Lupta, aprilie 1893 (Anul 10, nr. 1967-1991)
1893-04-08 / nr. 1973
40 lej 20 „ 10 „ 30 „ 50 lei 25 , 15 » ANUL X. No. 1973rmrtm & uoisji ABONAMENTE»in ȚARĂ | I Un an ..................................................... Șease luni................................. Trei luni................................................... Pentru învățători pe un an..................... IN STREINITATE Un an................................................ Șease luni ................................................ Trei anul ................................................ ISumerul 15 Bani] Redacția Pasagiul „Bancei Naționale“ (Casele Karageorgevici) .......... JOUI 8 APRILIE 1893. AE8UHCIURII Pe pagina UI. 30 litere, corp 7 ... 1 leü lini» „ „ IV „ „ . . . 25 bani linia inserte şi reclame „ „ .... 2 lei linia Pentru ananduri a se adresa si LA Administraţia Ziarssisii Sin nasmeri vetsiniaa 53 bani Administraţia a Pasaginl „Bancei Naţionale“ (Casele llarageorgerlcí) ZILA DE IERI Legei taxilului Ziarele guvernamentale pretind că împrejurul legei maximului, oposiţiunea duce o campanie de minciuni şi de calomnii, că legea e admirabilă, că sarcinele sunt atât de puţin urcate încât abia vor fi simţite. Ziarele guvernamentale au mare dorinţă să inducă lumea, în eroare. |||Din capul locului trebue să arătăm că în materie de impozite, mai ales, legile trebue să fie foarte clare, redactate cu îngrijire, înţelese pentru toată lumea şi nesupuse echivocului. Ei bine, atât proectul de lege presentat de guvern cât şi tariful alăturat sunt o adeverată halima, ceva monstruos ca lipsă de claritate în expunere, ca lipsă de înţeles, ca lipsă de preciziune. Legea maximului aproape nu precizează nimic, totul este lăsat la discreţia administraţiunelor comunale, atât în lege cât şi în tarif întâlnim la fie care pas cuvântul „Comunele pot înfiinţa cutare şi cutare taxă, „Comunele pot crea diviziuni şi categorii“ etc. etc. Iată, de exemplu cum e redactat art. 3 : Fără a trece peste maximul stabilit, comunele pot subdivisa şi detalia articolele din tablou care cuprind mai multe specii şi varietăţi susceptibile de a fi impuse la taxe diferite în limitele maximului. Ce însemnează acest articol ? Ce însemnează această latitudine de a subdiviza şi detalia în materie de impozite ? In puterea acestui articol din lege administraţiile comunale vor putea lua ,prin regulamente speciale, cele mai arbitrare dispoziţiuni. Nimic nu va opri ca unele clase să fie impuse pînă la maximum, iar altele reduse la cel mai strict minimum, nimic nu va opri să se creeze regiuni arbitrare pe teritoriul comunei, şi acelaşi articol să fie supus la 2, 3 sau mai multe feluri de taxe. Oare o asemenea lege poate fi luată în serios ? Aliniatul 2 de la articolul 6 este, iarăși un fenomen . Comunele de asemenea sunt libere, la fixarea taxelor comunale, să nu supue la taxe de acesie acele din articolele fabricate în interior a căror constatare s’ar găsi prea anevoioase. Această disposiţiune dovedeşte încă odată că autorul legei nu e de loc familiarizat cu legile de impozite. Această dispoziţiune este un îndemn la fraudă şi un prilej pentru administratorii cei răi de a acorda scutiri fabricanţilor favoriţi, sub pretext de greutate în constatare. In adevăr, dacă alăturăm acest aliniat, de art. 3 care lasă comunelor dreptul de a subdiviza şi detalia articolele, etc. şi a le supune la diferite taxe, ajungem la concluzia firească că o administraţie comunală necreştinească va putea ruina pe toţi comercianţii şi industriaşii adversari poliţiei, ucigând cu totul concurenţa cinstită şi acordând avantajii enorme prietenilor şi agenţilor electorali. O lege, pentru a fi respectabilă şi admisă trebue să fie lipită de cel mai neînsemnat germene al nedreptăţei şi al favoritismului. Legea ”trebue să fie dreaptă şi lesne de înţeles, să nu dea loc la tot felul de interpretări, să nu lase loc la abusuri şi [ ; vexaţiuni. Iar