratoriei a lui Pallade, afară de declamatorie, este o prea mare vehemenţă, o prea mare iritaţie, care face sa dispară de multe ori forma literară şi gândirea justă. Din causa vehemenţei, d. Pallade este un orator necorect ; el aruncă în focul improvizaţiei imaginele cele mai riscate, asvârli frazele cele mai necoordonate, dezinteresându-se cu totul de stil, de eleganţă, de spirit literar. Acesta este un gctv defect pentru un orator, căci oratoria, chiar cea mai vehementă, trebue vecinie sâ păstreze formele și regulele literare. Altminterea cade în pură strigăturâ!.. Talentul oratoric al d-lui Pallade este de tribuna populară; d. Pallade strălucește când e încongiurat de un public numeros, glasul său, corpolenţa sa, toate îl destină la aceasta. De aceea deputatul de la Bârlad este foarte gustat la întrunirile publice, sgomotoase, talentul sǎu e foarte apreciat de grosul publicului. Când el se instalează la tribună şi are înaintea sa o mie de capete, el să simte în elementul sau şi dă curs liber oratoriei sale vehemente şi sgomotoase ! Ceea ce însă distinge pe d. Pallade de alţi tribuni, e că posedă un fond serios de cunoştinţe economice şi financiare pe cari şi le arată la ocazie. D. Pallade este în acelaşi timp un orator serios, care ia cuvântul în chestii speciale şi le tratează cu competenţă. Această parte face din el un om politic şi cu viitor. Orator de furtună, deputatul de la Bârlad ridică adeseori furtuni teribile în Cameră, la care el ştie a rezista cu o vigoare admirabila. De multe ori d. Pallade a stat ore întregi la tribună, înfruntând pe adversarii săi, dominând sgomotul cu glasul său teribil și aducând exasperarea în spiritele dușmanilor săi politici. Deputatul de la Bârlad este un spirit foarte studios, el nu să lasă a fi târît numai de o vană oratorie ! El studiază chestiele acasă, la discuţii în secţii şi le urmăreşte cu mare atenţie în Cameră. Rar vei vedea pe d. Pallade lipsind de la locul său, din contra, totd’auna îl vei vedea având în mână proiectul de lege care să discută şi urmărind dezbaterile, gata a lua cuvântul la fiecare pas. D. Pallade este unul din rarii tineri carişi-a fi făcut o reputaţie meritată în un scurt timp. In adevăr, în curs de şease ani, el a devenit un personagiu politic foarte influent în grupul d-lui D. Brâtianu, din care face parte, foarte cunoscut în pătura politică şi foarte estimat pentru caracterul şi talentul său. Jucaţi păpuşile?... întrebăm, şi întrebăm foarte serios, dacă junimiştii fac politică sau dacă joacă numai păpuşile. Şi mai întrebăm pe d-nii junimişti : dacă opoziţiunea pe care au aerul de a o face guvernului Catargiu este sinceră şi serioasa, sau este numai o gogoriţă cu care vroese să înspăimânte şi sâ stoarcă nişte bune condiţiuni de pace de la şeful cabinetului ? Facem toate aceste întrebări pentru că atitudinea din urmă a junimiştilor şi a Constituţionalului este atât de confuzâ, încât aruncă o tristă lumină asupra seriozităţei acestei grupări politice, pretinsă de Eră nouă. Mai intâiu, atitudinea în tot timpul alegerilor parţiale. Ascultaţi : La Dorohotă junimiştii merg mână în mână cu conservatorii contra colectiviştilor, la Vlaşea junimiştii merg mână în mână cu colectiviştii contra conservatorilor. La Tutova, candidatul junimist este şi cadidatul conservator, la Buzau partizanii d-lui Marghiloman sunt la cuţite cu partizanii guvernului. In toată ţara aceiaşi lipsă de atitudine dreaptă, aceiaşi năzuinţă de a se strecura printre picioarele tuturor