Lupta, decembrie 1892 (Anul 9, nr. 1873-1897)
1892-12-04 / nr. 1876
r gen Rizu ’şi-a sacrificat ani întregi cele mai preţioase zile de muncă pentru a găsi mijloace cu care să ajute educaţiunea şi instrucţiunea fiilor poporului. In politică când Eugen Rizu a crezut că a venit momentul să fie un steag în mână, a luat steagul democraţiei radicale şi a fundat în 1887 Clubul Radical. El care n’avea de cât să facă ochi dulci puternicilor zilei ori cum s’ar fi numit ei, pentru ca favorurile să curgă pe capul săfi, a preferit să-şi rişte posiţiunea, să se expue la toate mizerieie unor adversari fără scrupule, numai ca să întrunească într’un mănunchi, bine organisat forţele născânde ale democraţiei radicale. O ştim bine, prietene, că atitudinea ta politică ţi-a adus pe cap multe mizerii care ţi-au făcut viaţa amară, dar tu le-ai indurat pe toate pentru că aveai respectul ideilor tale. Onoare ţie, care ai arătat atâta caracter pe acest timp de conştiinţi elastice, pe acest timp infectat de otrava oportunismului. Ce fericită ar fi ţara dacă ar avea mulţi fii ca tine ! Pentru că ai fost om de idei şi de caracter, noi coreligionarii tei politici care te-am văzut cât de comunicativ, de convingător şi de cald la lupte erai, te vom plânge veşnic, dar veşnic te vom avea de model, ca luptător devotat pentru idei. In numele coreligionarilor tei care se despart cu restriştea în inimă de perderea unui frate,—căci tu ne-ai fost ca frate la toţi — îmi iei ultimul adio, zicându-ţi: Dormi în pace, iubite prietine şi fii sigur că memoria ta dulce va trăi între noi pe cât timp vor trăi şi ideile sfinte pentru care ai luptat ! Afacerea Panama Paris, 14 Decembre. Comisiunea de anchetă va primi dosarul afacerii dinamitei. Comisiunea a ascultat pe d-nii Rouvier, Clémenceau și Constans. D. Rouvier a repetat discursul seu de la Cameră, de eri. El a zis că nu-și explică pentru ce d. Reinach spera că d. Hertz ar putea să oprească polemicile jurnalelor. D. Clémenceau a declarat că el nu poate alta decât să repete istoricul ziarului La Justice; el a recunoscut că d. Hertz fusese acţionar de la Justice. D. Constans a zis că fusese foarte mirat de demersul d-lor Clemenceau şi de Reinach şi că nu i s’a părut de desperat acest din urmă. Sigiliele puse la apartamentul d-lui de Reinach au fost ridicate; hârtiile vor fi duse comisiunei de anchetă. D. Deves, senator, fiind acuzat de Libre Parole că este beneficiarul cecului de 20000 franci, semnat Castelbon, a cerut să fie ascultat de comisiune. El va explica că, după cererea sa, d. de Reinach dase d-lui Castelbon un cec, fiindcă atuncea fonda un ziar. Paris, 14 Decembrie 150 deputaţi republicani moderaţi s’au întrunit după amează şi au hotărit să voteze contra propunerii Pourquery, în urmă au decis să formeze un grup permanent întitulat alianța republicană. ----------------------------- Cronica de Joi Revue Scientificue comunică un cas foarte curios de fascinaţiune a omului de către un animal. Un domn P... în vîrstă de 21 ani erea amploiat la un negociant care făcea comerciu pe coasta Coromandelului. Densul conducea multe caravane. Intr’o zi expediţiunea sa se găsi angajată într’o strâmtoare prin mijlocul unei păduri neumblată. Indigenii şi dobitoacele mergeau unul după altul, iar P.... călărea pe un mic cal din ţară. De o dată P.... sare jos, ia calul de căpăstru şi coteşte puţin având îndeplini o oarecare trebuinţă fiziologică. Dar se simţi ţintuit pe loc. Vederea i se turbură şi nu mai putu distinge obiectele cari se confundau într’un fel de nour alb. In acelaşi timp calul începu să sară, dând