Lupta, ianuarie 1893 (Anul 10, nr. 1898-1920)

1893-01-24 / nr. 1915

ANUL X. — No. 1915 «aMnspgassaH ABO^AHEMTE s IN ŢARĂ (In an............................................................. Șease luni ......................................................... Trei lunî......................................................... Pentru învățători pe un an . . . . . IN STREINETATE Un an.......................................................... Șease luni ...... .......................... Trei luni......................................................... Hunterul IS Bani V Redacția a Pasagiul „Bancei Naţionale,, (Casele Karageorgevici) SUIŢIA A DOUA Organ Democraţi« Radical Administraţia a -- -Pasagiu! ..Banc«! Naţionale“ (Casele KarageorgevicI) JINUHCBURI a Pe pagina III, 30 litere, corp 7 n gr IV Inserte şi reclame . . 1 leu linia . 125 bani linia . . 2 lei linia Pentru ammnciari a se adresa: LA a dminisftrația,.ZiarulflU3f­ff? rff* en ssuwaer vech­iâ 50 Pentru curtezani. Din afară. Banca agricolă. Fisionomia Camerei. Primirea prinţilor. Ştiri mărunte. Ch­asse Croise, (nuvelă). Răsboiul civil, (Forţă). Pentru curtezani Astăzi toţi linguşitorii au o zi în­semnată. Astăzi, cu piepturile pline de plăci şi cu spinările mai elastice de­cât ori­când, se vor gudura pe lângă regele şi suita sa, pe lângă prinţul moştenitor şi tinara­­ soţie. Care mai de care va căi­ta să fie mai în faţă, care mai de care va stărui să atragă o rază cât de mică din privirile regale şi să poată spune cu mândrie: „Mie mi-a vorbit re­gele mai mult; mie mi-a surâs mai afabil; mie mi-a dat cea mai mare atenţiune.“ Aceste amfibii politice vor fi foarte ampresaţi şi pe lângă nobila en­gleză. Ce de contorsiuni ridicule! Ce de reverenţe şi de fraze banale ! Ce concert sec de laude; câte ex­clamaţii alese cu câte o săptămână mai nainte; ce spectacol nepreţuit dar gratis ! Nu ştia ce idee îşi va face soţia prinţului Ferdinand despre oamenii noştri­ de frunte, despre toate ca­petele pe cari le va întâlni. In tot cazul are să vadă ceva nou, o sectă dinastică, nu ca aceea din Anglia, care se mişcă de convingere şi în puterea tradiţiei, dar o ceată de ac­tori proşti cari recitează fără con­ştiinţă roluri impusa de ocazie. Dinasticii noştrii de vremuri bune şi de lefuri grase n’au nimic de a face cu dinasticii englezi sau­ ger­mani. Aceştia ai noştrii sunt nişte bieţi guvernamentali de accident cari azi sunt rusofili şi mâine rusofobî, astăzi dinastici fac şi mâine anti di­nastici turbaţi şi aşa mai departe. De aceea totul este silit la dânşii: frază, conferinţă, gândire. Oamenii trebuie să fie delicaţi cu o princesă nobilă, o nepoată de ţari şi de îm­părătesc ! Dacă manechinii noştrii ar vroi să ne bucurăm cu toţii de venirea prin­cipesei de Edimburg, ar trebui să ne lase posibilitatea de a întrevedea şi pentru ţara noastră un sistem de guvernămînt asemenea celui din An­glia. Să avem şi noi alegeri libere ca acolo, să avem şi noi o justiţie atât de independentă ca a Englezilor, să ne bucurăm şi noi de toate ma­rile libertăţi individuale de cari se bucură compatrioţii princesei. A­­tuncea da! Dar să ne înveselim că pe tronul României va sta o rudă a reginei Victoria, un vlăstar cules de pe trunchiul dinastiei engleze, iar