partidelor, aceiaşi lipsă de sinceritate politică. Prin urmare lumea, şi lumea întreagă, are dreptul sâ întrebe pe junimişti: Ce fel de politică faceţi d-voastrâ? Sunteţi în opoziţiune sau nu sunteţi în opoziţiune ? Aveţi o linie hotărâtă ori nu aveţi o linie hotărâtă ? Sunteţi real în contra guvernului, ori sunteţi cu toată lumea sau contra întregei lumi, după cum bate vântul şi după cum vin împrejurările ? Dar să zicem că astea sunt nimicuri şi că nişte inocente combinaţiuni electorale nu pot osândi un partid politic. Să admitem. Este, însă, o altă împrejurare, o împrejurare adusă la iveală de către un partizan lipsit de dibăcie, un scris negru pe alb care desvălue tot fondul cugetărei şi tacticei junimiste. Cine n’a citit Constituţionalul de erl nu e rou dacă îl va citi chiar astăzi. Documentele nu sunt prea vechi nici o dată. Pe pagina a 3-a a organului junimist cu data de astăzi, găsim o întreagă serie de protestări în contra ingerinţelor electorale de la Buzau şi Giurgiu. In telegramele de la Buzau iscălite de şease deputat! junimişti citim fraze ca acestea Ingerinţe îngrozitoarepentru alegerea colegiului 1. Am asistat, d-le ministru, la multe ingerinţe la alegeri de deputaţi şi senatori, dar asemenea ingerinţe scandaloase D-zeu sil ne ferească de a le mai vedea. Iar pe pagina l-a a Constituţionalului, sub titlul Creditul urban din Iaşi, găsim următorul giuvaer : Gună cel iscusit parlamentează cu lateralii şi voeşte sa împedice orice apropriere intre constituţionali şi conservatori cel puţin în Iaşi unde, ambii prefecţi, ca nişte oameni de bun simţ, precum şi toţi ceilalţî amici ai noştrii ca şi conservatorii tind la o apropiere. — Gună a înduplecat pe d.d. Corjescu, Pastia şi alţii, şi comisarul guvernului a protestat contra unor presupuse ingerinţe ale administraţiei , protestări cari cercetându-se s’au găsit fără temei. Era un spectacol caraghios să vezi pe Niţescu, cel care s’a coborît pe frânghie de la alegeri, protestând contra ingerinţelor fantastice. Acest paragraf, dovedeşte atâta etnizm cumnu’ţi mai poţi stăpâni indignarea. Vrea să zică, pe când de la Giurgiu şi de la Buzeu junimiştii declară că conservatorii ingereazâ cum nu s' a mai vizat şi cum să nu mai dea D-zeu, junimiştii de la Iaşi se înveselesc la orice idee de apropiere cu conservatorii şi numesc oameni de bun simţ pe toţi aceia cari lucrează la o asemenea apropiere ? Vrea sâ zică, toate protestările şi toată opoziţia, toate acuzările şi toate zburliturile sunt numai de formă şi numai pentru a înşela pe naivi ? Cum, onorabililor, ori pe unde puteţi face o alianţă cu conservatorii şi ori pe unde aceştia vă fac o parte largă din profituri, acolo conservatorii sunt oameni de treabă şi oameni cu bun simţ, şi ori pe unde dânşii vă combat şi vă dau cu piciorul, sunt nişte infami şi nişte mizerabili ? Aceasta vă este morala şi opoziţiunea? Foarte vă mulţumim de mărturisire. Dar mai departe. Iată o declaraţie şi mai însemnată : Cei doi prefecţi de la Iaşi sunt oameni de bun simţ, fiindcă tind la o apropiere între junimişti şi conservatori ? Vrea să zică, recunoaşteţi şi declaraţi că alegerea de la Creditul urban din Iaşi se datoreşte celor doi prefecţi, vrea să zică, dnul Pogor şi Dimitrie Rosetti au fost aleşi cu concursul acestor bărbaţi cu bun simţ ? Ce declaraţie mai lămurită şi ce dovadă mai luminoasă că ingerinţele guvernamentale nu vă înspăimântă atuncea când vă profită ? Dacă este astfel, ce mai umblaţi cu Era nouă şi cu acuzafiuni în contra d-lui