semne de spaimă, şi apoi o rupse la fugă. P..., n’avea frică nevezând nimic care să ’i inspire spaimă, dar crezu că e bolnav şi dete un ţipăt; imediat unul dintre oamenii escortei aleargă tocmai în momentul în care un enorm şarpe Boa erea să sară asupra stăpânului său. Omul ucise şearpele cu suliţa şi imediat d. P.... îşi veni în fire. Dânsul vezu tocmai atunci pe şearpe şi înţelese că tulburarea simţurilor sale erea rezultatul fascinărei. Ziarul Societăţei inginerilor Germani, spune că în toată lumea, numerul locomotivelor pentru drumurile de fier se ridică la 109,000. Incap vin Statele Unite ale Americei cu ... . 35,000 Apoi Asia „ . . . . 3,300 Australia „ . . 2,000 Africa „ . 700 Iată una din minunile telegrafului. Intr’una din ulițele Londrei există doue biurouri telegrafice, unul pentru cablul Londra-Paris, (calea Douvres și Calais), cell’alt pentru calul Londra-Bruxella (calea Ostanda). Aceste doué oficii se fac vis-a-vis astfel că amploiaţii se vizitează între dânşii. Intr’o zi telegrafistul de la biuroul francez uitându-şî pipa pe masa colegului seu din faţă, rugă un groom să i o aducă, dar acesta îi răspunse cu demnitate, că asemenea curse nu intrau în obligaţiile serviciului său. Atunci, cu foarte mult sânge rece, funcţionarul, se puse la aparat şi rugă pe Douvres să-l pue în comunicaţie cu Calais, apoi rugă pe Calais să-l puie în comunicaţie cu Parisul, apoi Parisul să-l pue în comunicaţie cu Bruxella, apoi Bruxella de a-l pune în comunicaţie cu Oslanda şi pe Ostanda de a-1 pune în comunicaţie cu Londra. Acise găsi tocmai în raport telegrafic cu amploiatul pe care-1 părăsise cu câteva minute înainte. El îi comunică : „Mi-am uitat pipa pe masa dumitale şi te rog să mi-o trimeţi printr-un servitor“. După treizeci de secunde omul nostru reintra în posesiunea unei pipe cerută de-a lungul unei mari părţi din Europa. S’au descoperit rămăşiţele lui Behring. Danezul Behring, intrat în serviciul Rusiei la anul 1728, plecă în excursiuni ştiinţifice spre polul-nord, unde descoperi strâmtoarea care luă în urmă numele sau. In anul 1741 luna Decembre vaporul pe care se afla, făcu naufragiu şi el cu toţi tovarăşii se refugiară pe insulă. Behring muri acolo de scorbut. Acuma bastimentul About din flota Siberiei, a debarcat mai mulţi ofiţeri cari au întreprins căutarea rămăşiţelor marelui explorator. Sub o grămadă de pietre, aruncate fără ordine, osemintele au fost găsite. Un monument va fi ridicat pe locul acela.Englezii se plâng grozav în contra marei cantităţi de fum care umple atmosfera oraşelor. Aceasta din pricina prea multelor fabrice. Un inginer american, d. James Sargent, a inventat un generator care se vede că va aduce mari servicii în aceea că produce puţin fum şi, cu un combustibil egal, furnizează o mai mare cantitate de lucru. Celebrul decan al facultăţii de medicină din Paris, doctorul Brouardel, a fost ales membru liber al Academiei. Lupta a fost mare și d. Brouardel a izbutit la al 3-lea scrutin cu 33 voturi în contra 31 date d-lui Laussedat. Glovine. -------- UN CONCURS (Urmare şi fine). In timp de 6 ani n’a depus de cât examenele anului I şi al H-lea, pe cât timp noi concurenţii d-niî sale în 4 ani am isprăvit tot, şi examene şi licenţă. Şi să notăm că a fost pus în condiţiuni mult mai bune de cât O’icare alt student, deoarece avea pe fratele său care ’l-ar fi ajutat şi i-ar fi înlesnit drumul aşa de greu în Matematici. Văzând că nu mai poate isprăvi în ţară, a plecat la Paris. Acolo de 2 sau 3 ori a căzut la licenţă şi în sfârşit după mari sforţări reuşeşte să o ia tocmai în iulie