în ţară să fim administraţi muscăleşte, foarte mulţumim ! In Anglia, în ţara de unde vine princesă de Edimburg, alegerile dau în­tot­dea­una rezultate contrarii gu­vernelor, ceea­ ce dovedeşte o perfectă libertate electorală. In Anglia justi­ţia este atât de puternică în­cât în­suşi unchiul viitoarei noastre regine a fost citat înaintea tribunalelor pen­tru a mărturisi într’un proces de es­crocherie. In Anglia nu se asasinează oamenii fără răspundere, nu se co­mit abuzuri și delapidări fără pe­deapsă, nu se calcă legile de către miniștrii fără sfieală! Prin urmare nu ne mai vorbească de Ang­ia aceia cari o pomenesc a­­tât de mult cu prilejul sosirei prin­cesei Maria. Anglia e departe şi tea­mă­­mi-e că dimpreună cu viitoarea noastră regină vor intra în ţara Ro­mânească câte­va obiceiuri n­ci pri­vitoare la modele femeeşti şi la ros­turile curtene, dar nici una din in­stituţiile şi din largele libertăţi ale poporului englez. Const. C. Bacalbaşa DIN AFARA Franţa Casele de economie la Senat. Paris, 3 Fevruarie. — Senat. Ia cursul discuţiunei proectului de înfrânare a ata­curilor în contra Caselor de Economie. D. Goblet, de­şi blamează în mod sever ata­curile, crede că legea actuală, aplicată in mod energic, ar ajunge pentru a le înfrîna. 1). Bourgeois respunde că încercarea de a face ca deponenţii să crează că Statul e un hoţ, nu este a face politică; aci nu e vorbă de libertatea presei, ci de un adevă­rat complot în contra siguranţei Statului. Comisinea budgetară Paris, 3 ianuarie. — Comisiunea buge­tară a admis în principii­ impositul asupra operaţiunilor de bursă; acest imposit va fi perceput prin mijlocul unui timbru mobil. Panama Paris, 3 Ianuarie. — D. Blondin, de la Creditul Lyonez învinovăţit în afacerea Pa­nama, a fost pus în libertate provisorie, din causă de boală. ---------«jggSQ-----­ Banca Agricolă In momentul când băncile şi în­treprinderile particulare ies atât de compromise din afacerea Panama şi din aceea a băncilor italiene, minis­trul nostru de finanţe găseşte nime­rit prezentarea unui proect de lege pentru crearea unei bănci agricole cu capital particular. Nu vom intra astăzi în cercetarea amănunţită a proectului d-luî Gh­er­­mani, dar ţinem a releva aci o ches­tiune de prim­piu, o c­hestie de drep­tate. Cu ocazia importantelor desbateri ce au urmat în sesiunea trecută a parlamentului asupra creditelor a­­gricole care au fost recunoscute şi reorganizate ca o instituţie de stat, d. Panu, apărând cu căldură această reformă democratică, a ţinut să sta­bilească motivele cu totul diferite care au făcut ca d-sa şi guvernul să se întâlnească la votarea acelei reforme. „Eu, a zis d. Panu, votez legea Creditelor agricole, fiind că sunt par­­tizanul convins al intervenţiei sta­tului. Ca şi creditele agricole, aşi dori ca Banca Naţională, creditele funciare, cu un cuvânt toate institu­ţiile noastre de credit să fie ale sta­tului. D­v. însă sunteţi intervenţio­­nişti de ocazie, dovadă că v-aţî gră­bit a făgădui marei proprietăţi o bancă agricolă cu capitaluri parti­culare dar privilegiată de stat.