Lupta, aprilie 1893 (Anul 10, nr. 1967-1991)

1893-04-08 / nr. 1973

40 lej 20 „ 10 „ 30 „ 50 lei 25 , 15 » ANUL X.­­ No. 1973rmrtm & uoisji ABONAMENTE»­in ȚARĂ | I Un an ..................................................... Șease luni................................. Trei luni................................................... Pentru învățători pe un an..................... IN STREIN­ITATE Un an................................................ Șease luni ................................................ Trei anul ................................................ ISum­erul 15 Bani] Redacția­­ Pasagiul „Bancei Naționale“ (Casele Karageorgevici) .......... JOUI 8 APRILIE 1893. AE8UHCIURII Pe pagina UI. 30 litere, corp 7 ... 1 leü lini» „ „ IV „ „ . . . 25 bani linia inserte şi reclame „ „ .... 2 lei linia Pentru anand­uri a se adresa si LA Administraţia Ziarssisii Sin nasmeri vetsiniaa 53 bani Administraţia a Pasaginl „Bancei Naţionale“ (Casele llarageorgerlcí) ZILA DE IERI Legei taxilului Ziarele guvernamentale pretind că împrejurul legei maximului, oposi­­ţiunea duce o campanie de minciuni şi de calomnii, că legea e admira­bilă, că sarcinele sunt atât de puţin urcate în­cât abia vor fi simţite. Ziarele guvernamentale au mare do­rinţă să inducă lumea, în eroare. |||Din capul locului trebue să ară­tăm că în materie­ de impozite, mai ales, legile trebue să fie foarte clare, redactate cu îngrijire, înţelese pentru toată lumea şi nesupuse echivocului. Ei bine, atât proectul de lege pre­­sentat de guvern cât şi tariful ală­turat sunt o adeverată halima, ceva monstruos ca lipsă de claritate în expunere, ca lipsă de înţeles, ca lipsă de preciziune. Legea maximului aproape nu pre­cizează nimic, totul este lăsat la dis­creţia administraţiunelor comunale, atât în lege cât şi în tarif întâlnim la fie­ care pas cuvântul „Comunele pot înfiinţa cutare şi cutare taxă, „Comunele pot crea diviziuni şi ca­tegorii“ etc. etc. Iată, de exemplu cum e redactat art. 3 : Fără a trece peste maximul stabilit, co­munele pot subdivisa şi detalia articolele din tablou care cuprind mai multe specii şi varietăţi susceptibile de a fi impuse la taxe diferite în limitele maximului. Ce însemnează acest articol ? Ce însemnează această latitudine de a subdiviza şi detalia în materie de im­pozite ? In puterea acestui articol din lege administraţiile comunale vor putea lua ,prin regulamente speciale, cele mai arbitrare dispoziţiuni. Nimic nu va opri ca unele clase să fie impuse pînă la maximum, iar altele reduse la cel mai strict minimum, nimic nu va opri să se creeze regiuni arbitrare pe teritoriul comunei, şi acelaşi ar­ticol să fie supus la 2, 3 sau mai multe feluri de taxe. Oare o ase­menea lege poate fi luată în serios ? Aliniatul 2 de la articolul 6 este, iarăși un fenomen . Comunele de asemenea sunt libere, la fixarea taxelor comunale, să nu supue la taxe de acesie acele din articolele fabricate în interior a căror constatare s’ar găsi prea anevoioase. Această disposiţiune dovedeşte încă odată că autorul legei nu e de loc familiarizat cu legile de impozite. Această dispoziţiune este un îndemn la fraudă şi un prilej pentru admi­nistratorii cei răi de a acorda scu­tiri fabricanţilor favoriţi, sub pretext de greutate în constatare. In adevăr, dacă alăturăm acest a­­liniat, de art. 3 care lasă comune­lor dreptul de a subdiviza şi deta­lia articolele, etc. şi a le supune la diferite taxe, ajungem la concluzia firească că o administraţie comunală necreştinească va putea ruina pe toţi comercianţii şi industriaşii adversari poliţiei, ucigând cu totul concurenţa cinstită şi acordând avantajii e­­norme prietenilor şi agenţilor elec­torali. O lege, pentru a fi respectabilă şi admisă trebue să fie lipită de cel mai neînsemnat germene al nedrep­­tăţei şi al favoritismului. Legea ”tre­­bue să fie dreaptă şi lesne de înţeles, să nu dea loc la tot felul de inter­­­pretări, să nu lase loc la abusuri şi [ ; vexaţiuni. Iar legea d-lui Catargiu­­ tosmal de aceste cerinţe indispensa- ş r bile nu ţine socoteală. ] Aliniatul 3 de la art. 8, este cu­­ ■ desâvlrşire vexatoriu. Iată’I redac- ] I țiunea : Intr’o rază de 10 kilometri, în jurul co- \ } munelor urbane, nu se va permite nici un j I depozit de articole supuse la accis în co-­­ I muna urbană, de cât până la un maxim i I anual ce se va fixa prin regulamente lo­ j !