legea d-lui Catargiu tosmal de aceste cerinţe indispensa- ş r bile nu ţine socoteală. ] Aliniatul 3 de la art. 8, este cu ■ desâvlrşire vexatoriu. Iată’I redac- ] I țiunea : Intr’o rază de 10 kilometri, în jurul co- \ } munelor urbane, nu se va permite nici un j I depozit de articole supuse la accis în co- I muna urbană, de cât până la un maxim i I anual ce se va fixa prin regulamente lo j !cale, întocmite de către comuna urbană și j » aprobate de către ministerul de interne, ? Cantitatea ce ar prisosi peste acest maxi- ; mum se va considera ca contrabandă. Această prevedere, se vede de de-a parte că este opera administraţiunelor comunale din Bucureşti. In adevăr, de multe ori depozitele dimprejurulu f Bucureştilor înlesnesc introducerea ? contrabandei, însă acest fapt nu le j I gitimiază o disposiţiune draconiană i I şi absurdă. Căci iată ce se întâmplă ? I în realitate. Neguţătorii angrosişti aduc cuan- \ tităţî mari de mărfuri pe cari le vînd j I treptat neguţătorilor mici şi detailişti. j î Cum, însă, angrosiştii nu pot plăti ş I de multe ori taxele de acciz pentru mărfuri prea numeroase, pe cari nu le desfac de cât treptat, dânşii de- i pun prisosul în magazii închiriate j prin comunele rurale. Ei bine, guvernul voeşte nu se supue depozitele, J !dar să limiteze maximul de marfă pe care, anual, îl poate depune un comerciant sau un comisionar, încă o dată nimic mai vexatoriu, nimic mai absurd. Aceasta vom dovedi-o mâine.| Constantin C. Bacalbașa ! Revizuirea în Belgia j suscesul sufragiului Universali Propunerea transacţională a de- j putatului Nyssens, bazaţi pe su- fragiul universal şi pe plurali- tatea votului, a triumfat în ultima şedinţă a Camerei belgiene cu HQ voturi contra 14 şi 11 abţi- neri. Telegrama „Agenţiei Havas" care ne anunţă aceasta nu dă nici o altă lămurire, dar din cele ce şim din cursul desbaterilor care au urmat în constituantă, putem complecta ştirea de mai sus, cu următoarele amă- nunte : In urma respingerei propunere! d lui Janson care cerea sufragiul universal pur şi simplu pentru toţi belgienii majori (vrâsta de 21 ani). Camera a respins apoi pe rînd alte 14 propuneri unele mai restrictive , decât altele. Preşedintele consiliului de miniş-trii, d. Baerneert, simţi situaţia gu-vernului zdruncinată, dar nu voi cu nici un preţ să urmeze pe d. Woeste, ‘ şeful catolicilor, pe calea unei reviî zuiri în folosul esclusiv al clericalilor, nici pe liberalii moderaţi care propuneau o reformă tot atât de restrictivă şi de nedreaptă. Atunci guvernulşi-a îndreptat privirea spre radicali, unde a întâmpinat un spirit conciliant şi înţe- legerea s’a putut lesne stabili asu- ’ pra următoarei propuneri formulată de deputatul Nyssens : Art. 47. — Deputaţii Camerei reprezentanţilor sunt aleşi direct de către cetăţeni în condiţiunile aci determinate . Un vot e atribuit fie-cărui Belgian, în vîrstă de 25 ani împliniţi, domiciliat de cel puţin un an în aceeaşi comună, şi care nu se găseşte în unul din caşurile de nedemnitate prevăzute de lege. Un vot suplimentar e atribuit pentru fiecare din condiţiunile următoare: 1) A fi în vîrstă de 35 ani împliniţi, a fi sau însurat sau văduv având descedent legitim, şi a plăti Statului cel puţin 5 franci imposit contribuţiune personală, afară numai dacă nu e scutit prin felul meseriei. 2) A fi da 25 ani împliniţi şi a fi proprietar : Fie de imobile în valoare de cel puţin 2000 franci, de stabilit pe baza venitului cadastral . Fie a unei înscrieri în marea carte a datoriei publice sau al unui carnet de rentă belgiană la casa de economie de cel puţin 100 franci rentă, înscrierile şi carnetele trebue să aparţină proprietarului de cel puţin două ani. Proprietatea femeei se socoteşte bărbatului , aceea a copiilor minori, tatălui. 