“ La acestea, d. Ghermani s’a gră­bit a răspunde: „Promisiunea noastră a fost o simplă tactică pentru a obţine mai lesne votarea creditelor agricole, dar va rămâne o simplă promisiune“. Astăzi d. Ghermani e silit a se executa, astăzi d-sa oferă mare­ pro­prietăţi avantagii şi privilegii pen­tru formarea unei bănci agricole. Necontestat că și marea proprie­tate simte nevoia unei bănci agri­cole pentru a scăpa din ghiarele uzurarilor; necontestat că, după ce au votat creditele agricole pentru ţărani, marii proprietari au dreptul să-şi înlesnească şi ei oare­cari cre­dite.... De cât, noi­­am dori ca a­­ceastă bancă agricolă să fie şi dânsa o bancă de Stat. Noi nu putem înţelege de cât sau bănci particulare pe risicul şi peri­colul fondatorilor sau bănci de stat. Sistemul intermediar, acel al capi­talurilor particulare privilegiate şi garantate de stat, însă folosind nu­mai acţionarilor, este un sistem ne­drept şi primejdios. Nedrept, căci din moment ce sta­tul crează o sumă de privilegii pen­tru un capital oare­care, privilegii care merg până la asigurarea şi ga­rantarea acelui capital prin măsuri excepţionale de urmărire a împru­mutaţilor, de ce ar remâne tocmai el, statul, strein de beneficiile băn­­ceî ? Primejdios, căci s’a dovedit cu prisos că băncile particulare privi­legiate, cu cât iau o desvoltare mai mare, cu atât devin un cuib de spe­ciile, tripotagii, risipe şi corupţii. Controlul, controlul strict şi serios, este tot-d'a­ una greu de exercitat la aceste bănci. Aşa zişii comisari ai guvernului pe lângă aceste bănci, re­mân tot-d’a­una cel din urmă în a afla operaţiunile necinstite pe care publicul le simte şi le descoperă. Pentru a cita oare­cari exemple nu trebue să recurgem nici la afa­cerea Panama din Franţa, nici la banca romană din Italia ; avem, slavă Domnului, şi noi micile noastre ex­perienţe pe cât de nenorocite pe atât de eloquente. Ne aducem cu toţii aminte de o­peraţiunile la care în timp de mai mulţi ani s’a dedat Banca noastră naţională pentru a menţine şi urca mereu­agiul. Erau acestea operaţiuni corecte, permise unei Bănci de Stat ? Statul care acordase acestei bănci pri­vilegii atât de însemnate, a fost el singur prima şi cea mai mare victimă a acelor agiofagii, căci înscria în fie­care an în budgetul cheltuelilor sale opt pînă la zece milioane agio... Dar neregularităţile de la creditul urban din Iaşi ? Şi acum chiar, nu se desfăşură înaintea tribunalului de Ilfov un pro­ces scandalos, unde vedem pe direc­torul unei societăţi de petrol dove­dit că a luat aproape un sfert de milion remisă pentru a specula asupra intereselor acelei societăţi ? Dacă nu ne punem de­cât din a­­ceste două puncte de vedere, al con­trolului şi al repartizării beneficiilor, încă totul pledează pentru preferinţa unei bănci agricole de Stat în locul unei privilegiate. Dar mai sunt şi alte considera­­ţiuni de un ordin mai superior. ---------sa#E3--------­ Fisionomia Camerei Toţi deputaţii sunt în incintă. Toţi dis­cută cu aprindere. Mâinile să agit in aer, apostrofele curg din toate părţile. Este o adevărată învălmăşală, o adevărată răscoală parlamentară. Vuzind cine­va atitudinea deputaţilor, i se părea imediat că are a face cu o luptă electorală, în care cetăţenii înfierbântaţi, împărţiţi în două tabere, epuizează ultimele mijloace de luptă. Sau că avem şi în ţară la noi greve se­rioase de­ lucrători, meetinguri şi discuţiuni violente relative la