­cale, întocmite de către comuna urbană și j » aprobate de către ministerul de interne, ? Cantitatea ce ar prisosi peste acest maxi- ; mum se va considera ca contrabandă. Această prevedere, se vede de de-­­­a parte că este opera administraţiunel­o­r comunale din Bucureşti. In adevăr,­­ de multe ori depozitele dimprejurul­u f Bucureştilor înlesnesc introducerea­­ ? contrabandei, însă acest fapt nu le­ j I gitimi­ază o disposiţiune draconiană i I şi absurdă. Căci iată ce se întâmplă ? I în realitate. Neguţătorii angrosişti aduc cuan- \ tităţî mari de mărfuri pe cari le vînd j I treptat neguţătorilor mici şi detailişti. j î Cum, însă, angrosiştii nu pot plăti ş I de multe ori taxele de acciz pentru­­ mărfuri prea numeroase, pe cari nu­­ le desfac de cât treptat, dânşii de- i pun prisosul în m­agazii închiriate j prin comunele rurale. Ei bine, gu­­­­vernul voeşte nu se supue depozitele, J !dar să limiteze maximul de marfă­­ pe care, anual, îl poate depune un­­ comerciant sau­ un comisionar, încă­­ o dată nimic mai vexatoriu, nimic­­ mai a­bsurd. Aceasta vom dovedi-o mâine.| Constantin C. Bacalbașa ! ­ Revizuirea în Belgia j suscesul sufragiului Universali Propunerea transacţională a de- j putatului Nyssens, bazaţi pe su-­­ fragiul universal şi pe plurali-­­ tatea votului, a triumfat în ultima şedinţă a Camerei belgiene cu­­ HQ voturi contra 14 şi 11 abţi-­­ neri. Telegrama „Agenţiei Havas" care­­ ne anunţă aceasta nu dă nici o altă­­ lămurire, dar din cele ce ş­im din cursul desbaterilor care au urmat în constituantă, putem complecta ştirea de mai sus, cu următoarele amă-­­ nunte : In urma respingerei propunere! d lui Janson care cerea sufragiul u­­niversal pur şi simplu pentru toţi­­ belgienii majori (vrâsta de 21 ani). Camera a respins apoi pe rînd alte 14 propuneri unele mai restrictive , de­cât altele. Preşedintele consiliului de miniş-­­­trii, d. Baerneert, simţi situaţia gu-­­­vernului zdruncinată, dar nu voi cu­­ nici un preţ să urmeze pe d. Woeste, ‘ şeful catolicilor, pe calea unei revi­­î zuiri în folosul esclusiv al clericali­lor, nici pe liberalii moderaţi care propuneau o reformă tot atât de restrictivă şi de nedreaptă.­­ Atunci guvernul­­şi-a îndreptat­­ privirea spre radicali, unde a în­tâmpinat un spirit conciliant şi înţe-­­ legerea s’a putut lesne stabili asu- ’ pra următoarei propuneri formulată de deputatul Nyssens : Art. 47. — Deputaţii Camerei reprezen­tanţilor sunt aleşi direct de către cetăţeni în condiţiunile aci determinate . Un vot e atribuit fie-cărui Belgian, în vîrstă de 25 ani împliniţi, domiciliat de cel puţin un an în aceeaşi comună, şi care nu se găseşte în unul din caşurile de ne­­demnitate prevăzute de lege. Un vot suplimentar e atribuit pentru fie­care din condiţiunile următoare: 1) A fi în vîrstă de 35 ani împliniţi, a fi sau însurat sau văduv având descedent legitim, şi a plăti Statului cel puţin 5 franci imposit contribuţiune personală, a­­fară numai dacă nu e scutit prin felul meseriei. 2) A fi da 25 ani împliniţi şi a fi pro­prietar : Fie de imobile în valoare de cel puţin 2000 franci, de stabilit pe baza venitului cadastral . Fie a unei înscrieri în marea carte a da­toriei publice sau al unui carnet de rentă belgiană la casa de economie de cel puţin 100 franci rentă, înscrierile şi carnetele trebue să apar­ţină proprietarului de cel puţin două ani. Proprietatea femeei se socoteşte bărba­tului , aceea a copiilor minori, tatălui. 