3) A fi în vîrstă de 25 ani împliniţi şi a se găsi în unul din cazurile următoare : a) A avea o diplomă de învăţământ superior sau un certificat omologat de frecventarea unui curs complect de învăţământ mediu de grad superior, fără deosebire între stabilimentele publice sau private b) A îndeplini sau a fi îndeplinit o funcţiune publică, a ocupa sau a fi ocupat o posiţiune, a exercita sau a fi exercitat o profesiune privată care implică prezumţia evidentă că titularul posedă cel puţin cunoştinţele învăţământului mediu de grad superior. Legea determină aceste funcţiuni, posiţiuni şi profesiuni. Nimeni nu poate cumula mai mult de trei voturi. Votul este obligatoriu. După calculele făcute noua reformă ar constitui astfel corpul electoral belgian . Sunt în Belgia aproape? 1,400,000 bărbaţi şi majori de 25 ani. Scăzând pe nedemnii şi alţii se poate admite că vor fi 1,200,000 cetăţeni alegători. Vor avea toţi un vot 1,200,000 voturi. Prima bază a voturilor suplementare (şefii de familie, 35 ani, 5 fr. imposit): 365,000 „ Cele 119 voturi cu care s’au votat propunerea se compun din partizanii hotărîţi ai guvernului, din cei 26 radicali precum şi din câţiva liberali moderaţi. Cele 14 voturi contra propunere aparţin grupului dlui Frére-Orban, şeful liberalilor doctrinari. Abţinerile sunt probabil ale dlui Woeste şi ale catolicilorcare-i urmează. In definitiv succesul radicalilor care au impus această reformă este mare. Iată, în ordinea în care le am primit, telegramele privitoare la mişcarea revizionistă din Belgia: Bruxelles, 18 Aprilie Camera a adoptat cu n6 voturi contra 14 şi 11 abţineri propunereaNyssens a sufragiului universal bazat pe pluralitatea voturilor. Anvers, 18 Aprilie Mai multe conflicte au avut locuri între grevişti şi jandarmi. Sunt mai mulţi răniţi. Azi 600 de grevişti au voit să împedice pe ceilalţi muncitori să lucreze. Ei au fost respinşi de poliţie cu sabia şi cu revolverul. Greviştii au pus apoi foc la nişte lăzi cu bumbac pe cheiul Rinului. Pompierii şi jandarmii au intervenit imediat. Sunt mai mulţi răniţi. Garda civică este consemnată. Mous, 18 Aprilie In conflictul de cri 14 gărzi civici au fost răniţi, 5 manifestanţi au fost omorâţi. Sunt o mulţime de răniţi. Bruxelles, 18 Aprilie O adunare populară de 12000 de persoane a avut loc. Oratorii au recomandat asistenţilor să nu cedeze cât timp sufragiul universal nu va fi votat. ----------------------— . A doua bază: A. (proprietăţii imobiliare de o valoare de 2000 fr.) 263 000 „ B. (livrete ale casei de economie). 12,000 „ A treia bază (studii superioare și categorii corespondente). 60,000 ,, Total 1,900,000 vot. INC A UNA Libertatea întrunirilor este aproape suprimată. D-nii conservatori cari au strigat atâtea ani că li s a răpit dreptul de a se întruni, împiedică astăzi pe adversari să uzeze de acest drept constituţional. Liberalii naţionalî n’au putut găsi nici o sală publică disponibilă. Ceva mai mult, L’Iidépendance Roumaine scrie: »Sfătuim pe liberali să nu mai ție întruniri in sala Ofeu, de oarece această sală este alăturată de apartamentele princeseî Maria care de câtva timp este cam suferindă'». Întrebăm dacă s’a putut călca vr’o dată o lege cu pretexte mai delicate ? Pozițiunea interesantă a princesei invocată de guvern pentru a se spăla de o violare a legilor țereî, este un giuvaer! Dacă argumentul va prinde și va produce toate roadele dorite de conservatori, poporul român, în joc sa se bucure de câte ori va auzi că D-zeu a bine-cuverdat pântecul princiar, va malţa rugi către cer rugându’i să lovească cu sterpiciunea familia regală. In tot cazul am dori să ştim dacă regele ştie cum in numele lucrurilor intime ale casei sale, guvernul d-luî Catargiu calcă cu neruşinare Constituţia! Fisionomia Camerei La ora unu şi jumătate deputaţii intră în înotulă. Guvernamentalii purtând încă pe faţă încreţiturile produse de măcelul de ieri, sunt cu mâinile ridicate la cer şi se rog lui Dumnezeu se plouă, să ningă, să tune şi să fulgere, pentru ca lumea să nu se mai poată aduna la Cameră. Opoziţia e furioasă. — Uite