trecut. Atrag atenţia tuturor: 3 ani şi jumătate pentru o licenţă, după ce perduse 6 ani în ţară ! Cum a luat-o, imediat aleargă în ţară curagios şi basat pe protecţia fratelui sau cere catedra de Geom. Descriptivă de la Facultate, devenită vacantă prin retragerea la pensie a venerabilului profesor D. Orescu. Ce ridiculă pretenţie! Să devină profesor universitar de un studiu asupra căruia n’are decât cunoştinţe rudimentare, căci ştie ori şi cine că acest curs nu se face la Sorbona. Fiindcă cererea era prea din cale afară, profesorii Facultăţii de ştiinţe recomandă Ministerului pe d. Ureche, care făcuse studii speciale in această ramură, iar pe domnia sa, ca să ’l împace ’1 recomandă pentru postul de conferenţiar creat la această Facultatate de la Aprilie trecut, dar domnia să nu se mulţumeşte cu atât ci vine şi la concurs de bursă. Profesorii tac, natural, ca să nu se supere d. Gogu, ba încă îl păzesc şi de ruşinea căderi. Iată elevul escelent atât în ţară cât şi în străinătate. Cred de prisos să mai comentez vorbele d-lui David Emanuel „în asemenea caz (fiindcă se presintate la concurs d. Ianculescu venit de la Paris) cel mai bun lucru e ca cineva să plece capul şi să se retragă“. Mi se pare că am probat de ajuns cine trebuia să plece capul, ba încă cu ruşine. 1^Vinovat şi nedrept a fost de asemenea d. Gogu, care nu numai că a permis fratelui său de a se presinta la concurs ba chiar l’a încurajat şi l’a împins la aceasta, după cum mi-a declarat’o mie în persoană. De domnia sa nu mă mir că e nedrept. Să-’șî aducă aminte de concurau de anu trecut de la bursa de meteorologie. Vom arăta acum că comisiunea a făcut o nedreptate chiar la urmă, după încheierea raportului. Pentru ce a recomandat ministerului pe d. Ianculescu pentru bursă ? Dacă după părerea d-lor, d-sa a fost şi este un aşa distins elev, apoi atunci ţinând seama că a trecut LAPTA licenţa, nu mai are nevoe decât de un an sau 2 pentru teza de doctorat. Pentru ce i se dă o bursă*pe 4 ani, cu care ar fi putut profita şi un altu ? Trebuia ca comisiunea să ceară la minister, pentru motivu precedent, o subvenţie pentru d. Ianculescu, iar bursa să se încredinţeze unuia din noi, sau dacă nu am dat rezultat satisfăcător să se pună din nou la concurs. In urma concursului am căutat să vorbesc cu d. Haret şi Emanuel, căci vream să le cunosc motivu pentru care au procedat astfel. Pe d. Haret l-am întâlnit pe stradă, înainte de a ni se da rezultatu, şi am vrut să -i atrag atenţia asupra faptului de care vorbii: să nu se dea d-lui Ianculescu bursa pe 4 ani . (în urma celor întâmplate la proba d-lui Emanuel eram sigur că d-sa va reuşi). L’am întrebat de rezultatu concursului, dar modu cum mi-a răspuns, mi-a tăiat curaju nu numai de a mai continua, dar chiar de a mai îndrăzni vre-odată să ’i vorbesc. In urmă am fost la d. Emanuel, dar răceala dispreţuitoare cu care domnia sa m’a primit mi-a îngheţat cuvintele pe buze. A trebuit să schimb subiectu pentru care venisem. Am cerut postu d-lui Ianculescu şi mi-a răspuns prin cuvintele: Să vedem, nu sunt numai eu singur etc. Am aflat în urmă că profesorii nu recomandă pe nimeni pentru acest post. De ce ? Poate nu merităm. Cum se potriveşte atunci aceasta cu vorbele d-lui Haret, că am probat cunoştinţe în acest concurs ? Iată încurajarea pe care o dau profesorii Facultăţei de Matematice, elevilor. Nu numai că te descurajază, ba chiar te înjoseşte unde se poate, crezând prin asta că se ridică pe ei. Voia aduce şi un exemplu. Anul trecut d. Odobescu, numit director al şcoalei Norm.Super, se adresează unui domn profesor de