3) A fi în vîrstă de 25 ani împliniţi şi a se găsi în unul din cazurile următoare : a) A avea o diplomă de învăţământ su­perior sau un certificat omologat de frecv­­entarea unui curs complect de învăţământ mediu de grad superior, fără deosebire în­tre stabilimentele publice sau private b) A îndeplini sau a fi îndeplinit o func­ţiune publică, a ocupa sau a fi ocupat o posiţiune, a exercita sau a fi exercitat o profesiune privată care implică prezumţia evidentă că titularul posedă cel puţin cu­noştinţele învăţământului mediu de grad superior. Legea determină aceste funcţiuni, posiţiuni şi profesiuni. Nimeni nu poate cumula mai mult de trei voturi. Votul este obligatoriu. După calculele făcute noua refor­mă ar constitui ast­fel corpul elec­toral belgian . Sunt în Belgia aproape? 1,400,000 băr­baţi şi majori de 25 ani. Scăzând pe ne­demnii şi­­ alţii se poate admite că vor fi 1,200,000 cetăţeni alegători. Vor avea toţi un vot 1,200,000 voturi. Prima bază a voturilor suplementare (şefii de fa­milie, 35 ani, 5 fr. imposit): 365,000 „ Cele 119 voturi cu care s’au vo­tat propunerea se compun din par­tizanii hotărîţi ai guvernului, din cei 26 radicali precum şi din câţi­va li­berali moderaţi. Cele 14 voturi contra propunere­ aparţin grupului d­lui Frére-Orban, şeful liberalilor doctrinari. Abţinerile sunt probabil ale d­lui Woeste şi ale catolicilor­­care-i ur­mează. In definitiv succesul radicalilor care au impus această reformă este mare. Iată, în ordinea în care le am pri­mit, telegramele privitoare la mişca­rea revizionistă din Belgia: Bruxelles, 18 Aprilie Camera a adoptat cu n6 vo­turi contra 14 şi 11 abţineri pro­punerea­­Nyssens a sufragiului u­­niversal bazat pe pluralitatea vo­turilor. Anvers, 18 Aprilie Mai multe conflicte au avut loc­uri între grevişti şi jandarmi. Sunt mai mulţi răniţi. Azi 600 de grevişti au voit să împedice pe cei­l­­alţi muncitori să lucreze. Ei au fost respinşi de po­liţie cu sabia şi cu revolverul. Greviştii au pus apoi foc la nişte lăzi cu bumbac pe cheiul Ri­nului. Pompierii şi jandarmii au intervenit imediat. Sunt mai mulţi răniţi. Garda civică este consemnată. Mous, 18 Aprilie In conflictul de cri 14 gărzi civici au fost răniţi, 5 manifes­tanţi au fost omorâţi. Sunt o mul­ţime de răniţi. Bruxelles, 18 Aprilie O adunare populară de 12000 de persoane a avut loc. Oratorii au recomandat asistenţilor să nu cedeze cât timp sufragiul univer­sal nu va fi votat. ----------------------— . A doua bază: A. (pro­prietăţii imobiliare de o va­loare de 2000 fr.) 263 000 „ B. (livrete ale casei de economie). 12,000 „ A treia bază (studii su­perioare și categorii cores­pondente). 60,000 ,, Total 1,900,000 vot. INC A UNA Libertatea întrunirilor este aproape suprimată. D-nii conservatori cari a­u strigat atâtea ani că li s a răpit drep­tul de a se întruni, împiedică astăzi pe adversari să uzeze de acest drept constituţional. Liberalii­ naţionalî n’au putut găsi nici o sală publică dispo­nibilă. Ceva mai mult, L’Iidépendance Roumaine scrie: »Sfătuim pe liberali să nu mai ție întruniri in sala Of­eu, de oare­ce această sală este alăturată de apartamentele princeseî Maria care de cât­va timp este cam suferindă'». Întrebăm dacă s’a putut călca vr’o dată o lege cu pretexte mai delicate ? Pozițiunea interesantă a princesei in­vocată de guvern pentru a se spăla de o violare a legilor țereî, este un giuvaer! Dacă argumentul va prinde și va produce toate roadele dorite de con­servatori, poporul român, în joc sa se bucure de câte ori va auzi că D-zeu a bine-cuverdat pântecul princiar, va malţa rugi către cer rugându’i să lo­vească cu sterpiciunea familia regală. In tot cazul am dori să ştim dacă regele ştie cum in numele lucrurilor intime ale casei sale, guvernul d-luî Catargiu calcă cu neruşinare Consti­tuţia! Fisionomia Camerei La ora unu şi jumătate deputaţii intră în înotul­ă. Guvernamentalii purtând încă pe faţă în­creţiturile produse de măcelul de ieri, sunt cu mâinile ridicate la cer şi se rog lui Dum­nezeu se plouă, să ningă, să tune şi să fulgere, pentru ca lumea să nu se mai poată aduna la Cameră. Opoziţia