nevoile muncitorilor. In zadar suna clopoţelul generalul Manu, nimeni nu se uita la preşedintele Camerei. Legile se votează fără­ cea mai mică dis­­cuţiune, deputaţii pun bilele în urnă ma­­şinalmente, fără ca să -şi dea seama ce fac şi fără ca să ştie ce votează. De aceea se votează foarte cu greu şi preşedintele, pentru ca să-i poată aduce la vot a pus în cele patru colțuri ale Ca­merei câte un ușier cam­ toți strig într’un glas. : DUMINICĂ, 24 IANUARIE 1893 — Poftiţi la vot d-lor deputaţi! — Bine-voiţi de votaţi d-lor deputaţi! Grupa celor gălăgioşi, în mijlocul căreia strălucea capul alb al d-lui Voinov, se mă­rea din ce în ce mai mult şi ameninţătoare se apropia de banca ministerială. Miniştrii stau liniştiţi pe bancă şi să în­­grijiți de votarea proectelor de legi. Obici­nuiţi cu aceste furtuni fără explozie, rideau de­sbuciumarea celor ce protestam Sgomotul avea aerul că se sfîrşeşte. De­­­putaţii revoltaţi părea că au renunţat la protestările lor şi Camera reintrase în tă­cerea obicinuită. Raportorul citeşte proectul de lege prin care se recunoaşte de persoană morală so­cietatea politechnică. Articolul să votează prin sculare şi şedere. — D-lor, spune generalul Manu, după acest vot voi­ ridica şedinţa şi vom lua vacanţă până Marţi. — Da! strigă d. Voinov sărind în sus ca înţepat. Pe­n­tru ca să asistăm la serbări după programul d-lor, și cu mâna dreaptă arată banca ministerială. Camera e din nou în picere. D. Al. La­­hovari pălește la auzul apostrofe! pe care d. Voinov o aruncă cu atâta tărie. — Și asistăm d-lor la primirea prin­­ților! — Cer cuvîntul! strigă d. Voinov. Imediat se formează un grup de deputaţi în jurul d-sale. Toţi gesticulează, toţi aprobă pe d. Voinov. Generalul e atât de emoţionat în­cât scapă farfuria cu bile din mâini. Guvernul erea perdut. — Ce ne facem spune generalul Jaques? Mă bag armata în ei! — Stai opreşte-te! spune d. Ciuflea. Noi umblăm după pace și d-ta vrei să faci răz­bel chiar aci. — Trecem și noi în opoz­ție, strig mai mulți partizani ai păcei universale. — Lasăți d-lor că nu băgăm armată, spune d. Al. Lahevari, am eu alt plan. — Să -l auzim, strig deputații din pre­­jur. — D-lor, imediat mă voiu duce din de­putat guvernamental în deputat guverna­mental şi le voi­ spune să nu voteze, ast­­fel votul asupra proectului pentru recunoş­­terea ca persoană morală a societăţei poli­­teehnice va fi nul şi deci dovedindu-se că Cameră este încomplectă, şedinţa se va ridica şi Voinov nu va mai putea vorbi. — Bravo ! bravo ! strig guvernamentalii din jurul d-lui Lahovari. Excelenţa de la externe îşi aplică ime­diat planul. Opozanţii surprind coonversaţiile la ure­­che ale d-lui Lahovari şi începe imediat să protesteze. Preşedintele deschide urna şi declară vo­tul nul. — Prin urmare d-lor, spune generalul Manu. Camera ne mai fiind complectă ri­dic şedinţa. Opozanţii strig din toate părţile. — Suntem în număr! — Asta’i matrapazlîc ! — E tragere pe sfoară ! — D. Lahovari a oprit pe deputaţi să voteze. D. Voinov se ridică: — D-le preşedint, puteţi ridica şedinţa, că o să vorbesc Marţi, dacă nu mă lăsaţi azi. Zgomot, scandal. Preşedintele ridică şedinţa şi fugi repede la braţ cu d. Al. Lahovari. — De Cameră, strigă d. Voinov, depu­taţi şi preşedinte