la Facultatea noastră ca să-i recomande un profesor pentru postu de pedagog şi repetitor de Matematică la acea şcoală. Iată răspunsu profesorului: nu cunosc pe nimeni capabil de acest post. Ce batjocură la adresa tutulor care au învăţat matern. Cum? de 10 anî de când e d-sa profesor la Facultate, n’a găsit pe nimeni capabil să poată face conferinţă cu elevii începători, când se ştie că majoritatea celor ce se înscriu la Matern, sunt dintre premianţii liceelor? Dar la ce ni s’a mai dat icenţa ? Câtă imprudenţa din partea d-sale, nu vede că acest cuvânt se resfrânge asupra d-sale şi a tutor colegilor săi, că e un vot de blam pe care şi-l dă singur ? Să privească oricine la 2 paşi de Facultatea noastră. Vor vedea oameni eminenţi ca d-nui Brândza, Istrate, Odobescu etc., care pentru interesele elevilor lor merg chiar la minister, îi încurajază pe toate căile, îi susţin şi-î laudă în orice împrejurare. Aşa se face în toate părţile. Aşa se progresează. Dr. Istrati recomandă ca suplinitor la catedra sa de la Facultate pe coegul meu Petricu, şi pe noi profesorii noştrii nu ne găsesc capabili nici de un post de conferenţiar. Iată cum ne recomandă în faţa lumei pe noi care suntem sau vom fi profesori. După ce ne-au nedreptăţit, se scapă cu vorbe ca : vom vedea, o să te recomand etc. In loc de laude, ne insultă. ! Cu cele ce am scris, mie mi-am făcut poate rău, dar am speranţa că voi aduce bine altora şi sunt mulţumit. Paul Coculescu Licenţiat în matematice de la facultatea din Bucureşti. Profesor la şcoala Normală Carol I. or. ——--------------------- 1 INFORMATIUNII Interpelarea d-lui D. A. Sturza asupra afacerei Bedmar care vrea să se desvolte azi se va amâna pină ce va sosi dosarul de la tribunalul de Suceava. D. V. D. Miclescu, din comuna Mic- Ieşti plasa Crasna, judeţul Vaslui, abonat al ziarului nostru ni să plânge că primeşte foarte neregulat ziarul. Atragem atenţia d-lui Şef al poştei şi î i cerem să facă să înceteze acest scandal. Atragem atenţiunea mitropoliei din Iaşi şi a d-lui ministru de culte asupra următoarei plângeri ce o primim în contra preotului Ioan Gheorghiu, din Bulbucaţui, comuna Gropniţa judeţul Iaşi. Ni se spune că acest preot a devenit o adevărată spaimă pentru locuitorii din cătunele Gropniţa, Bulbucani şi Sângerei pe cari îi exploatează în momentele cele mai nenorocite, impunându-le biruri, peste biruri, tot aşa după era boerescul la 1848. Din aceasta cauză cadavrele morţilor din aceste cătune stau neîngropate câte 4, 5, zile, până când nenorocitele familii îşi vând ce mai au pentru a plăti popi câte 12 lei de fiecare îngropare, căci fără această sumă, plătită înainte, popa Gheorghiu nu se deranjează. Mai zilele trecute, copilul unui locuitor anume Gheorghe Doboşaru, a stat neîngropat 5 zile, până ce bietul locuitor a putut găsi cei 12 lei pretinşi de popă, pentru a-i îngropa copilul. Cerem celor în drept ca să ia măsuri pentru a pune capăt acestei specuile neruşinate. De şi d-na Raţiu mulţumesc tutu ror persoanelor cari au binevoit să-şi depună cărţile la portarul oţelului Bulevard, cum de asemenea mulţumesc tuturor persoanelor din provincie cari le-au urat bună venire în Bucureşti prin telegrame şi epistole. D. Constantin Enăşescu ’şi-a susţinut cu mult succes tezasa de doctorat în medicină şi chirurgie, care tratează despre cauzele şi tratamentul abortului. Urăm d-lui Enăşescu acelaşi succes în cariera sa medicală. Peste căteva zile va apare un frumos volum, conţinând'. Botoşani, prezentârndu-se la Trib. Iaşi secţia III şi împedecându-se în camera de consiliu de un covor rupt, a