e furioasă. — Uite Dumn­ezeu! striga cu mâinile ri­dicate la cer d. Micescu. — Da, este Dumnezeul conservatorilor ! adaugă d. Dobrescu. — Când va spui eu se fiţi atei nu vreţi, adaugă d. Niculescu. — Tăceţi, tăceţi, spune repede d. Gri­­gorescu, scuipând în sân şi făcând cruci. • — Ce să tăcem, o se strigăm tare, tare de tot, strigă d. Dobrescu. — Taci frate, spune din nou d. Grigo­­rescu. Nu lua numele Domnului în deşert, ai răbdare. — Până când răbdare! nu vezi că dă piatră. Strigă d. Lecca. — S’a dus manifestaţia fraţilor, spune d. Fie va cu lăcrimî în ochi. — Suntem perduţi ! spune corul. — Nu-i nimic fraţilor, ce nu se poate face afară, vom face aci. Şi d. Fleva strigă cu voce tare: — Cer cuvîntul d-le Preşedinte. Opo­­sanţiî din toate părţile să grămădesc în ju­rul d-luî N. Fleva. Toţi guvernamentalii sunt cu ochii pe fereastră. — Curaj d-lor, strigă maiorul Pruncu, afară e mânia lui Dumnezeu. Poporul lui d.­ Fleva nu are să vie, deci să le arătăm acestor asmuţători. — Aşa, aşa strig 20 de voci şi 40 de mâini se agit în aer. — De nu ne-o fi minţind maiorul, spune X. lui Y. Dacă vine­ poporul, ce ne facem ? — Ar fi groasă, răspunde Y. punîndu-şi ochelarii. Amândoi se duc încet la fereastră. — Plouă. — Curge peatră. — Pă ei! D. Fleva începe: — Interpelez pe d. ministru de interne asupra ororilor și nelegiuirilor comise ori. Un O! formidabil isbucnește din băncile majorităței. O protestare violentă răspunde din băn­cile minorităţei. Guvernamentalii sunt­ agresivi, ei se sco­­bor din bănci şi merg până în faţa băn­cilor opoziţiei. Căpitanul Lămotescu,’­ face pe ajutorul maiorului Pruncu. "­— Au maior şi căpitan ajutor, ca bata­lioanele de vânători, spune X. — Dar cum vrei să aibă ? Ei nu sunt vînători, vânători de?slujba ? răspunde Z. Zgomotul ia­ proporţii enorme. Apostrofele curg­ din toate părţile. Bătrînul de la Golăşei, cu autoritatea omului celor treî(repoce, interveni şi poto­leşte zelul soldaţilor şi al ofiţerilor de co­horte. D-sa e gata să răspundă îndata. D. Fleva e la tribună, d-sa începe să-și desvolte interpelarea. — Sângele a curs ori! poporul­­a fost măcelărit în strade. Afară plouă și ninge.1­ Guvernamentalii sunt în picere, fac un scandal infernal. — La ordine, la ordine, strig conserva­torii. — Lăsați oratorul să vorbească, strigă d. C. C. Dobrescu. — Taci d-le Dobrescu, nu mai merge ca pînă acum, ţi s’a înfundat! Strigă căpitanul Lămotescu. Şi în mijlocul apostroafelor, al scandalului vorbesc d-nii Fleva, Catargiu, Marghiloman şi Morţun. D. Carp cere cuvântul. K.­­ Lascar­e apucă repede de mâini. — Să taci bun omule, să nu deschizi gura, că iar ’mi-ei face o poznă ! D. Fleva vorbește în chestie personală. Majoritatea este în mijlocul incintei, cu mâinile ridicate face un scandal teribil In mijlocul sgomotului se aude o voce. — A eșit soarel­e — Vine poporul! adaugă alta. Ca prin farmec se face tăcere, apostro­fele nu mai­ exist nici în gândul guverna­mentalilor. D. Stolojan vorbește asupra legei maxi­mului în mijlocul celei mai mari liniște. Toate privirile sunt la fereastră. ----------------------------­ tip. Ziua de eri După cum am spus de aseară piaţă Mitropoliei şi halele ereau ocu­pate de armată, pe cele trei poduri din faţa dealului Mitropoliei staţio­nează companii de soldaţi. In dosul halelor erea un cordon puternic de soldaţi, după care se aflau mii de oameni. . * * * Guvernul, după sfaturile mai mul­tor membrii importanţi al partidului conservator, hotărîse să reprime cu severitate ori­ce nouă mişcare s'ar mai fi făcut. * * * De­sigur că dacă vremea nu ven­ea în ajutorul guvernului am fi avut de înregistrat pe ziua de obi scene din cele mai triste. Până la 4 şi jumătate însă a plouat, a nins, a căzut piatră. Cu toate acestea mii de oameni creau în fața Mitropoliei. * * * Comisarul Elefterescu, căruia i s’a spart capul, a fost dus la spitalul Brâncovenesc unde a fost pansat. Rana nu prezintă nici o gravitate. Comisarul a eșit imediat pe strade.­­

Next