toţi sunt slugile guver­nului. D. Voinov, înconjurat de mai mulţi de­putaţi ese protestând în contra tragerei pe sfoară operată de miniştrii. Jip. cu d-nele lor; de d-nii membru­ al consiliului co­­munal cu d-nele ; de d-nii profesori ai Universită­­ţei cu d-nele lor; de înalţii funcţionari ai statului şi de notabilităţile Capitalei cu d-nele lor. La intrarea în salonul care!, D. primar al Ca­pitalei, încongiurat de d-nii consilieri, va prezintă Alteţelor Lor Regale pâinea şi sarea după dati­­nele Ţerii. După prezintarea persoanelor mai sus însemnate M. S. Regele împreună cu Alteţele Lor Regale se vor sui la trăsura de gală şi, escortaţi fiind de ambele escadroane de gendarmi călări, se vor în­drepta spre Mitropolie Pornirea de la gară va fi anunţată Capitalei de 101 tunuri şi clopotele de la toate bisericele din oraş vor suna pe tot timpul parcursului. Cortegiul va urma calea Griviţei, calea Victoriei, strada Carol şi s­­atul Dâmboviţei. Trupele din garnisonă, precum şi corporaţiunile cu drapelele lor, vor fi înşirate pe tot acest parcurs. Cortegiul sosind la Mitropolie, la orele 2 juni. M. S. Regele şi Alteţele Lor Regale vor fi primiţi la uşa Catedralei de I. P. S. Mitropolitul Primat cu Crucea şi Evangelia,­­încongiurat fiind de înal­tul cler. în urmă se va oficia un Te-Deum de către IT. PP SS. II. Mitropolitul primat şi Mitropoli al Moldovei şi Sucevei, încongiuraţi de pp ss. 11. E­­piscopii şi Arhiereii. La acest oficiu vor fi faţă : D-nii miniştrii cu doamnele lor, d-nii preşedinţi şi membrii al bi­­­rourilor Senatului şi Camerei cu d-nele, d-nii prim­­preşedinţi, procurori generali şi preşedinţi al cur­­­ţeî, de casaţie, curtei,de compturî şi curţeî de apel cu d-nele, d. primar al Capitalei cu doamna, d-nii oficeri generali cu d-nele, d-nii secretari şi direc­torii generali de ministere şi prefectul de Ilfov. După sf­îrş­rea oficiului divin se va da citire unui document comemorativ, care va fi semnat în biserică de cătră M. s­. Regele, Alteţele Lor Re­gale, II. PP. SS. II. Mitropoliţii, miniştrii, d-nii preşedinţi ai Corpurilor legiuitoare,­­ prim-pre­­şedinte al Curţei de casaţie şi de primar al Capi­talei, şi se va depune pe urmă la arehiva Statului. Cortegiul se va întoarce la palatul regal în a­­ceeaşi ordine ca la sosire. Ţinuta la primirea la gară şi la Mitropolie va fi,­ pentru doamne ţinuta de vizita , iar pentru domni, ţinuta de gală cu cordoane şi decorapuni. Seara, la orele 9, retragere cu facle executată de muzicile garnizoanei. Stradele principale şi mo­numentele publice vor fi iluminate. Duminică, 24 Ianuarie Se vor celebra 32 de nunţi ţărăneşti, represin­­tând fie­care câte un judeţ. La orele 9 dimineaţa vor avea loc în 31 de bi­serici ale Capitalei, cununiile religioase a 31 de perechi. Alteţele lor­ Regale, num­­ai mirilor, vor fi re­­presentaţi prin delegaţiune. La orele 11, în biserica Sf. Spiridon, se va ce­lebra de I. P. S. S. Mitropolitului primat, cea de a 32-a căsătorie religioasă, desemnată prin sorţi dintre cele 32, în prezenţa M. S. Regelui şi a Al­teţelor lor Regale. La această Ceremonie vor asista cele 31 de perechi unite în cele­lal­te biserici, cu familiile şi nunii lor, precum şi persoanele invitate. Ţinuta va fi­­, pentru doamne, toaleta