cerut voe preşedintelui—şi preşidentul care de doi ani cerea aceasta de la comitet i-a dat-o cu mare uşurinţă— de a îmbrăca camera cucovor nou. Pină în două ore camera a fost îmbrăcată cu mușama pe dedesubt iar pe deasupra cu un covor foarte frumos. Donațiunea lăudabilă și spontanee a d-lui Juster se urcă la peste 600 lei. Portrete şi Tipuri PARLAMENTARE de G. PANU Aceste portrete şi tpuri au fost scrise de d. G. Panu în anii 1888 şi 1889 şi sunt în număr de peste 70. D-l Sublocotenent C. ‘’Dumitrescu, cunoscutul instructor militar al şcoalelor normale din capitală, a prezintat Ministrului instruct, un proiect pentru legiferarea instrucţii militare la aceste şcoale, precum şi a poziţiunei militare a absolvenţilor şcoalelor normale. Proectul d-lui Dumitrescu merită să atragă atenţiunea d-lui Ministru. In acest proect se cere ca instrucţia militară a elevilor şcoalelor normale să se facă sub directa privighere a ministerului de războiu, ceia ce dă absolvenţilor dreptul de a trece direct în reservă, cu un grad oarecare şi bine pregătit, astfel că scuteşte de atâtea strâgănuri inutile şi şcoala, de lipsa institutorului titular. Dacă această idee de a se da instrucţiunea militară in şcoală, se va admite, serviciul militar ar fi redus pentru tot, acei tineri cari au terminat o şcoală, şi aceasta in folosul societăţii, căci se paralizează o sumă de forţe pentru un timp determinat iară nici un folos real. Sperăm că d. ministru va ţine socoteală de părerile d-lui Sub-locotenent Dumitrescu, introducând în legea de organizare a şcoalelor normale aceste dispoziţii Anunţând apariţiunea scarlatinei la Asilul Elena Doamna şi la externatele de fete din Bucureşti, am relevat în acelaş timp cât de răa e organizat şi se face serviciul medical la asii. Unul din abonaţii noştri ne trimite astăzi mai multe aminunte privitoare la mizeriile din Orfelinatul de băeţi de la Tei (comuna Colintina). «Pe mai toţi copii acestui orfelinat îi prăpădesc frigurile. «Orfelinatul suferă de lipsa de servitori şi copii lasaţi în voia lui Dzeh. «Comodităţile sunt în fundul curţei şi copii siliţi a traversa toată curtea prin grămezi de zapadă. «Medicul nu vine decât o dată pe septemâna. «Acest Orfelinat are 75 de băeţi şi e împărţit în patru clase primare; nu are alţi invitători decât pe d. director ajutat de soţia sa, cari numai ei singuri fac cursurile în toate clasele, precum şi administraţia, gospodăria, etc. De observat că fiecare clasă urmează a fi împărţită în câte două secţiuni, deoarece lecţiile cu cei 27 băeţi surdo-muţi nu se pot face în acelaşi ore cu a celorlalţi băeţi. Atragem atenţia d-lui ministru al instrucţiune! asupra stărei în care se află acest orfelinat şi-l rugăm să se gândească la măsurile ce urmează a lua. * * * Din comuna Radovan, jud. Ilfov, ni se scrie următoarele : «De la 1 August până acum au fost in această comună o mortalitate îngrozitoare. Au fost vr’o 60 morţi, numai tineri între 5, 10 şi 21 de ani. Era ceva îngrozitor de a vedea mai în fiecare zi câte doi flăcăi sau câte două fete mari duse la mormînt. Se hotărîse închiderea satului, dar în urma unor stăruinţe medicul plăşei a revenit, asupra hotărîrei. „Au fost Duminici în care în loc să fie horă în sat, lăutarii cu flăcăii şi fetele duceau la mormînt în aceeaşi zi mai mulţi tineri logodiţi. „Boala care a secerat atâtea victime a fost febra tifoidă. Concursul medical slab. Azi boala încă n’a dispărut“. Ieri la ora 5 dimineaţa s’a stins din viaţă Mihai Mircea consilier la Curtea de Apel din Iaşi. Defunctul era foarte apreciat ca magistrat şi foarte stimat ca