Dumnezeu! striga cu mâinile ridicate la cer d. Micescu. — Da, este Dumnezeul conservatorilor ! adaugă d. Dobrescu. — Când va spui eu se fiţi atei nu vreţi, adaugă d. Niculescu. — Tăceţi, tăceţi, spune repede d. Grigorescu, scuipând în sân şi făcând cruci. • — Ce să tăcem, o se strigăm tare, tare de tot, strigă d. Dobrescu. — Taci frate, spune din nou d. Grigorescu. Nu lua numele Domnului în deşert, ai răbdare. — Până când răbdare! nu vezi că dă piatră. Strigă d. Lecca. — S’a dus manifestaţia fraţilor, spune d. Fie va cu lăcrimî în ochi. — Suntem perduţi ! spune corul. — Nu-i nimic fraţilor, ce nu se poate face afară, vom face aci. Şi d. Fleva strigă cu voce tare: — Cer cuvîntul d-le Preşedinte. Oposanţiî din toate părţile să grămădesc în jurul d-luî N. Fleva. Toţi guvernamentalii sunt cu ochii pe fereastră. — Curaj d-lor, strigă maiorul Pruncu, afară e mânia lui Dumnezeu. Poporul lui d. Fleva nu are să vie, deci să le arătăm acestor asmuţători. — Aşa, aşa strig 20 de voci şi 40 de mâini se agit în aer. — De nu ne-o fi minţind maiorul, spune X. lui Y. Dacă vine poporul, ce ne facem ? — Ar fi groasă, răspunde Y. punîndu-şi ochelarii. Amândoi se duc încet la fereastră. — Plouă. — Curge peatră. — Pă ei! D. Fleva începe: — Interpelez pe d. ministru de interne asupra ororilor și nelegiuirilor comise ori. Un O! formidabil isbucnește din băncile majorităței. O protestare violentă răspunde din băncile minorităţei. Guvernamentalii sunt agresivi, ei se scobor din bănci şi merg până în faţa băncilor opoziţiei. Căpitanul Lămotescu,’ face pe ajutorul maiorului Pruncu. "— Au maior şi căpitan ajutor, ca batalioanele de vânători, spune X. — Dar cum vrei să aibă ? Ei nu sunt vînători, vânători de?slujba ? răspunde Z. Zgomotul ia proporţii enorme. Apostrofele curg din toate părţile. Bătrînul de la Golăşei, cu autoritatea omului celor treî(repoce, interveni şi potoleşte zelul soldaţilor şi al ofiţerilor de cohorte. D-sa e gata să răspundă îndata. D. Fleva e la tribună, d-sa începe să-și desvolte interpelarea. — Sângele a curs ori! poporula fost măcelărit în strade. Afară plouă și ninge.1 Guvernamentalii sunt în picere, fac un scandal infernal. — La ordine, la ordine, strig conservatorii. — Lăsați oratorul să vorbească, strigă d. C. C. Dobrescu. — Taci d-le Dobrescu, nu mai merge ca pînă acum, ţi s’a înfundat! Strigă căpitanul Lămotescu. Şi în mijlocul apostroafelor, al scandalului vorbesc d-nii Fleva, Catargiu, Marghiloman şi Morţun. D. Carp cere cuvântul. K. Lascare apucă repede de mâini. — Să taci bun omule, să nu deschizi gura, că iar ’mi-ei face o poznă ! D. Fleva vorbește în chestie personală. Majoritatea este în mijlocul incintei, cu mâinile ridicate face un scandal teribil In mijlocul sgomotului se aude o voce. — A eșit soarele — Vine poporul! adaugă alta. Ca prin farmec se face tăcere, apostrofele nu mai exist nici în gândul guvernamentalilor. D. Stolojan vorbește asupra legei maximului în mijlocul celei mai mari liniște. Toate privirile sunt la fereastră. ---------------------------- tip. Ziua de eri După cum am spus de aseară piaţă Mitropoliei şi halele ereau ocupate de armată, pe cele trei poduri din faţa dealului Mitropoliei staţionează companii de soldaţi. In dosul halelor erea un cordon puternic de soldaţi, după care se aflau mii de oameni. . * * * Guvernul, după sfaturile mai multor membrii importanţi al partidului conservator, hotărîse să reprime cu severitate orice nouă mişcare s'ar mai fi făcut. * * * Desigur că dacă vremea nu venea în ajutorul guvernului am fi avut de înregistrat pe ziua de obi scene din cele mai triste. Până la 4 şi jumătate însă a plouat, a nins, a căzut piatră. Cu toate acestea mii de oameni creau în fața Mitropoliei. * * * Comisarul Elefterescu, căruia i s’a spart capul, a fost dus la spitalul Brâncovenesc unde a fost pansat. Rana nu prezintă nici o gravitate. Comisarul a eșit imediat pe strade.