de vizită, pentru domni, frac şi cravată albă După ce M. S. Regele şi Alteţele lor Regale se , vor fi întors la Palat, nunţile vor forma un cor­tegiu, mergând de la biserica Sf. Spiridon la pa­latul Ateneului. Aci vor lua parte la un ospăţ. La ora 1 jumătate, M. S. Regele impreună cu AA. U­. R. Principele Ferdinand şi Principesa Maria vor merge la Ataneu, iunde vor înmâna mi­cilor daruri de nuntă La 8 ore seara reprezentaţie de gală la Teatrul Naţional cu invitaţiuni speciale cari, fiind perso­nale, urmează a fi presentate la intrare. Ţinuta: pentru doamne, toaleta de bal, pentru domni ţinută de gală şi cu decoraţiuni. Luni, 25 ianuarie De la orele 11 a. m. la ora unu p. m, va fi pri­mire la Palat, în ordinea următoare . La orele 11 a. m înaltul cler, consiliul de mi­niştri, Senatul şi Camera deputaţilor. La orele 11 şi juni, curtea de Casaţie, curtea de compturi, curtea de apel, tribunalele şi corpul universitar. La orele 12, consiliul comunal al Capitalei, generali, şefi de corpuri şi înalţii funcţionari ai Statului. PROGRAMA Primirea Prinţilor Iată după Monitorul oficial programul pentru serbările ce se dau în onoarea prin­ţilor : Sâmbătă 23 Ianuarie Alteţele Lor Regale vor intra în Ţară prin Pre­deal, unde vor fi întâmpinate de comandantul cor­­pului 111 de armată, general Barozzi, şi de pre­fectul judeţului Prahova, iar la staţia Chitila de prefectul jud. Ilfov. Trenul va sosi în gara de Nord la ora 1 după amiază, unde va fi aşezată pe peron o companie a batalionului­­ de vânători cu drapel şi muzică, a­­vând în flancul stâng pe generali şi pe comandan­ţii acestei trupe. Ad­­ulteţele Lor vor fi întâmpinate de M. S. Regele, faţa fiind d-nii miniştrii cu d-nele, d-nii preşedinţi şi membrii al Corpurilor legiuitoare cu doamnele lor, d-nii preşedinţi, procuror-general şi consilieri ai înaltei curţi de casaţiune, al curţeî de compturî, ai curţeî de apel cu d-nele lor, de d-nii generaţi şi­ oficieri superiori cari nu sunt sub arme Marţi, 26 Ianuarie La orele 2 şi ur. p. m. doamnele din Societatea Bucureşteană vor fi primite de Alteţa sa Regală principesa de România. La orele 9 jumătate seara, bal dat de primăria Capitalei în sala Teatrului Naţional. Ţinuta va fi: pentru doamne, toaleta de bal ; pentru domni, ţinuta de gală cu cordoane și de­corațiuni. Principesa Maria Alexandra Victoria d’Edimbourg, este fiica prinţului Alfred, Duce d’Edimbourg, fiul reginei Victoria a Angliei, şi a Măriei Alexandrova, mare Du­cesă rusă, fiică unică a împăratului Ale­xandru al II-lea al Rusiei. Soţia presumtivului moştenitor al tronu­lui României e născută la 29 octombrie 1875 și e vara împăratului Rusiei. ? * * * Iată câte­va notițe biografice relative la ducele d’Edinburgh : Ducele Alfred Ernest Albert d’Edinburgh este al doilea fii­ al reginei Victoria și e născut la Windsor la 6 August 1844. La 1856 el se duse la Geneva ca să studieze limbile moderne. Destinându-se serviciului marinei, el se reîntoarse peste puţin timp în Englitera, îşi trecu examenele la şcoala navală în 31 August 1858 şi se îmbarcă pe fregata Euryalus în 27 Octombrie a­­celaşi an. El făcu parte din diferite sta­ţiuni pe bordul vasului Sf. George, vizită basinul Mediteranei, apoi America și In­­diile occidentale.

Next