om care a dus o viaţă exemplară N’avea decât 52 de ani şi a murit din causa unui abces la intestine care i-a infectat sîngele. Un arendaş generos. D. Leon luster, mare arendaş al moşiei Deleni şi al altor moşii din jud. I S * * * s»e3«s Pentru d-nii Abonaţi In momentul de faţă ziarul Lupta are de incasat, de la abonaţii soi retardatari, peste 120.000 lei. Oricât de bine ar merge afacerile unui ziar şi oricât i-ar fi asigurată existenţa, 20 de mii de lei reprezintă o cifră destul de însemnată care nu poate fi despreţuită şi care poate zdruncina o situaţiune oricât de sigură. Mai ales un ziar care trăeşte în mod independent şi exclusiv numai de pe urma cetitorilor nu poate servi prea multă vreme pe abonaţii săi, lăsând să treacă semestre şi ani fără a fi achitat. Astăzi pentru întâia dată, după opt ani, Lupta se vede nevoită a ruga pe abonaţii rămaşi îndărăt cu plata, ca să ne plătească aceea ce datoresc. Şi această rezoluţiune am luat-o faţă cu marele număr de abonamente neachitate. Rugăm, deci, pe toate persoanele datornice nouă să cugete la greutăţile cu care avem a lupta, şi să bine voiască a ne trimete cât mai neîntârziat, adică cel mult până la 15 decembrie viitor sumele ce ne datoresc. Intr’astfel ne vom vedea puşi în neplăcuta poziţiune de a înceta cu trimeterea gazetei acelora cari şi în urma acestei rugăminte, ne vor trece cu vederea. Administraţiunea „ Luptei“ Serviciul telegrafic Kiev, 14 Decembre.—Informaţiuni particulare din Krementschag anunţă că Locotenentul-Colonel Davidoff, din regimentul de infanterie Drianskî a fost asasinat pe timpul nopţii la locuinţa sa. Se crede că este o răsbunare a nihiliştilor. St. Petersburg, 14 Decembre.—Guvernul a hotărât să rescumpere drumul de fer din Orenburg. Curtea de Casaţiune a hotărât, cu ocasi-unea unei plângeri a d-rului Jaeger din Stuttgart contra unui doctor din St. Petersburg, că străinii domiciliaţi afară din Rusia se vor bucura de aceiaşi protecţiune şi aceleaşi drepturi ca şi supuşii ruşi. Cetinge, 14 Decembre.—D-l Argyropulo, ministru al Rusiei s’a întors din St. Petersburg. Berna, 14 Decembre.—Consiliul Statelor a aprobat proiectul relativ la monopolul chibriturilor. Paris, 14 Decembre —Ziaristul John Lemorne a murit. Paris, 14 Decembre.—Cercurile bine informate nu au nici o cunoştinţă de arestarea anunată a mai multor Germani la Portonovo. Viena, 14 Decembre.—Serviciul Expresului Orient va fi reluat cu începere de mâine 15, mai întâi, de la Viena la Belgrad şi reciproc. Londra, 14 Decembre.Agenţia Reuter desminte din sorginte autorizată ştirea viitoarei reducţiuni a trupelor de ocupaţiune engleză în Egipt. Mena, 14 Decembre.—O depeşă din Tricala anunţă că notabilul turc Chereddin Bey, care a fost făcut prisioner timp de mai multe săptamâni de o bandă de tâlhari, 1, a fost liberat în schimbul unei rescumpărări de 600 lire, și după existările făcute predat pe teritorul turcesc. Roma, 14 Decembre. — Știrile de modificare sau de recompuse ministerială sunt cu totul neîntemeiate. --------------------spriț E2~- - — Ştiri mărunte O mie şî una de nuvele.—De luni se anunţă, sub acest nume, începerea unei publicaţii care făgădueşte a fi o culegere din cele mai reuşite nuvele ale scriitorilor francezi, ruşi, germani americani, etc. In fascicole, scrierea se va vinde pe la chioşcuri. In broşuri, ea se va putea abona la tipografia Luptei, cu 2 lei pentru prima serie de 20 de coaie. — Fascicula (coala) primă va coprinde ultima nuvelă a lui E. Zola, . Resboiul și începutul nuvelei Iustinei Iustina de E. Richebourg. D. doctor I. Albeanu dîn Pitești va în